3,383 matches
-
mulgă vacile, că culeagă măslinile sau, în cel mai bun caz, să repare bocanci murdari de noroi și de bălegar. Era fiica lui Martello, unul dintre cei mai vârstnici țărani din sat, muncise la vreme de secetă și foamete, împreună cu taică-său și frații ca un catâr, ca o apucată, și cunoștea toate năravurile bărbaților: era de-ajuns să le-aude cadența pașilor și să se uite la ei cum beau și pufneau. Și-a așteptat bărbatul în prag, îl îmboldi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-i pe elevi să copieze, după care îndrepta erorile, explicând de ce era greșit. Don Terentio, prin spatele casei parohiale, îl observase pe Giandomenico aciuit sub fereastra școlii: cu siguranță punea la cale una din glumele lui diavolești. Aveau dreptate și taică-său să fie îngrijorat, dar și lumea să clevetească. Elevii erau fiii unor ștabi din ținut și nărăvașului de Giandomenico nu i-ar fi prins bine un scandal. Nu, nu, nu nimerise el acolo degeaba. Preotul, în zilele ce-au
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aproape că se poate simți răsuflarea părinților și a fraților; e de-ajuns o rafală de vânt ca să-i aducă mirosul de supă cu crutoane perpelite pe foc, gătită de Catarinella cu ou, molură sau mentă, ca să simtă răsuflarea lui taică-său ce se-ntoarce de pe-o parte pe alta de oboseală... O închipuire, dar caldă, comodă, din care de-atâtea ori a prins puteri să îndure mojicii fără motiv și groaznice nedreptăți. La flăcăruia candelei cu ulei îl citea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
întoarce-ți mai curând ochii la stânga și-o să vezi, printre cei de față, pe cineva foarte cunoscut ție. Tommaso n-a înțeles de îndată, dar numai ce își întoarse privirile, că dădu cu ochii de fiica Baronului, care venise împreună cu taică-său să ia parte la funeraliile solemne. Avea o rochie de ceremonii și părea puțin mai înaltă decât și-o amintea. La brațul Baronului, privea în toate direcțiile, dornică să recunoască pe cei prezenți sau numai mirată că se află
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
falsifice orice lucru? Se putea ajunge la asemenea absurdități? Cartea respectivă fusese scrisă cu trei generații înainte de nașterea mea, și acum mi se atribuie mie paternitatea ei? Nici măcar fabula lupului și a mielului nu poate funcționa în acest caz, deoarece taică-meu, Geronimo, e analfabet și primii mei patru bunici nu știau nici măcar ce-nseamnă creionul sau hârtia. Sunt convins că e vorba de o farsă menită să bage frica-n mine, un scenariu demn de o piesă de teatru pentru
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
împing din plămâni și din trahee pentru a putea să respire. Locotenentul Carlo Spinelli susține că te-a capturat în timp ce fugeai spre nord deghizat în țăran. Cine îmbracă veșmintele tatălui nu comite niciun delict. Rasa mea se udase și Geronimo, taică-meu, îmi dăduse pantalonii lui vechi și haina. Lui Spinelli îi place să omoare oamenii pentru decorații: pentru el un om nu face nici cât o para chioară. Nu pot să mă tem de un ticălos de șacal ce i-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în cumințenie sau dacă făcea apel la magie, autorizându-i pe cei în drept să-l pună pe rug în deplină cunoștință și libertate a spiritului, și fără să se teamă de păcatele lui. Știind cât de mult ține la taică-său, doi jandarmi s-au dus să-l aducă pe Geronimo din casa bătrânească din Stilo, însoțindu-l până la Napoli. Dacă n-ar fi fost complet nebun, călugărul ar fi trebuit să cedeze, mai ales dacă ar fi văzut că
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-său, doi jandarmi s-au dus să-l aducă pe Geronimo din casa bătrânească din Stilo, însoțindu-l până la Napoli. Dacă n-ar fi fost complet nebun, călugărul ar fi trebuit să cedeze, mai ales dacă ar fi văzut că taică-său era brutalizat. L-au pus pe cismar să stea pe aceeași bancă pe care, zile-n șir, stătuse Tommaso. L-au învinuit, i-au reproșat că crescuse un sălbatic, că i-a îngăduit să se înhăiteze cu fitecine atât
