2,938 matches
-
17 august 1914. Cu cîteva luni înainte de război, Iorga a organizat cu studenții săi o primire foarte ostilă apiscopului Bisericii Române din Transilvania, V. Mangra, din cauza poziției pro-austro-ungare a acestuia 21 O viață de om..., vol. II, p. 214, și Supt trei regi, p. 202 22 O viață de om..., vol. II, p. 248 23 Op. cit., vol. II, p. 244 24 Memorii, vol. II, pp. 130-132 și O viață de om..., vol. II, p. 248 25 Supt trei regi, p. 197
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
I, pp. 41 și 78. Aceste pasaje reprezintă cîteva dintre nemulțumirile lui Iorga față de comportarea soldaților ruși 70 Op. cit., vol. I, p. 56 71 O viață de om..., vol. II, p. 266 72 Op. cit., vol. II, p. 26; vezi și Supt trei regi, p. 239 73 Memorii, vol. I, p. 31 74 Șeicaru , op. cit., pp. 86-87 75 "Neamul românesc", 2 martie 1917 76 O viață de om..., vol. II, p. 252 77 Op. cit., vol. II, pp. 270-271 78 Op. cit., vol. II
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
74 Șeicaru , op. cit., pp. 86-87 75 "Neamul românesc", 2 martie 1917 76 O viață de om..., vol. II, p. 252 77 Op. cit., vol. II, pp. 270-271 78 Op. cit., vol. II, p. 272 79 Op. cit., vol. II, p. 284; vezi și Supt trei regi, p. 242 80 Ibidem; Dimitrie Munteanu-Râmnic se afla cu familia sa la Iași și l-a văzut pe colonelul Rascoviceanu calmîndu-i pe soldații ruși răzvrătiți 81 O viață de om..., vol. II, pp. 272-273 82 Op. cit., vol. II
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de el la Alba Iulia. Șeicaru a numărat 300 de deputați în această Adunare Națională care erau studenți ai lui Iorga, deci "iorghiști". Șeicaru, op.cit., p. 62. Vezi și Memorii, vol. II, p. 303 26 Șeicaru, op. cit., pp. 63-65 și Supt trei regi, p. 335 27 Memorii, vol. III, p. 323, 326, 335-338 și 340-344 28 Șeicaru, op. cit., p. 62 29 "Neamul românesc", 13 martie 1920 30 Profesorul Iorga a replicat la aceste interpretări într-un articol batjocoritor, referindu-se la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
33 Op. cit., pp. 50-51 34 Supt trei regi, pp. 319-324 35 Memorii, vol. III, pp. 5 și 9 36 Oameni care au fost, vol. II, p. 398 37 O viață de om..., vol. III, pp. 13-16; p. 39. Vezi și Supt trei regi, p. 326 38 O viață de om..., vol. III, p. 65. Iorga a scris o carte despre Stere, intitulată La trahison de Stere, București, 1921, un bun exemplu de felul în care putea Iorga să piardă atît perspectiva
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga, volumul Supt trei regi și O viață de om..., conțin numeroase referiri la faptul că Iorga îi considera pe membrii familiei regale drept prietenii săi 53 D-na Liliana Pippidi-Iorga către autor 54 Memorii, vol. III, p. 243, și Supt trei regi, pp. 365-368 55 O viață de om..., vol. III, p. 78 56 Memorii, vol. III, pp. 262, 265 și 271 57 Op. cit., vol. III, p. 151 58 O viață de om..., vol. III, p. 210; vezi și Șeicaru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și bătuți cu brutalitate 205 Supt trei regi, pp. 398 și 436 206 "Neamul românesc", 6 septembrie 1927 207 Memorii, vol. V, p. 240 208 Op. cit., p. 255; vezi și O viață de om..., vol. III, p. 259; în sfîrșit, Supt trei regi, p. 416 209 Supt trei regi, p. 422 210 "Neamul românesc", 2 august 1928. Iorga le vorbea alor lui cu dispreț despre partizanii lui Maniu, numindu-i "o gloată josnică" alcătuită din "chelneri" și alți oameni de aceeași
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Marea marea PREISTORIE Marea care freamătă în fața mea, în timp ce scriu, are o oglindă mai curând incandescentă decât scăpărătoare, sub lumina mângâioasă a soarelui de mai. Suptă în reflux, zace liniștită la buza țărmului, aproape neîncrețită de unde, neîntinată de spumă. Către orizont, se aprinde întrun purpuriu somptuos, striat cu dungi de verde smaraldin. Chiar la muchea orizontului, se topește în indigo. În apropierea uscatului, unde câmpul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Dumnezeule, cum ne mai certam!) Eram absolut implacabil cu privire la băutură, și lucrul acesta a dus la o încordare a relațiilor cu Peregrine Arbellow, chiar înainte de povestea cu Rosina. Perry e un bețivan irlandez, de cea mai rea speță. Și Wilfred sugea ca un pește, dar niciodată când avea spectacol. Doamne, cum îmi mai lipsește! Îmi făcea plăcere epitetul de „tartor“ cu care fusesem gratificat. Alte descrieri publicate, cu privire la mine, au fost mai urâte și mai injuste. Niciodată nu m-am folosit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
