2,723 matches
-
din perioada Tratatului de la Maastricht și acordă întreaga responsabilitate pentru conținutul și organizarea educației și formării vocaționale statelor, rolul Uniunii fiind dezvoltarea calității educației prin încurajarea cooperării în interiorul Europei, prin susținerea și completarea acțiunilor întreprinse la nivel național, conform principiului subsidiarității. Comparatismul internațional în educație devine, în acest context al regionalizării și globalizării, o mare încercare pentru responsabili și decidenți datorită faptului că diferențele semnificative între sistemele educaționale fac dificilă identificarea unor date comparabile. Eforturile educaționale în creștere ale Uniunii Europene
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
să se încline în favoarea nivelului local și mai ales urban." (Banner, G., 2002217) Într-o analiză comparativă a raporturilor central-local în guvernarea țărilor din spațiul european, Gerhard Banner (2002) notează faptul că, bazându-se tot mai mult pe principiul subsidiarității potrivit căruia guvernele locale sunt cele care ar trebui să își asume responsabilitatea îndeplinirii sarcinilor în măsura în care au această competență, constituțiile care există în spațiul continental acordă autorităților locale un grad înalt de autonomie și responsabilitate generală în ceea ce privește problemele locale. Pe
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
poate îndeplini mai bine decât statul. Așadar, recunoscându-i statului virtuțile în special în asigurarea calității procesului educativ prin standarde de calitate, a echilibrului și coerenței politicilor educative la nivel național, o asemenea relație de parteneriat ar presupune respectarea principiului subsidiarității 18. Conform acestui principiu deciziile politice nu trebuiesc luate la un nivel mai înalt decât este nevoie, vizându-se o organizare descentralizată a responsabilităților, încât să nu se încredințeze unei unități sociale mai largi ceea ce poate fi mai bine realizat
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sensul recunoașterii normelor morale dominante, ca și o forță practică considerabilă: întrucât există moduri structurate ale relațiilor dintre oameni sub forma comunităților bazate pe solidaritate, intervențiile statului trebuie să acționeze în acest cadru social fără a le afecta caracterul pozitiv. Subsidiaritatea este structurată nu numai pe preferința individului față de comunitate, ci și pe favorizarea politicilor locale. În consecință, deciziile de bază în domeniul educației trebuie să se contureze cât mai aproape de cei vizați, la nivelul comunităților locale și al conducerii școlii
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ci distincte: economiștii consideră educația ca un tip de investiție ce conduce la anumite rate individuale sau sociale de revenire; sociologii, pedagogii, psihologii, demografii disting între indicatori ai dezvoltării sistemului și cei ai dezvoltării personale (cf. L. Vlăsceanu). 18 Principiul subsidiarității a atins o relevanță deosebită în dezbaterile organizate la nivelul Uniunii Europene alături de principiul proporționalității care prevede că între cele patru nivele (european, național, regional, local) trebuie să fie o astfel de proporție încât să nu se afecteze identitatea fiecăruia
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
neutralitate diferențiată față de bisericile și confesiunile care nu prezintă acest statut, recunoașterea statutului de biserică națională, independentă de puterea politică, presupune intervenția statului după criteriul parității (asigurarea asistenței financiare în acord cu numărul membrilor unei biserici sau confesiuni) și al subsidiarității (statul intervine legislativ numai acolo unde bisericile și confesiunile, în dorința de concretizare a proiectelor sociale, nu pot acționa de unele singure). În Anglia, regina este șefa statului, dar și a Bisericii, a Comunității anglicane din întreaga lume. Parlamentul poate
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
trebuie stabiliți înainte sau în faza incipientă de implementare a politicii în așa fel încât să existe posibilitatea colectării datelor relevante și necesare pentru procesul de monitorizare. II Principalele criterii de evaluare a opțiunilor de politică fiscală sunt necesitatea, proporționalitatea, subsidiaritatea, transparența, responsabilizarea, accesibilitatea și simplitatea. Criteriile de evaluare vizează: măsura în care rezultatele implementării politicii fiscale corespund cu cele stabilite în etapa de formulare a acesteia; raportul dintre costurile obținerii rezultatelor și cele preconizate în etapa de formulare a politicii
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
ridicate, capabile să facă față competiției atât pe piața unică europeană, cât și în exteriorul UE”. La baza Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea mediului de afaceri au stat șase principii: Principiul participării și transparenței, Principiul continuității și coordonării, Principiul răspunderii, Principiul subsidiarității, Principiul bunei guvernări, Principiul cooperării și coerenței. Strategia vizează configurarea unui mediu de afaceri deschis, transparent și atractiv, caracterizat de predictibilitate și de un cadru normativ clar, stabil și coerent, susținut de un cadru instituțional adecvat, în concordanță cu practica
