2,342 matches
-
și o variantă feminină: "un demi sau "une demie „o jumatate”, "deux tiers „două treimi” și "trois quarts „trei sferturi”. În aritmetică, numerele fracționare se citesc analog că în română, de exemplu: Câteva numerale pot fi făcute aproximative cu ajutorul unui sufix. Astfel, cu sufixul "-ier", "mille" „mie” devine "un millier", care înseamnă „circa o mie”. Acest sufix se folosește în acest scop numai cu "mille". La celelalte numerale se adaugă sufixul "-aine": "dix" → "une dizaine" „vreo zece”, "quinze" → "une quinzaine" „vreo
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
feminină: "un demi sau "une demie „o jumatate”, "deux tiers „două treimi” și "trois quarts „trei sferturi”. În aritmetică, numerele fracționare se citesc analog că în română, de exemplu: Câteva numerale pot fi făcute aproximative cu ajutorul unui sufix. Astfel, cu sufixul "-ier", "mille" „mie” devine "un millier", care înseamnă „circa o mie”. Acest sufix se folosește în acest scop numai cu "mille". La celelalte numerale se adaugă sufixul "-aine": "dix" → "une dizaine" „vreo zece”, "quinze" → "une quinzaine" „vreo cincisprezece”, "vingt" → "une
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
trois quarts „trei sferturi”. În aritmetică, numerele fracționare se citesc analog că în română, de exemplu: Câteva numerale pot fi făcute aproximative cu ajutorul unui sufix. Astfel, cu sufixul "-ier", "mille" „mie” devine "un millier", care înseamnă „circa o mie”. Acest sufix se folosește în acest scop numai cu "mille". La celelalte numerale se adaugă sufixul "-aine": "dix" → "une dizaine" „vreo zece”, "quinze" → "une quinzaine" „vreo cincisprezece”, "vingt" → "une vingtaine" „vreo zece”, "trențe" → "une trentaine" „vreo treizeci”, "quarante" → "une quarantaine" „vreo patruzeci
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
de exemplu: Câteva numerale pot fi făcute aproximative cu ajutorul unui sufix. Astfel, cu sufixul "-ier", "mille" „mie” devine "un millier", care înseamnă „circa o mie”. Acest sufix se folosește în acest scop numai cu "mille". La celelalte numerale se adaugă sufixul "-aine": "dix" → "une dizaine" „vreo zece”, "quinze" → "une quinzaine" „vreo cincisprezece”, "vingt" → "une vingtaine" „vreo zece”, "trențe" → "une trentaine" „vreo treizeci”, "quarante" → "une quarantaine" „vreo patruzeci”, "cinquante" → "une cinquantaine" „vreo cincizeci”, "soixante" → "une soixantaine" „vreo șaizeci” și "cent" → "une centaine
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
une dizaine" „vreo zece”, "quinze" → "une quinzaine" „vreo cincisprezece”, "vingt" → "une vingtaine" „vreo zece”, "trențe" → "une trentaine" „vreo treizeci”, "quarante" → "une quarantaine" „vreo patruzeci”, "cinquante" → "une cinquantaine" „vreo cincizeci”, "soixante" → "une soixantaine" „vreo șaizeci” și "cent" → "une centaine" „vreo sută”. Sufixul "-aine" se folosește într-un caz pentru un numar exact, "une douzaine" „o duzină”, derivat de la "douze", care poate fi și împărțit în două: "une demi-douzaine" „șase” (literal „o jumatate de duzină”). Mai este și "une huitaine", de la "huit" „opt
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
descendenta unei familii din Austria Inferioară supranumită "Geiger"; Walther Geiger, un administrator poștal în Viena, a fost înnobilat în Sfântul Imperiu Roman împreună cu câteva rude colaterale, în 1595. În 1625 împăratul Ferdinand al II-lea i-a autorizat să adăuge sufixul nobil "von Geyersberg". Cândva după 1675 străbunicul Louisei Caroline, Christophe Ferdinand, a înlocuit numele cu o versiune mai aristocratică, "Geyer von Geyersberg". În timp ce era în serviciul lui Eberhard Louis, Duce de Württemberg, fiul său, Christian Heinrich, și-a asumat titlul
Louise Caroline de Hochberg () [Corola-website/Science/332810_a_334139]
-
câreș" în turcă precum "Criș" din română devine "Körös" în maghiară iar "kralj" din slavă dă "király" în maghiară. Astfel "Krajina" e schimbat prin metateză în "Karina", și "Krajinovo Polje" (adică „câmpia de la Krajina”) a devenit „Karînovasî” (-sî fiind un sufix gramatical turc). Tot din această câmpie a plecat, în 1391, invazia achingiilor lui Firuz bei către Țara Românească, și deci este tot aici că Mircea putea ataca fără a se indepărta imprudent de bazele sale pentru a-și apăra granițele
Karînovasî () [Corola-website/Science/332845_a_334174]
-
pot evapora producând fenomenul virga. Acești nori închid cerul și nu lasă lumina soarelui să-i străbată din cauza densității și grosimii foarte mari. Nimbus este un cuvânt latin care înseamnă „nor de ploaie” sau „furtună cu ploaie”. Prefixul „nimbo” sau sufixul „nimbus” indică un nor de precipitații; de exemplu, un nimbostratus este un nor stratus de precipitații, iar norul cumulonimbus este un nor cumulus cu precipitații. După norii cu care s-au format și înălțimea lor în atmosferă sunt clasificați astfel
Nimbus (nor) () [Corola-website/Science/332912_a_334241]