curcubeu de spumă. Încercam o sumbră plăcere fatalistă să urmăresc valurile, năvălind în groapa rotundă, adâncă și misterioasă, autonimicindu-se în furia clocotitoare a apelor potrivnice de care se izbeau, și pulverizându-se în spumă lăptoasă. Pe urmă, când fluxul se sugea, se pornea în cazan un vârtej mânios care smântânea apa într-o volbură circulară, în graba ei disperată de a se repezi prin canalul strâmt de sub arcul podului, înfruntând pieptiș forța șfichiuitoare a suflului mării. Vântul bătea continuu în acele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
volbură circulară, în graba ei disperată de a se repezi prin canalul strâmt de sub arcul podului, înfruntând pieptiș forța șfichiuitoare a suflului mării. Vântul bătea continuu în acele zile, și când se întețea, valurile pălmuiau stâncile și gemeau și se sugeau și se împingeau în crăpături cu un zgomot care, în starea mea de irascibilă încordare, începuse să mă obosească. Niciodată nu mi-aș fi imaginat că o să ajung să mă satur de glasul mării, dar uneori, mai cu seamă noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
așezat și eu în genunchi, astfel ca fețele noastre să fie la același nivel. — Nu. Crede-mă. Nu! Își lăsă privirile în jos, buzele i se țuguiară și începură să-i tremure. O secundă, avu înfățișarea unui copil bosumflat, își supse buza de jos și o strânse între dinți. Apoi, cu o mișcare iute, care mă făcu să tresar, sări în picioare. M-am ridicat și eu. Ne aflam acum foarte aproape unul de celălalt. Era ceva mai înalt decât mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Și nu știu ce era doctor sau sanitar, dar după ce-a trecut febra mi-a’ spus: Era cât pe ce să-ți tăiem sânii. La cât timp a avut loc scena aceasta după arestare? Păi, la puțin timp, pentru că un copil suge în fiecare zi cel puțin de 3-4 ori, nu? Vă dați seama că eu eram închisă acolo, fără nicio posibilitate, nici măcar să pun o cârpă rece pe piept... S-au înroșit, s-a-nvinețit și era cât p-aci să îi taie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
foc, nu nimic, și era un ger... Noi slabi, amărâți, nu haine, nu nimic... Dezbrăcați așa... Cum era mâncarea? La Aiud când venea mâncarea aveam niște castroane groase de șamot, din pământ, și dacă nu beai ciorba aia repede o sugea ca vata... La Sibiu ne dădea mălai, turtoi... și atât era de mare porția, cât două cutii de chibrite una peste alta. La mămăligă era un pic mai mare porția... Pâinea era era pătrată, de-aia în tavă... și era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în față, și mai este o clădire care-o fost a feudalului cândva, că Gherla era cetate. Și pe patru inși, pe cumnatu’, pe frate-mieu, pă Bujor și pe Andraș i-o luat și i-o băgat în pavilionul doi, supt o boltă. Numa’ pe ei i-o luat, că pe Popescu, șefu’, l-o’ oprit în Securitate, pentru procesul cu lotul doi. Și-acolo i-o băgat pe ăia, și pe noi ne-o ținut în mașină... Și-apoi o
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se va înscrie cantitatea de lapte consumată, în medie, de un vițel în cursul anului raportat, stabilită prin apreciere în funcție de rasă, destinația vițelului (producție sau îngrășare), starea sanitar-veterinara a femelelor-matca, posibilitățile de furajare din gospodării și de modul de alăptare (supt natural sau la găleată). Pe rândul 18 se va înscrie cantitatea totală de lapte consumată de vițel prin înmulțirea cantității medii stabilite ca fiind consumată de un vițel (rând 17) cu numarul vițeilor obținuți în cursul anului (capitolul 8 "Evoluția
NORME TEHNICE din 21 martie 2001 privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134702_a_136031]
-
se va înscrie cantitatea de lapte consumată, în medie, de un vițel în cursul anului raportat, stabilită prin apreciere în funcție de rasă, destinația vițelului (producție sau îngrășare), starea sanitar-veterinara a femelelor-matca, posibilitățile de furajare din gospodării și de modul de alăptare (supt natural sau la găleată). Pe rândul 18 se va înscrie cantitatea totală de lapte consumată de vițel prin înmulțirea cantității medii stabilite ca fiind consumată de un vițel (rând 17) cu numarul vițeilor obținuți în cursul anului (capitolul 8 "Evoluția
NORME TEHNICE din 30 martie 2001 privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134704_a_136033]
-