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
pregătirea elevilor; spirit de echipă în respectarea regulamentului; conduită rațională, nonperversă, nonmanipulativă, nonpartizană; motivație adecvată situației și personalității elevului; echilibrul competiție-cooperare; relații interpersonale mature etc. 7.7. COMUNITATEA, SOCIETATEA CIVIL): (văzute ca factori cu statut de parteneri educaționali): atitudine proeducațională; subsidiaritate; inițiativă; voluntariat în participare; implicare nonpartizană; relații cu mediul educațional bazate pe responsabilitate etc. 7.8. TEHNOLOGII EDUCAȚIONALE: spectru larg; complementaritate; adecvație; nonsaturație, acces larg, gestiune deschisă elevilor, profesorilor, comunității. 7.9. CONTEXT/MEDIU: complementaritate; calitate; adecvare, controlul calității la
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
redimensionarea intervențiilor statului, în sensul diminuării acestora. În acest context nou, repartizarea competențelor și obiectivelor între stat și sectorul public, pe de o parte, și sectorul privat, pe de altă parte, precum și între diferite instituții publice, are la bază principiul subsidiarității, conform căruia accentul în rezolvarea sarcinilor trebuie pus pe nivelul cel mai de jos posibil. Separarea sarcinilor statului de cele ale sectorului privat dă prioritate răspunderii individuale. Statul trebuie să intervină numai acolo unde sectorul privat este ineficient sau nu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
perioadele de repaus ale conducătorilor auto, nu poate fi realizat În mod corespunzător de către statele membre, si, În consecință, poate fi mai bine realizat, având În vedere necesitatea unei acțiuni coordonate, la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, În conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv. (29) Este necesar să fie adoptate măsurile necesare pentru punerea În aplicare a
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
între statele membre din această regiune cât și relațiile cu statele asociate la Zona Economică Europeană (European Economic Area), Norvegia și Islanda, si Rusia. Dimensiunea Nordică este implementată în cadrul Acordului de Parteneriat și Cooperare și pune un accent special pe subsidiaritate și cooperare transfrontalieră, finanțarea fiind asigurată prin TACIS și Interreg. Țările participante la program sunt situate între Islanda și nord-vestul Rusiei, în nord cuprinzând marea Norvegiei, Barenț și Kara, iar în sud coasta mării Baltice. Populația aproximativă a acestei zone
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
între generații / 192 2.3.1. Rawls despre principiul economisirii / 192 2.3.2. Controverse și aprofundări / 196 2.4. Principiile unui mod de viață ecologic / 203 2.4.1. Ecologismul ca mod de viață / 203 2.4.2. Precauție, subsidiaritate, non-reciprocitate / 205 2.5. Proiecte politice / 208 2.6. Ecofeminism / 212 2.7. Ecologie radicală și eco-terorism / 215 2.8. Norme juridice și coduri etice / 216 3. Etica mediului ca etică globală / 219 3.1. Ideea unei etici globale / 219
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dezvoltare durabilă, dar și mai mult despre relația dintre creșterea economică durabilă, coeziunea socială și protecția mediului. Tot în acest tratat sunt menționate principiile fundamentale ale durabilității și ale politicii de mediu comunitare: principiul precauției, principiul "poluatorul plătește" și principiul subsidiarității. Acest ultim principiu este de mare importanță pentru autoritățile locale deoarece le recunoaște dreptul și capacitatea de a-și rezolva propriile probleme. Toate aceste au fost prezentate mult mai coerent în februarie 1993 în programul Uniunii Europene intitulat Towards Sustainability
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
modificarea modului de viață la nivel individual prin adoptarea unor noi principii în diversele activități. Se discută despre responsabilitatea individuală și cea colectivă față de mediul înconjurător, inclusiv despre responsabilitatea socială corporativă. Principalele principii teoretice care ghidează această schimbare sunt precauția, subsidiaritatea și non-reciprocitatea. Menționez că poziții teoretice diferite, așa cum ar fi individualismul și holismul etic, ori eliberarea animalelor și teoria mediului, pot fi conciliate la nivel practic prin luarea unor decizii manageriale care să convină ambelor părți. Altfel spus, pe baze
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o etică globală și din această perspectivă putem vorbi despre o agendă globală 340. Ideea de vecinătate globală obligă la redefinirea relațiilor la nivel mondial. Desigur, ajungem astfel la redefinirea rolului statelor și la restabilirea priorităților. 2.4.2. Precauție, subsidiaritate și non-reciprocitate În etica mediului și mai cu seamă în managementul de mediu, atât în elaborările teoretice, cât și în deciziile cu consecințe practice, s-a pornit cel puțin în mod implicit de la principiul alegerii răului cel mai mic. Menționez
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
