5,001 matches
-
Haralambie Costache s-a căsătorit de două ori, a locuit un timp la Vaslui apoi, după a doua căsătorie, s-a stabilit în Moinești. A decedat pe la sfârștul anilor ’70. Are un fiu care locuiește cu familia în Moinești. a. Succintă genealogie a familiei lui Gheorghe Rășcanu Copiii lui Gh. Râșcanu au fost: Dudău Maria Filomela, născută la 24 iulie 1903 în comuna Ferești, decedată în 1979 la Piatra Neamț. A fost profesoară de istorie. Resler Maria, născută pe 28 august 1906
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
poată cunoaște ce s’a lucrat de actuala Administrație Comunală a Orașului Bârlad în interval numai de o lună, de când suntem în fruntea Orașului Bârlad, adică dela 24 august la 24 septembrie 1944, trebuie să fac mai întâi un tablou succint de ceea ce am găsit în oraș în ziua de 24 august 1944”. Acest act are și vădite accente subiective ce țin mai mult de o încercare de justificare a prezenței lui Ioan Bontaș în fruntea comunității dar continuarea lui este
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
c. Observarea II. Metode practice : a. Demonstrația b. Exersarea independența a deprinderilor și/sau priceperilor motrice; mai multor deprinderi și/sau priceperi motrice; complexelor pentru dezvoltare fizică; pentru dezvoltarea calităților motrice. III. Metode de evaluare a rezultatelor Intr-un mod succint prezentăm particularitățile de folosire a metodelor și procedeelor metodice utilizate în studiul propus. I.a. Explicația joacă rol fundamental în instruirea subiecților de vârstă pubertară. Ea trebuie să fie clară, logică, concisă și oportună. In relație cu demonstrația, ea poate
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3019]
-
mai mult de patru ani. Câteva situații contextuale au determinat materializarea sa în această formă și în acest moment. Fără a insista asupra acestora din urmă, motivația acestui volum colectiv, precum și situarea sa în peisajul științelor politice autohtone merită menționate succint. În 2006-2007 am fost întrebat la diverse conferințe internaționale dacă există analize ale evoluțiilor partidelor românești în perioada postcomunistă deoarece erau disponibile foarte puține date de acest gen despre România. Cu câteva excepții notabile ce reprezentau studii de caz ale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
românești după 1999. Editura Paideia). În fapt, demersul istoric de inventariere al partidelor fusese inițiat câțiva ani înainte de către Stan Stoica (Dicționarul partidelor politice din România: 1989-2001, Meronia 2001) și continuat mai apoi de același autor cu o perspectivă longitudinală succintă (România după 1989. O istorie cronologică, Meronia 2007). Aceste lucrări și cele ale altor autori care au analizat tangențial partidele românești (unele articole în Studia Politica a Universității București și în Romanian Journal of Political Science) reprezintă puncte de pornire
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
volatilitate electorală redusă). Există premisele pentru ceea ce este denumit în literatură procesul de instituționalizare a competiției dintre partide (și la nivel ideologic asistăm la un proces similar așa cum reiese din capitolul lui George Jiglău din prezentul volum). Înainte de a analiza succint evoluția partidelor românești trebuie clarificat ce este un partid politic. Fără a insista asupra istoriei încercărilor de definire a partidelor (pentru detalii, vezi Sartori 1976), următoarea secțiune oferă o definiție operațională conceptului de partid, descrie succint particularitățile formării partidelor în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
volum). Înainte de a analiza succint evoluția partidelor românești trebuie clarificat ce este un partid politic. Fără a insista asupra istoriei încercărilor de definire a partidelor (pentru detalii, vezi Sartori 1976), următoarea secțiune oferă o definiție operațională conceptului de partid, descrie succint particularitățile formării partidelor în țările postcomuniste și prezintă partidele relevante pentru România. Definirea, particularitățile și selecția partidelor analizate La nivel teoretic și conceptual, definiția minimalistă oferită de Sartori (1976, 57) partidelor, surprinde elementele definitorii ale competitorilor instituționali, indiferent de eticheta
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să avem de-a face cu un număr extins de partide parlamentare, volatilitate ridicată și organizații de masă sub-dezvoltate ale partidelor. Evoluția longitudinală a acestor componente este analizată pe larg în următoarea secțiune. Înainte de abordarea acestui aspect este necesară descrierea succintă a partidelor care au populat scena politică românească în ultimele două decenii și evoluția lor din perspectivă electorală. Principalele partide parlamentare Partidul Social Democrat (PSD) este partidul caracterizat de cea mai mare continuitate în politica românească de-a lungul timpului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