-
important în istoria limbii maghiare pentru că diploma sa de ctitorire este cel mai vechi document redactat în limba maghiară. Documentul a fost scris în principal în limba latină, dar textul său conține trei propoziții, 58 de cuvinte și 33 de sufixe maghiare. Printre propozițiile în limba latină se află și textul: „feheruuaru rea meneh hodu utu rea” care corespunde textului „Fehérvárra menő hadi útra” din maghiara modernă, adică „pe drumul militar ce duce la Fehérvár”. Această diplomă este păstrată în prezent
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
în contextul intervenției militare ruse în Ucraina din 2014, si, considerat în prezent și drept cântec popular. Cuvântul obscen хуйло́, transliterat huiló, este compus din rădăcina хуй (hui), care literalmente în rusă și ucraineană înseamnă "pula". În combinație cu sufixul "-lo", cuvantul format poate fi tradus în română că "pulău", "pulan", sau alte variante similare. Pentru prima dată termenul a fost consemnat documentar în orașul Harkiv, la 30 martie 2014, cănd cântecul a fost interpretat în timpul unui marș comun al
Putin — huilo! () [Corola-website/Science/332207_a_333536]
-
este un sufix TLD special, care desemnează un serviciu anonim ascuns accesibil prin intermediul rețelei Tor. Aceste adrese nu sunt nume DNS adevărate, iar TLD-ul nu este în rădăcina DNS a Internetului, dar cu proxy-urile corespunzătoare instalate, programele de acces la Internet, cum
.onion () [Corola-website/Science/337671_a_339000]
-
Utilizatorii pot scrie și doar "exitnode.exit" pentru a accesa adresa IP a lui "exitnode". Notația .exit este dezactivată în mod implicit începând cu versiunea 0.2.2.1-alfa, din cauza potențialului de atacuri la nivel aplicație. Domeniul a fost un sufix pseudo-TLD, similar în concept cu finaluri similare, ca .bitnet și .uucp, folosite la începuturi. La 9 septembrie 2015, ICANN, și IETF au desemnat .onion ca „domeniu cu utilizare specială”, oferind domeniului un statut oficial, în urma unei propuneri a lui de la
.onion () [Corola-website/Science/337671_a_339000]
-
inflexiunea verbală pentru persoană și număr a fost abandonată; pluralul la nominativ era "-oj" în loc de "-es" (precum și adjectivalul "-o" și adverbialul "-e"); iar cazurile substantivale au fost reduse la două (deși genitivul "-es" există încă și astăzi în corelativele posesive). Sufixul din cazul acuzativ a fost "-l", dar în multe cazuri el a fost folosit doar la pronume: În afară de forma de ortografiere de influență slavă ("ć", "dź", "ħ", "ś", "ź" pentru "ĉ", "ĝ", "ĥ", "ŝ", "ĵ") în comparație cu limba modernă, anumite forme
Proto-esperanto () [Corola-website/Science/336048_a_337377]
-
a deservi zone conexe, acestea denumind variante aproximativ echivalente. De exemplu, UȘ 11 se desparte în UȘ 11E (est) și UȘ 11W (vest) în Bristol, Virginia, rutele reunindu-se în Knoxville, Tennessee. Ocazional, numai una dintre cele două variante are sufix; UȘ 6N în Pennsylvania nu duce înapoi în UȘ 6 la capătul vestic. AASHTO încearcă să elimine aceste ramificații din 1934; politică actuală este de a refuza aprobarea de noi rute de varianta și de a le elimina pe cele
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
de repede cât pot ajunge Departamentul Șoselelor și Comitetul Permanent de Șosele la un acord cu privire la acestea”. —cele cu specificație suplimentară, cum ar fi „alternativ” sau „centura”—sunt și ele gestionate tot de AASHTO. Acestea sunt uneori desemnate cu litere sufixe, ca A pentru alternativ sau B pentru business. Jurnalul oficial al rutelor, publicat ultima dată de AASHTO în 1989, a fost numit "United States Numbered Highways" de la publicarea sa inițială în 1926. În jurnalul rutelor, termenul „U.S. Route” este folosit
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
care erau de multe ori trasee auto concurente. La ședința din ianuarie, AASHO a aprobat primele două din numeroasele rute cu variante (anume între și și între și ). În efect, fiecare dintre cele două rute primeau același număr, cu un sufix direcțional care indică relația sa cu celălalt. Aceste divizări au fost prezentate inițial în jurnal, ca—de exemplu—US 40 Nord și UȘ 40 Sud, dar au fost întotdeauna semnalizate simplu UȘ 40N și UȘ 40S. Cea mai aprinsă controversă
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
încrustate în chirilică cu numele eroilor care au luptat în războaiele balcanice, cu inscripția „Ostașilor din Zlot care au murit luptându-se pentru liberartea Serbiei în 1912-1918”. S-a mers până acolo cu denaturarea adevărului istoric încât a fost adăugat sufixul „ici” tuturor numelor, românii fiind astfel prezentați ca... sârbi. Un alt mecanism de asimilare este inexistența presei în limba română sau, mai grav, cenzura aplicată atunci când mijloacele de informare ale românilor totuși există. Este de notorietate cazul unui reportaj realizat
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]