principiul alegerii răului cel mai mic. Menționez în acest sens trei principii ale politicilor și managementului de mediu care au stat la baza ghidării deciziilor privind acțiunile omenești și mediul înconjurător. Cele trei principii sunt: a) principiul precauției, b) principiul subsidiarității, c) principiul non-reciprocității. Principiul precauției Principiul precauției, judecat din perspectiva eticii mediului, este expresia unei atitudini antropocentrice. Din punct de vedere filosofic și moral vorbim despre o atitudine prudentă sau despre prudențialitate. Aplicat la cazul mediului, argumentul prudențial cere evitarea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu presupune excluderea celorlalți, prudența nu este echivalentă cu egoismul. Egoismul și instrumentalismul sunt mai puternice decât prudențialismul. În acest sens slab, prudențialismul este compatibil cu o etică deontologică de tip kantian în care omul este scop pentru om341. Principiul subsidiarității Cred că justificarea principiului subsidiarității este asigurată prin consistența următorului argument: 1.Toate societățile umane cunoscute au fost și sunt, într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin ierarhice. Deși aparent democratizarea slăbește ierarhia, nu se poate spune
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu este echivalentă cu egoismul. Egoismul și instrumentalismul sunt mai puternice decât prudențialismul. În acest sens slab, prudențialismul este compatibil cu o etică deontologică de tip kantian în care omul este scop pentru om341. Principiul subsidiarității Cred că justificarea principiului subsidiarității este asigurată prin consistența următorului argument: 1.Toate societățile umane cunoscute au fost și sunt, într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin ierarhice. Deși aparent democratizarea slăbește ierarhia, nu se poate spune că în realitate există mult
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-l realiza, se poate afla în situația de a nu face, în general, nimic pentru a-l atinge. Apare următoarea problemă: nu cumva comunitățile mici se află într-o asemenea situație? 5 Aceste probleme pot fi rezolvate prin aplicarea principiului subsidiarității: responsabilitatea primară și competențele de decizie trebuie să revină celui mai scăzut nivel de autoritate din ierarhia politică sau administrativă. Decizia trebuie lăsată pe seama celor care vor suporta nemijlocit consecințele ei. Aplicarea principiului subsidiarității în managementul de mediu presupune deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pot fi rezolvate prin aplicarea principiului subsidiarității: responsabilitatea primară și competențele de decizie trebuie să revină celui mai scăzut nivel de autoritate din ierarhia politică sau administrativă. Decizia trebuie lăsată pe seama celor care vor suporta nemijlocit consecințele ei. Aplicarea principiului subsidiarității în managementul de mediu presupune deplasarea deciziei la nivelul acelor comunități care sunt direct afectate de anumite activități economice. Desigur, presupunem aici că aceste comunități își cunosc mai bine propriile interese și sunt capabile să ia cele mai bune decizii
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se rezolvă în justiție și pe cale legislativă, că nu este încă nevoie de o etică a mediului. A doua poziție teoretică este aceea după care se consideră că evaluarea acceptabilității sociale a riscurilor, elaborarea regulilor dezvoltării durabile, respectarea principiilor precauției, subsidiarității si poluatorul plătește etc., permit, asociate cu o practică tehnocratică, fundamentarea unei practici responsabile ecologic și social în viața economică, inclusiv instituirea unor mecanisme de consultare publică. Se fac studii de impact asupra mediului și se vorbește despre responsabilitatea utilizării
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de a deveni o tiranie periculoasă deoarece nu ar mai exista nici o forță care să îl contrabalanseze. Nu este clar cum ar mai fi garantat pluralismul. Mai degrabă, ar fi de căutat un echilibru între tendința de globalizare și principiul subsidiarității. 4. Problema dreptății sociale poate fi rezolvată prin reforma economiei și a instituțiilor, inclusiv a comerțului mondial. Guvernul mondial este o soluție radicală pe care nu merită să o experimentăm, așa că mai bine îmbunătățim instituțiile pe care le avem deja
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
securitate și externă comună, realizarea unei politici de apărare comune; 3. apărarea drepturilor și intereselor cetățenilor europeni, prin instituirea cetățeniei europene; 4. cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne; 5. dezvoltarea aquisului comunitar. Principiile de funcționare a Uniunii Europene: - principiul subsidiarității: „în domeniile care nu țin de competența sa exclusivă, Uniunea Europeană nu intervine decât dacă și în măsura în care obiectivele activității proiectate nu pot fi realizate de statele membre într-o manieră satisfăcătoare, însă pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, datorită
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate, promovabilitate, pulsiune, reeligibilitate, remixare, reprezentativitate, rinocerizare, sacralitate, spațialitate, subsidiaritate, supraputere, surdomutitate, teatralitate, transaminare, univocitate, vandabilitate, variațiune, vălurire, velocitate, vulnerabilitate. Între acestea, sunt 46 de substantive în care se recunoaște sufixul -itate, -etate, 13 substantive în care se recunoaște sufixul -re și 5 substantive în care se recunoaște sufixul -iune
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]