se va înscrie cantitatea de lapte consumată, în medie, de un vițel în cursul anului raportat, stabilită prin apreciere în funcție de rasă, destinația vițelului (producție sau îngrășare), starea sanitar-veterinara a femelelor-matca, posibilitățile de furajare din gospodării și de modul de alăptare (supt natural sau la găleată). Pe rândul 18 se va înscrie cantitatea totală de lapte consumată de vițel prin înmulțirea cantității medii stabilite ca fiind consumată de un vițel (rând 17) cu numarul vițeilor obținuți în cursul anului (capitolul 8 "Evoluția
NORME TEHNICE din 23 aprilie 2001 privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134706_a_136035]
-
se va înscrie cantitatea de lapte consumată, în medie, de un vițel în cursul anului raportat, stabilită prin apreciere în funcție de rasă, destinația vițelului (producție sau îngrășare), starea sanitar-veterinara a femelelor-matca, posibilitățile de furajare din gospodării și de modul de alăptare (supt natural sau la găleată). Pe rândul 18 se va înscrie cantitatea totală de lapte consumată de vițel prin înmulțirea cantității medii stabilite ca fiind consumată de un vițel (rând 17) cu numarul vițeilor obținuți în cursul anului (capitolul 8 "Evoluția
NORME TEHNICE din 27 aprilie 2001 privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134709_a_136038]
-
va avea ecsoprica, nu poate să se negutiatoresca, iaru avendu, poate; inse și atunci cu slobozenia bărbatului înscrisă, si adeveritu de judecătoria județului. Articolul 6 Candu muierea măritata, neavendu ecsoprica, se va neguțători cu slobozenia bărbatului în chipulu arătatu mai susu, se înțelege că se negutatoresce pe sema lui; și la o asemenea intemplare, ea indatortza averea lui, iaru zeatrea va rămîne întrega și neclintita. Titlul U ÎI PENTRU CATASTISELE NEGUTIATORILORU Articolul 7 Ori-ce negutiatoru este datoru a avea unu catastichu-jurnalu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
că se pue în tovărășia. Articolul 26 Tovarasulu comanditaru nu poate face nici o faptă de carmuire, nici a fi întrebuințata în trebile și pricinile tovărășiei, nici chiaru în putere de vechiletu. Articolul 27 Tovarasiulu comanditaru, urmandu împotriva articolului de mai susu, se indatoreza a fi platnicu în tocmai și de o potriva cu tovărășii cei în nume cuprindatori pentru tote îndatoririle și legăturile tovărășiei. Articolul 28 Tovărășia anonimă (fără nume) nu este sub nume tovarasescu, adică nu se arătă prin numele
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Regulamentulu organicu; se trece la condica după o poronca a Presidentulni tribunalului, care este datoru a o dă simplă fără nici o adăugire și negresitu în sorocu de trii dile de la depunerea chartiei la cancelaria. Articolul 61 La randuelile de mai susu suntu supuși de o potriva: veduvele, moștenitorii seu cei ce aducu obrazulu celoru întovărășiți. Articolul 62 De sînt interesați într'o prigonire de tovărășia comercială niscare-va nevirsnici, epitropulu loru nu poate se se lapede de-a dreptulu de a da
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pentru acesta prigonitorele părți dreptulu de a cere de la dînșii pagubile și chieltuelile pricinuite . Articolul 85 Nu se mai poate orandui mijlocitoru de scambu ori samsaru acela care se va fi scosu odată pentru vină preveduta prin Art. de mai susu. Articolul 86 La intemplare de falimentu, veri-ce mijlocitoru de scambu seu samsaru se va judeca că unu bancrutu. Titlul U VI Pentru comisionari SECȚIA I Pentru comisionari de obște Articolul 87 Comisionaru este acela ce lucreda în însuși numele seu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
unei polițe se strămuta prin giru. Articolul 132 Girulu are dată să. Arată pretulu sau suma dată. Coprinde numele aceluia într'a caruli ordinu s'a trecutu. Articolul 133 Candu girulu nu este făcutu întocmai după coprinderea articolului de mai susu, nu strămuta stăpânirea poliței, ci este o simplă procura (vechiletu). Articolul 134 Este opritu de a pune în giru altă di de catu aceea în care s'a scrisu girulu; iaru cine va urma în potriva, se va pedepsi că
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Siria sau în alte locuri depărtate, soroculu va fi de optu luni. Articolul 162 De pornesce infatisatorulu jalba să de odată împotriva și a girantiloru și a tragetorului, are către fia-care dintr'înșii, soroculu celu hotărîtu prin articolile de mai susu. - Fia-care din giranți are dreptulu de a porni o asemenea jalba, sau împotriva fia-căruia în parte, sau împotriva tuturoru împreună, totu într'același sorocu de vreme. - Pentru dînșii, soroculu începe a doua di de la data priimirei chiemarei în judecată. Articolul
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]