6,023 matches
-
p, e pentru că q] sau [DACĂ p, E DIN MOTIVUL q] sau [DACĂ p, E (CĂ) q] sau [DACĂ p, ACEASTA ȚINE DE q], toate aceste fraze explicative periodice suportă transformarea [DEOARECE q (se întîmplă CĂ) p...], atestată în acest subtitlu al unui articol de revistă ilustrată T72: T72 DEOARECE un rege a hotărît să modifice data primei zile a anului [q] putem acum să ne dedăm la farse de 1 aprilie. Așa cum vedem, relația de orientare liniară progresivă a perioadelor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și care este urmată de respingere (eliminarea argumentelor contrarii). Perorația (concluzie care frapează auditorul) încheie totul. Ca să nu dăm decît un exemplu, se pare că afișul T63 urmează acest plan oratoric și că este descompus în Exordiu (titlul mare), Propoziție (subtitlul în italice), Narațiune (primul paragraf), Respingere (§ 2 și 3), Perorație (exclamațiile finale). Acest model retoric nu arată totuși varietatea planurilor de texte posibile. Un plan de text poate fi convențional, adică fixat prin apartenența istorică la un gen sau sub-gen
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
complexitatea schimbului în curs și prin identitatea interactanților. Afișul politic T63, fără a fi, în sens propriu, o scrisoare, îi adoptă totuși parțial, și într-un mod foarte interesant, planul de text. Titlul mare este o formulă de adresare <1>, subtitlul în italice corespunde exordiului <2>, corpul "scrisorii" <3> acoperă paragrafele de la 1 la 3, cele două rînduri exclamative (Patria noastră [...] pentru a o salva!) formează o perorație <4> și în sfîrșit, Trăiască Franța! din final poate fi considerată o clauzulă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care se traduce ca propunere a unui titlu provizoriu ("este vorba probabil despre aceasta"). Topicul este deci un instrument metatextual pe care textul poate fie să-l presupună, fie să-l conțină explicit sub formă de marcatori de topic, titluri, subtitluri, cuvinte-cheie. Pe baza topicului, cititorul decide să privilegieze sau să mențină latente proprietățile semantice ale lexemelor în discuție, stabilind astfel un nivel de coerență interpretativă numită izotopie. (U. Eco, Lector in fabula, ed. cit., p. 131) Titlul "Deznădejdea bătrînei" anunță
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Arta de a cumpăra Titlu: I În loc de Samoa Capitolul I Subtitlu 1. Sa născut o știință Încălțăminte confortabilă, uniformă comercială de camuflaj, în stil american: pantaloni kaki, pulovăr pe gât de culoarea măslinei, fără after-shave, dar cu șosete groase de calitate, de culoare închisă. Ok, plimbare, plimbare, plimbare și... stop. Scoate
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
au îmbunătățit parcurile și piațetele, știința shoppingului contribuie la crearea unor medii mai bune de desfacere a produselor cu amănuntul. În cele din urmă, pledăm pentru interesele consumatorului într-un mod care este de folos și clienților noștri. CAPITOLUL 2 SUBTITLU 2.CE NU ȘTIU COMERCIANȚII CU AMĂNUNTUL Ar fi de mare folos dacă am privi știința shoppingului nu numai din perspectiva omului de știință, ci și din punctul de vedere al celui care o aplică, adică al comerciantului cu amănuntul
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cărți, coperte nu este evaluată cu același ochi critic ca în cazul altor produse. Un astfel de „ambalaj” poate conține cinci mesaje diferite, care se iau la întrecere pentru atragerea atenției cumpărătorului. O astfel de ofertă are un titlu, un subtitlu, cuvinte precum „roman”, numele autorului, titlul ultimei sale cărți publicate și un abțibild rotund care te anunță că această carte a fost aleasă pentru Oprah’s Book Club. Mai este și o imagine neclară pe copertă - de fapt două, una
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
a desfășurat o activitate febrilă în cadrul proiectului, atât pe linie artistică, cât și științifică. O atenție deosebită a acordat-o istoriei municipiului Oltenița. În anul 2009 a publicat o monografie , cu un titlu semnificativ și foarte succint: ”Oltenița”, având ca subtitlu ”Momente din istoria Olteniței”. Un capitol special , va fi dedicat de autor primei atestări documentare a municipiului dunărean. Iată, ce spune domnul Done Șerbănescu despre acest eveniment: ”La 13 aprilie 1515, Neagoe Basarab Voievod, ctitor al mănăstirii Curtea de Argeș, semnează un
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
sau chiar o inversare în raport cu Cadrele. Prejudecata întîiului cititor determină structurarea primelor ediții: înverșunarea corecturilor; dezinvoltura de a exclude 30 de pagini; indiferența față de variante, de adăugiri, de erori de lectură, ca să nu mai vorbim de inventarea unor titluri și subtitluri. Problema teoretică a continuității sau discontinuității dintre Cadrele sociale și Memoria colectivă s-a mutat rapid în acest simplu postulat: Halbwachs pregătise o carte pentru editare, dar deportarea l-a împiedicat să încheie ultimul capitol; era datoria editorilor să nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
