4,810 matches
-
rolul principal. De asemenea, cuvîntul "Jacquerie" poate fi explicat și prin faptul că țăranul francez mai era denumit cîteodată "Jacques Bonhomme". 6 La Marea Neagră se dezvoltă repede și de timpuriu numeroase porturi genoveze: pe la 1260, genovezii încheie un tratat cu tătarii, iar la 1290 clădesc orașul Caffa din Crimeea. Caffa atrăgea din interiorul ținutului numeroase materii prime și produse, precum pește, piei lucrate, carne sărată și grîu, pe care le cumpărau genovezii și le duceau tocmai în Italia. Prin ținuturile tătărăști
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
O CARTE DEMULT AȘTEPTATĂ În istoriografia românească se resimțea de multă vreme necesitatea întocmirii unei lucrări de sinteză, care să cerceteze în profunzime evoluția relațiilor dintre români și tătari și să pună în adevărata lui lumină rolul jucat în istoria țării noastre de Hoarda de Aur și mai târziu de Hanatul Crimeii. Până acum, în afara studiului de temeinică erudiție publicat în 1933 de Aurelian Sacerdoțeanu despre Marea Invazie tătară
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lăsată în umbră. Este meritul medievistului Alexandru Gonța de a ne fi dat prin volumul de față o vedere de ansamblu despre relațiile româno-tătare, începând cu anul 1241 - adică din momentul marei invazii tătărăști în Europa - până în anul 1502, când tătarii lui Menghi-Ghirai, hanul Crimeii, și moldovenii lui Ștefan cel Mare dau o lovitură de moarte Hoardei celei Mari, încercuindu-i și capturându-i cea mai mare parte a oștenilor ei. Volumul acesta nu este, de fapt, decât partea întâia a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cuprindă un studiu în completare, intitulat Românii și Hanatul Crimeii sub suzeranitatea Înaltei Porți (1492-1792). Din păcate acest studiu nu a fost dus la bun sfârșit, datorită dispariției premature dintre noi a lui Alexandru Gonța. Părerea românilor de astăzi despre tătari oscilează între două aprecieri contradictorii: pe de o parte, ei văd în tătari pe unii locuitori pașnici din Dobrogea și Bugeac, muncitori, cinstiți și curați; pe de altă parte, pe tătarii de altă dată, „câinii de tătari”, șireți, sperjuri și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Porți (1492-1792). Din păcate acest studiu nu a fost dus la bun sfârșit, datorită dispariției premature dintre noi a lui Alexandru Gonța. Părerea românilor de astăzi despre tătari oscilează între două aprecieri contradictorii: pe de o parte, ei văd în tătari pe unii locuitori pașnici din Dobrogea și Bugeac, muncitori, cinstiți și curați; pe de altă parte, pe tătarii de altă dată, „câinii de tătari”, șireți, sperjuri și cruzi, barbarii care au trecut țara prin foc și sabie, omorând pentru plăcerea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a lui Alexandru Gonța. Părerea românilor de astăzi despre tătari oscilează între două aprecieri contradictorii: pe de o parte, ei văd în tătari pe unii locuitori pașnici din Dobrogea și Bugeac, muncitori, cinstiți și curați; pe de altă parte, pe tătarii de altă dată, „câinii de tătari”, șireți, sperjuri și cruzi, barbarii care au trecut țara prin foc și sabie, omorând pentru plăcerea de a omori. Adevărul este că, în ciuda pustiirilor și doliului, pe care necontenitele năvăliri tătărăști le-au adus
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de astăzi despre tătari oscilează între două aprecieri contradictorii: pe de o parte, ei văd în tătari pe unii locuitori pașnici din Dobrogea și Bugeac, muncitori, cinstiți și curați; pe de altă parte, pe tătarii de altă dată, „câinii de tătari”, șireți, sperjuri și cruzi, barbarii care au trecut țara prin foc și sabie, omorând pentru plăcerea de a omori. Adevărul este că, în ciuda pustiirilor și doliului, pe care necontenitele năvăliri tătărăști le-au adus în goana cailor, imaginea tătarului crud
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de tătari”, șireți, sperjuri și cruzi, barbarii care au trecut țara prin foc și sabie, omorând pentru plăcerea de a omori. Adevărul este că, în ciuda pustiirilor și doliului, pe care necontenitele năvăliri tătărăști le-au adus în goana cailor, imaginea tătarului crud s-a estompat pentru noi. Mai mult decât atâta, o parte dintre vechii tătari, statorniciți printre români, au sfârșit prin a fi asimilați, confundându-se în masa românilor. Despre prezența lor pe meleagurile românești mai amintesc numai unele toponime
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
omorând pentru plăcerea de a omori. Adevărul este că, în ciuda pustiirilor și doliului, pe care necontenitele năvăliri tătărăști le-au adus în goana cailor, imaginea tătarului crud s-a estompat pentru noi. Mai mult decât atâta, o parte dintre vechii tătari, statorniciți printre români, au sfârșit prin a fi asimilați, confundându-se în masa românilor. Despre prezența lor pe meleagurile românești mai amintesc numai unele toponime ca Tătăreni, Tătărăști, Tătăruș, etc. ... indicând nu numai un moment de trecere al oștilor tătărești