alături de UDMR (chiar și cu guvern minoritar) sau 2) guvernează alături de un terț partid ce poate fi ales dintre celelalte două partide parlamentare cu potențial de coaliție. Acestea sunt unele dintre principalele trăsături generale ale partidelor românești postcomuniste. Această prezentare succintă a fost menită să ofere punctul de pornire al analizelor detaliate din capitolele acestei cărți. În acest sens, există studii dedicate orientării ideologice, instituționalizării sistemului de partide, deviațiilor existente (atât discursiv, cât și comportamental), politicilor publice promovate, activităților partidelor și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politică, s-ar putea coagula, într-o perioadă determinată de timp, corpus-ul social al cetățenilor, esențial pentru practica democrației descentralizat-comunitare. Folosind aceste "instrumente de lucru", îmi propun estimarea politico-ideologică a unui posibil spațiu politic românesc. Mai întâi, însă, o succintă evaluare a unui generic eșichier politic. Din punctul meu de vedere, orice soluție politico-ideologică între centru-stânga social-democrat și centru-dreapta liberal-democrat este rezonabilă, atunci când este realistă, rațională și morală. Acest spațiu politic al "geometriei variabile" este unul al normalității, complementarităților tematice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de membri al principalelor partide din România postcomunistă, oferind și unele explicații pentru nivelul redus de implicare (de exemplu, atitudinile elitelor vis-a-vis de membri). Ultima secțiune se axează asupra unui beneficiu concret adus de membri partidelor (stabilitatea electorală), prezentând o succintă analiză statistică. Concluziile evidențiază principalele probleme existente, detaliază implicațiile prezentului studiu și menționează direcții ulterioare de cercetare în direcțiile deschise de acest capitol. Unde apar diferențele față de Vest? Perioada postcomunistă este caracterizată în România de o abundență de comparații întâlnite
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rezultate bune (de exemplu, PDL, PSD și chiar PNL). Partidele cu rezultate la limita pragului electoral (de exemplu, PRM) nu sunt direct interesate de menținerea unui nucleu de alegători, ci de sprorirea continuă a acestuia. Concluzii Acest capitol a descris succint evoluțiile procentelor de membri ale partidelor românești importante din perioada postcomunistă. Acest studiul explorator a pornit de la premisele particularităților central și esteuropene și a expus motivele pentru care există dezinteres pentru calitatea de membru atât din partea alegătorilor, cât și a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de mai jos: Harta etnică a industriei orașului Bacău - 1925 (numărul patronilor/delegaților și ponderea etnică) evrei 76 (70%) români, armeni, greci, alții 26 (24%) societăți cu patronat neidentificat 7 (6%) Cel puțin dou) concluzii se pot desprinde din această succintă prezentare a evoluției industriei băcăuane în perioada 1900-1930. În primul rând, așa cum ne indică datele statistice, trecerea în noul secol a însemnat o accelerare a ritmului de creștere numerică a unităților industriale băcăuane. Astfel, de la cele 22 de întreprinderi ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sunt nici retor, nici poet; eu nu sunt democrat; sunt un om cu tabieturi și belaliu la drum; nu sunt liber-cugetător; sunt un diletant în istorie; un grec păcătos ca mine; sunt ambițios, n-am ce face!" Pe marginea altei succinte autocaracterizări ("Fost sufler, fost autor și director de teatru, a contractat din copilărie multe din apucăturile actorilor: e tipul cabotinului literar."), Al. Călinescu sugerează cu finețe perspectiva de spargere a codului: Fraza numește, sub un înveliș ironic, o calitate fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cea mai puțin "coruptă" de istoria politică a lumii noastre". Textul se țese iscusit dintr-un mănunchi de fire atent împletite pe urzeala discursului sacru. Stăpână pe conceptele vehiculate, înainte de a se aventura pe spinosul teritoriul autohton, Liliana Naclad rememorează succint parcursul istoric și tipologiile discursului religios fondator, apostolic, epistolar, patristic. Abia apoi își îngăduie să evoce supraviețuirea, în condiții de persecuție demne de timpul catacombelor, a discursului religios românesc dintre 1944 și prăbușirea comunismului. Și, sub inspiratul titlu Un Patriarh
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
oferă celor interesați un discurs greoi, nemarcat de sigilii intelectuale de excepție. Este un început promițător în spațiul eclezial românesc care, desigur, va avea sorți de izbândă în cazul unei regândiri și reorientări a politicii publicistice. Până aici am prezentat succint câteva exemple din multitudinea de moduri în care Biserica Ortodoxă Română se folosește de mass-media proprii pentru a-și îndeplini misiunea. Nu se poate așadar reproșa ortodoxiei că nu apelează la toate resursele tehnologice moderne pentru propovăduirea cuvântului lui Dumnezeu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