scăpat coordonatorului colecției, Georges Balandier, este revelată de textul următor: "[...] în afară de cîteva pasaje nefinisate (specificate în "Avertisment") și a căror eliminare este semnalată prin puncte de suspensie. Manuscrisul a fost reprodus integral, titlurile capitolelor sînt cele alese de autor, doar subtitlurile au fost adăugate de editori". Căutam eventuale texte inedite care să fi rămas în familie și, pornind de la această căutare, am descoperit că familia deținea încă ansamblul manuscriselor Memoriei colective, carnetele lui Maurice Halbwachs și o importantă corespondență. Documentele lui
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
dosar de carton tare, pe a cărui tranșă scrie Memorie și societate, patru mape, unele de carton subțire, celelalte de carton dublat, cu foi ma-nuscrise pliate. Aceste mape poartă titlurile reproduse în edițiile succesive. Dosarele nu sînt numerotate (și fără subtitlu). Doamnei Mecarelli-Halbwachs îi sîntem însă datori că ne-a atras atenția, în 1995, că o comparare a scrisului din titluri și a celui din scrisorile familiale lasă să planeze o îndoială asupra persoanei care le-a scris. Poate că Halbwachs
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
artificial al culegerii de ma-nuscrise, scris de mîna doamnei Alexandre. O mie de variante pentru un singur manuscris? Între textul tipărit din 1947 pînă astăzi și hîrtiile lui Halbwachs care constituie ansamblul manuscrisului, există aproximativ o mie de variante: toate subtitlurile sînt fictive, primul titlu este inversat; celelalte titluri nu par să fi fost scrise de Halbwachs. Foarte numeroase sînt erorile de lectură, adăugirile, variantele nesemnalate, textele omise, textele construite plecînd de la va-riante, suprimările, corecturile: numim așadar ansamblul ma-nuscris original "ansamblul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în capitolul despre timp. Concilierea acestor două puncte de plecare ni se pare problematică, și numai Halbwachs ar fi putut găsi o unificare a centrelor de interes. Ediția critică de față păstrează, semnalate în corpusul cărții, inserțiile textelor importante, suprimarea subtitlurilor artificiale, variantele esențiale și modificările. Am notat prin artificii grafice variantele și inserțiile. Așa cum vom comenta în postfață, o mare parte a Memoriei colective, în special textele omise timp de cincizeci de ani, presupune cunoașterea tezelor formulate în articolul despre
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Memoria colectivă, ediția a doua revăzută și adăugită, PUF, 1978. Mai întîi, din manuscrisul pe care l-am numit "Manuscrisul cu o mie de variante" am folosit 211 modificări care au fost inserate în text. Acestea constau în suprimări (suprimarea subtitlurilor puse de editori, suprimarea și corectarea erorilor de lectură sau de copiere, corectarea omisiunilor de punctuație). Am menținut, din ediția anterioară, cîteva corecturi ortografice evidente: acordul la plural între substantive și verbe. Am restabilit în unele locuri textul lui Halbwachs
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
acest moment raționalist din 1938-1939, putem localiza în Memoria colectivă, în jurul capitolului despre timp, un al doilea moment: cel al anilor întunecați și lipsiți de speranță. Aici apare importanta inovație (care a trecut, de altfel, total neobservată în mulțimea de subtitluri inutile din edițiile anterioare) a dublei naturi a timpului, ca prezent etern al faptului trăit și ca istoricitate socială a timpului gîndirii. Momentului de optimist raționalist, prelungire a luptei dintre 1935 și 1938 pentru lege și cauză, îi urmează anii
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și la baza ediției de față. Girul de care se bucură ea din partea autorului decurge nu numai din cuvintele cu care ne-a fost încredințată, ci și din mențiunea înscrisă pe pachetul sigilat: Testament literar. Dintre multiplele semnificații ale acestui subtitlu să reținem aici doar pe aceea care vădește convingerea lui N. Steinhardt asupra caracterului postum al operei sale. Acest fapt explică de ce parte din ideile Jurnalului au fost reluate în scrierile antume"1. Într-adevăr, inteligența lui Steinhardt i-a
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
este absolut curent. În cadrul tipăriturilor chirilice sau de tranziție, titlurile figurează în caractere latine. Pe copertele cărților și pe frontispiciul publicațiilor periodice, alfabetul vechi coexistă cu cel nou. De obicei, cu litere latine se culege titlul propriu zis, celelalte elemente (subtitlu, localitate, redactor) rămânând deocamdată în veșmânt tradițional. Aspectul de ansamblu devine astfel extrem de sugestiv: e ca o livadă la începutul primăverii, în care unii pomi au cutezat să înflorească mai devreme, vestind sosirea noului anotimp. Mersul tranziției alfabetice, cu inegalitățile