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
rândul lor indica o veche ascendență tătărească. De altfel, în unele regiuni ale țării se află un tip fizic de țărani, ceva mai aparte - mici de stat, cu ochi negri, vioi, inteligenți, amintind de caracterele fizice și virtuțile războinice ale tătarilor. Urmele, lăsate de tătari în toponimie și onomastică și în caracteristicele antropologice și psihologice românești, se explică prin faptul că ei au stăpânit timp de o sută de ani ținuturile locuite de români, adică din momentul marii invazii până la cucerirea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
veche ascendență tătărească. De altfel, în unele regiuni ale țării se află un tip fizic de țărani, ceva mai aparte - mici de stat, cu ochi negri, vioi, inteligenți, amintind de caracterele fizice și virtuțile războinice ale tătarilor. Urmele, lăsate de tătari în toponimie și onomastică și în caracteristicele antropologice și psihologice românești, se explică prin faptul că ei au stăpânit timp de o sută de ani ținuturile locuite de români, adică din momentul marii invazii până la cucerirea independenței statelor feudale românești
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ei au stăpânit timp de o sută de ani ținuturile locuite de români, adică din momentul marii invazii până la cucerirea independenței statelor feudale românești. În acest secol de stăpânire tătărască, cruzimea mongolică s-a manifestat îndeosebi pe planul administrativ. Căci tătarii au exploatat până la sânge pe locuitorii supuși dominației lor, luându-le dijmă din toate și, mai ales, din cereale și vite. În scopul unei exploatări cât mai complete, tătarii au organizat primele recensăminte ale populației din Răsăritul Europei, pentru ca nici un
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tătărască, cruzimea mongolică s-a manifestat îndeosebi pe planul administrativ. Căci tătarii au exploatat până la sânge pe locuitorii supuși dominației lor, luându-le dijmă din toate și, mai ales, din cereale și vite. În scopul unei exploatări cât mai complete, tătarii au organizat primele recensăminte ale populației din Răsăritul Europei, pentru ca nici un locuitor să nu scape de plata dărilor și prestațiilor. Cât despre contribuabilii, care nu puteau face față obligațiilor impuse, aceștia erau deportați fără de milă. În sfârșit, o altă îndatorire
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
incursiilor lor prădalnice. În anevoioasa lor politică externă, vizând menținerea unei fragile independențe naționale, voievozii moldoveni și munteni au trebuit să țină permanent seama de forța de represiune instalată în flancul răsăritean al țărilor lor. Căci la ordinul Înaltei Porți, tătarii - colaboratori fideli ai turcilor - ne-au izbit în momentele de cumpănă în coastă, spre a ne frâna veleitățile de independență și a ne readuce sub obrocul Padișahului. Dacă este adevărat că șocul marii invazii tătărești a sistat dezvoltarea organizațiilor etatice
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ne frâna veleitățile de independență și a ne readuce sub obrocul Padișahului. Dacă este adevărat că șocul marii invazii tătărești a sistat dezvoltarea organizațiilor etatice medievale, ce apăruseră în diferite puncte ale habitatului românesc, nu trebuie uitat, însă, că aceiași tătari, ce ne-au ținut pe loc, ba chiar ne-au dat înapoi, au avut fără să vrea și unele influențe benefice asupra direcției luate de viața poporului nostru în Evul de Mijloc. Astfel, loviturile date de Hoarda de Aur Regatului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Aur Regatului maghiar, au stăvilit expansiunea acestuia pe versantul sudic și răsăritean al Carpaților, favorizând dobândirea independenței Moldovei și Țării Românești. Căci, după cât se pare, la Posada, Basarab a avut împotriva lui Carol Robert și sprijinul „păgânilor vecini”, adică al tătarilor. De asemeni, Bogdan al Moldovei s-a putut opune cu succes lui Ludovic cel Mare și fiindcă amenințarea tătărească plana asupra regatului maghiar. Tot datorită invaziei tătarilor și frânării expansiunii maghiare se datorește sistarea procesului de catolicizare a populației românești
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Basarab a avut împotriva lui Carol Robert și sprijinul „păgânilor vecini”, adică al tătarilor. De asemeni, Bogdan al Moldovei s-a putut opune cu succes lui Ludovic cel Mare și fiindcă amenințarea tătărească plana asupra regatului maghiar. Tot datorită invaziei tătarilor și frânării expansiunii maghiare se datorește sistarea procesului de catolicizare a populației românești, atât în Țara Românească cât și în Moldova, unde se ajunsese chiar la întemeierea unei Episcopii catolice a cumanilor, cu sediul la Milcov. Format la școala istorică