opri asupra lor nici macar pasager. O ultimă mențiune merită sistematică lui Timothy Clark, care preia și extinde argumentația lui Harding 75. Cele șase puncte stabilite de Clark în raport cu variile teorii asupra inspirației au o semnificație aparte și le voi aborda succint. În primul rând, criticul observa că etimologia termenului sugerează existența unei forțe eminamente orale, proiectând "un model oral asupra procesului de scriere, care este figurat în ipostaza unei voci animate" (1997, p. 3). În pofida acestui detaliu, vocea în cauză nu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de pe atunci își fac apariția personaje care-și vor găsi locul în cărțile profetice ulterioare. Încă ucenic, Blake are viziunea unui cor maiestuos în interiorul catedralei Westminster, incident narat de Blake însuși într-o scrisoare (din păcate, pierdută astăzi) și parafrazata succint de Oswald Crawfurd: "Lateralele naosului și galeriile vechilor clădiri [...] se umplură deodată de un alai de călugări și de preoți [...], iar urechea lui extaziata le auzi cântarea [...]" (Bentley, Jr., 1975, p. 37). Toate aceste incidente evoluează aproape exclusiv în registrul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aproape exclusiv în registrul miraculosului. Doar în trei ocazii devin viziunile de-a dreptul terifiante: când Blake se întâlnește cu o fantomă la Lambeth, când vede duhul unui purice și când se confruntă cu Satan însuși. Prima viziune este redata succint de Gilchrist în aceeași Life of William Blake, "Pictor Ignotus", dar epitetele ornante individualizează descrierea altminteri clișeizata: "Stând, într-o seară, lângă ușa dinspre grădină să din Lambeth și ridicând, întâmplător, privirea, el văzu o figură îngrozitoare, "solzoasa, pătată, teribilă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
reprodusa prin redesenarea în aceeași manieră și cu aceleasi instrumente precum originalul, adică, fără șablon, cu toc, pensule și un mediu lichid rezistent la acid, în loc de cerneală" (1993, p. 5). Tratând, în alt loc și într-o manieră mult mai succinta, chestiunea manuscriselor ilustrate, Viscomi ne oferă o bună sinteză a evoluției tehnicii artistice blakeene: "Privind retrospectiv din perspectiva ultimului sau an de viață, Blake putea constată marele contrast dintre cărțile sale anluminate timpurii și târzii. Primii șase ani ai producției
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
le interpretăm mai în profunzime în lumina modului de reprezentare artistică verbală, sub auspiciile unei construcții vizionare hibride. Procesul blakean de creație artistică și manieră să de expresie estetică nu pot fi explicate satisfăcător în absența unei abordări, fie și succinte, a dimensiunii grafice a cărților profetice. Cititorul își amintește că am vorbit deja despre sistemul nesistematic al lui Blake, idee care implică și faptul că operele sale sunt, într-un fel, interconectate și că o anumita cheie care deschide un
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu care sunt, în general, de acord, este cea oferită de Alexander Gourlay: "Blake distinge "viziunea simplă", obișnuită, de forme mai rafinate ale viziunii, care percep lucrurile în maniera metaforica, imaginativa și eternă" (2003, p. 286). Totuși, formularea este prea succinta pentru a fi pe deplin limpede. Conform propriei mele definiții și sper că voi putea aduce suficient de multe dovezi în acest sens în secțiunea a patra a studiului meu , tipurile de viziuni blakeene pot fi descrise după cum urmează: 1
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
întregul fragment reifica replică pe care eul creator blakean o oferă percepției vizuale comune și inevitabilelor ei erori. Partea a doua, America, include un Preludium și A Prophecy, fiind construită în aceeași manieră că Europe. Elocventul Preludium merită o analiză succinta, fiindcă eul creator amalgamează aici toate ingredientele unei revolte sociale de natură extremă. Sintagmele poetice sunt realizate în tuse sumbre, iar mișcările personajelor sunt greoaie, influențate de o materialitate inerta și plumburie, ce sugerează îngustimea de orizont și eșecul spiritual
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
subliniat, ingredientele poetice de strictă actualitate istorico-politică sunt exploatate la maximum de eul creator tocmai pentru că acesta interpretează ciclul social că epifenomen al viziunii simple din sistemul său cuaternar. Că și în cazul profeției America, simbolicul Preludium necesită o analiză succinta. Versurile sunt saturate de expresii evocând mistuirea: "first born & first consum'd" (E: 60), "Consumed and consuming" (E: 60), "sieze the burning power" (E: 61), "Devouring & devoured" (E: 61). Global, fragmentul traduce ideea blakeană că tulburările sociale sunt contagioase și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
amănunte, cf. supra. 77 De aici provine și distincția pe care o propun între "abilitate internă" (imaginația) și "abilitate externă" (inspirația). Prima depinde doar de voință eului creator, în timp ce ultima este declanșată de agenți exteriori eului. 78 Pentru o descriere succinta a revelației incoative blakeene, cf. Damon, 1988, p. 284. 79 O analiză succinta a acestei probleme, dar dintr-un unghi de interpretare diferit, oferă Frye. Pentru detalii suplimentare, cf. Frye, 1990, p. 32. 80 Cf. infra. 81 Desigur, mai multe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]