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
occidentalii împărtășesc opinia ministrului rus al Afacerilor Externe Andrei Kozîrev, care declarase la 5 iunie 1992 că "republicile asiatice aparțin altei lumi" (Le Monde, 7-8 iunie 1992, p.1) Kozîrev pare să-și fi schimbat totuși ideea în legătură cu Cecenia. 417 Subtitlu al lucrării lui G. Lipovetsky, Le Crepuscule du devoir, Paris, Gallimard, 1992. 418 Cf. G. Simmel, La Tregédie de la culture et Autres Essais, Paris, Petite Bibliothèque Rivage, 1988, p.117. 419 Pe baza a 229 de sondaje realizate în 17
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de popularizare prezintă de obicei o listă de titluri la sfârșitul capitolelor. Structura acestei Istorii a credințelor și ideilor religioase cerea un aparat critic mai complex, în consecință, am divizat capitolele în subsecțiuni, notate cu o cifră și cu un subtitlu. Cei ce studiază pot consulta, pe măsură ce înaintează cu lectura, stadiul actual al chestiunilor și bibliografiile reunite în partea a doua a cărții. Am încercat să stabilesc, pentru fiecare subsecțiune, esențialul bibliografiei critice recente, fără a ignora lucrările cărora nu le
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
treilea număr, "Bilunar pentru literatură și artă", Cadran va adăposti în paginile sale articole sau cronici referitoare la cele mai diverse domenii (cultură, economie, istorie, politică etc.). Textele care se referă propriu-zis la domeniul literar nu sunt extrem de multe astfel încât subtitlul amintit poate fi privit, mai degrabă, ca o mască folosită pentru a disimula adevărata intenție a redactorilor, aceea de a-și afirma, în revistă, opiniile social-politice. 3.2. Pledoaria pentru o literatură socială Primul număr al celei de-a doua
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
destinele viitoare ale tânărului poet". În numărul al treilea, cronica științifică este semnată de Haralambie Glebman, Isvorul principiilor relativității. Acesteia i se adaugă o cronică economică, Noi orientări ale economiei naționale și mondiale, neobișnuită pentru cineva care își amintește de subtitlul revistei, "Bilunar pentru literatură și artă", dar privită în limitele normalului de către cineva obișnuit cu structura eclectică a Cadranului. Ca și cronica externă a numărului anterior și aceasta prezintă vremurile tulburi și sugerează posibilitatea începerii unui nou război. În consecință
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de Problema Războiului și a Păcii în lumina expozeului d-lui Molotov. Apare și o cronică studențească pentru a marca începutul de an și totodată prilej pentru a formula o serie de revendicări. Lipsesc din acest număr, primul care poartă subtitlul "Bilunar pentru literatură și artă", tocmai două cronici anunțate în numărul 2 al revistei, și anume cronica literară și cronica cinematografică. Orientarea revistei spre politic și social devine astfel evidentă, literarul trece încă o dată pe plan secund. Dacă în ultimul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu cât acesta suplinește, în Cadran, lipsa prozei literare autentice. 3.3.3. Eseul, critica literară Excluzând cronicile literare și notele plasate pe ultima pagină a revistei, constatăm că textele de critică literară sunt extrem de puține. Se poate observa că subtitlul "pentru literatură și artă" este primit de Cadran abia în numărul al treilea, deși atât la nivelul producțiilor literare, cât și la cel al criticii, nu se produc prea multe schimbări față de cele două apariții anterioare. Cadranul rămâne o revistă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
volumul 1 al Dosarului Bacovia (p. 64-66). Calamitățile au continuat însă și în prima jumătate a secolului trecut. Dau un singur exemplu, de la mijlocul perioadei. La 25 martie 1930, ziarul „Bacăul” publica un amplu reportaj despre „Inundațiile catastrofale din Bacău”. Subtitlurile lui relevă proporțiile dezastrului: „Un cartier prin foc și apă” - „Au rămas pe drumuri aproape 10.000 de suflete” - „Peste 1.000 de case inundate” - „Doliul populației”. Chiar dacă mai încolo, în prima terțină, Bacovia zice: „Și-n noaptea asta de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ironii de un prieten, care-mi spune, zîmbind, o serie de adevăruri, stau totuși pe loc cu volumul III al Dosarului. Simt că n-am pus încă în el tot ce ar putea explica uimitorul „triumf ” (cum îl numesc în subtitlu) al lui Bacovia. Două sînt cauzele întîrzierii mele. Prima: cantitatea de materiale nefolosite, din care, continui să cred, s-ar mai putea obține nuanțe și îndreptări. Nu mă lasă inima să le abandonez. A doua, în realitate principala cauză, o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]