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
condus de intuiția lui istorică. Astfel, drumurile de invazie ale mongolilor în Moldova sunt retrasate pe baza informațiilor sporadice culese din unele documente târzii, la care adăuga tradiția transmisă din generație în generație, prin toponime tătărăști, ce vorbesc despre drumurile tătarilor, ale furilor și tâlharilor. Alexandru Gonța rezolvă în chip just și problema controversată a identității lui Beseremban, amintit în cronica din 1303 a lui Fazel-Ullah Rașid. B. P. Hașdeu și după el D. Onciul și O. Tafrali, iar în ultim
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a lui Fazel-Ullah Rașid. B. P. Hașdeu și după el D. Onciul și O. Tafrali, iar în ultim loc tratatul de istorie al Academiei din 1962, vedeau în acest misterios personaj un Basarab, ban românesc, care ar fi înfruntat pe tătarii lui Orda, undeva, pe Dunărea olteană. Alexandru Gonța stabilea, însă, că drumul lui Orda n-a atins niciodată țara în care stăpânea Litovoi și că, în realitate, este vorba de o falsă lectură a numelui în cauză, făcută de istoricul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ohsson. Cercetările ulterioare întreprinse de turcologul Aurel Decei, care a putut consulta în original textul persan în cauză, au confirmat susținerea lui Alexandru Gonța, stabilind că în realitate Beseremban era Wl. Brzesk, un castelan și apărător al Sandomirului cucerit de tătari în 1241. Despre brodnicii, care după ce s-au legat pe cruce față de niște principi ruși că nu-i vor ataca, i-au predat apoi fără milă cruzilor tătari, Alexandru Gonța emite niște păreri mai temeinice decât ale multor dintre înaintașului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Beseremban era Wl. Brzesk, un castelan și apărător al Sandomirului cucerit de tătari în 1241. Despre brodnicii, care după ce s-au legat pe cruce față de niște principi ruși că nu-i vor ataca, i-au predat apoi fără milă cruzilor tătari, Alexandru Gonța emite niște păreri mai temeinice decât ale multor dintre înaintașului. El respinge ipoteza prevalentă că ar fi vorba de o veche populație românească din sudul Moldovei, care era organizată politicește încă din secolul al XIII-lea, și înclină
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
înclină spre părerea că ar fi în realitate vorba de un trib al cumanilor. Tot astfel, într-o încercare de totală obiectivitate, el despoaie și pe cnezii, care conduceau satele românești, de ipotetica lor romanitate, îmbrățișând teza că acești chani tătari nu erau în realitate decât niște hănișori tătari. Meritele incontestabile ale lucrării de față nu sunt de fel umbrite de unele deficiențe minore, cele mai multe dintre ele neimputabile autorului. Lucrarea lui Alexandru Gonța ar fi câștigat dacă ar fi fost însoțită
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vorba de un trib al cumanilor. Tot astfel, într-o încercare de totală obiectivitate, el despoaie și pe cnezii, care conduceau satele românești, de ipotetica lor romanitate, îmbrățișând teza că acești chani tătari nu erau în realitate decât niște hănișori tătari. Meritele incontestabile ale lucrării de față nu sunt de fel umbrite de unele deficiențe minore, cele mai multe dintre ele neimputabile autorului. Lucrarea lui Alexandru Gonța ar fi câștigat dacă ar fi fost însoțită de un index de nume proprii, care să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
că alte manuscrise, rămase de pe urma acestui harnic truditor pe ogorul lui Clio, vor putea vedea lumina tiparului, grație devotamentului văduvei autorului și entuziasmului editorialistic al domnului Ion Dumitru, ale cărui ultime tipărituri sunt tot atâtea afirmări culturale majore. George Ciorănescu TĂTARII SAU MONGOLII ȘI ȚĂRILE ROMÂNE ÎN SECOLELE XIII-XVIII „In tanta novarum rerum diversitate nescio quid scriberem.” Raport din anul 1538. N. Iorga, Revista Arhivelor. IV 2/1940-1941 Poziția geografică a vechii Dacii a făcut ca românii să aibă vecini la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acest interval pe teritoriul Țărilor Române, pentru alcătuirea unei istorii a relațiilor româno-tătare în perioada menționată, se impunea de multă vreme. Un harnic și neobosit cărturar de la Bârlad, Tudor Pamfile, îi simțise lipsa încă din anul 1916. „O istorie a tătarilor din coasta Moldovei n-o avem, și ar fi trebuincioasă - spune el - întâi, pentru a urmări rostul acestui nenorocit popor rămas până mai aproape de veacul nostru să facă slujba de unealtă în mâini străine, și al doilea, din punctul nostru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]