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mai ales decât scriau. Acum e exact pe dos. Vorbesc și scriu pe negândite. Te mai miri că lucrurile merg cum merg ? ! — Întotdeauna lumea face anumite lucruri întrecând măsura, medită Vocea. Mereu altceva, dar mereu prea mult. — Așa zicea și taică-meu... Lumea nu știe să-și păstreze cumpătul... — De-aia existăm noi... adăugă Vocea, hohotind gros. Nu te-am mai auzit râzând... Credeam că nici nu știi. De unde atâta veselie ? — Nu e veselie, răspunse Vocea, răsunând din alt colț. Dar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
două ori, întrebarea îți bate în tâmplă, ca pe o nicovală. Fierul e înroșit, sar scântei. Ba da, strigi disperat dintr-odată, era un ticălos, un trădător. Și maică-ta era o curvă... Da... Și nici măcar nu ești fiul lui taică-tu, maică-ta te-a făcut cu te miri cine. Nu sunt, nu mai sunt. Și soră-ta se culca pe bani cu soldații nemți, pe mai nimic, doar pentru că așa îi plăcea ei... Da, da, da, și soru-mea... Și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
muncitoare, mulțumesc celor care m-au ajutat să-mi recunosc greșelile și partidului ce, pedepsindu-mă după cum merit, mă va ajuta să fiu liber și hotărât, să lupt împotriva celor care uneltesc contra socialismului și a poporului muncitor. Și, dacă taică-tu ar fi printre dușmanii poporului, l-ai împușca, așa cum ar merita, ca pe un câine ? Ca pe un câine ! Și pe maică-ta ? Și pe... Nu, își revenea brusc, pe mama nu... ! Urmau dansul, bocancii călcându-i pe abdomen
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Chisăliță. — Cum pe cine ? Pe tac-tu ori pe mă-ta, spuse Isaia. Apoi, cu o solidaritate lesne de înțeles : Sau pe popa care te-a botezat... — Păi, după cum m-am născut io, căută Chisăliță să-și amintească, cred că taică-meu a fost un pod, iar maică-mea o șină de cale ferată... — Atunci mai bine fără popă, admise Isaia. Putea să te boteze vreun tren. — Uite că asta nu se putea, chibzui piticul. Maică- mea, ce să zic, m-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-sa, în fața acestui răspuns ostenit. Ar trebui să-ți iei niște zile de concediu. Și ce dacă-i toamnă ? răspunse ea unei întrebări nerostite. Sunt locuri frumoase și acuma, uite, de pildă, Slănicul sau Olăneștiul sau Sovata, unde mergeam cu taică-tău, Dumnezeu să-l odihnească. Toată lumea la mare, să se zbânțuie ! Aia nu e odihnă, te- ntorci mai obosit decât ai plecat. — Azi chiar că am muncit, șopti Jenică, tot cu ochii în jos, acolo unde nu-l slăbeau vedenia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
puse farfuriile la uscat, apoi își șterse mâinile ude de capot și hotărî : — Mergem în sufragerie, începe serialul. Ce-am mai plâns data trecută, nu ? Atunci când fata îi dă un ban la colț de stradă, fără să știe că e taică-su. Și el știa, dar n-a zis nimica... Numai o inimă de părinte poate să simtă toate astea... Și adu-mi, te rog, ghemele de lână, să împletesc cât ține publicitatea. Jenică se ridică fără chef. — Sunt în hol
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-sa, ciorapii, flanelul, furnicându-l de la câlcâie până la șira spinării și strângându-l la subsuori. Pipăi pereții acestei cuști nezăbrelite și, tocmai de aceea, mai rea decât o cușcă adevărată. Se opri pentru o clipă în fața ușii de la biroul lui taică-su. N-o încercase niciodată. Nici măcar nu știa dacă e sau nu încuiată. Maca habar n-avea cum să se împartă între Mama Pământ și Tatăl Ceresc. Dacă privea în sus, către balcoanele coșcovite, coperite cu gratii și geamuri îndeobște
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Maică-sa îl conduse spre ieșire. Era deja târziu, știa. Ca de obicei, ultima zi. Cu o seară înainte, rămăsese mult în fața ușii de la camera tatălui său. Nu și-o amintea bine, de când o văzuse ultima oară, pe vremea când taică-său trăia. Maică-sa intra, din când în când, să deretice, după zgomotul lucrurilor împinse de colo colo, căuta să-și reamintească, dar îi era tot mai greu. Ținea minte doar penumbra pe care abajurul veiozei o răspândea în jur
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
toți câți îl cunosc îl acuză de instincte criminale, de omor? - Lumea, nu știți, domnule arhitect, cum îți scoate vorba?Mie unul nu-mi vine să cred. Băiatul ăsta e milos ca o femeie. Mi-aduc aminte că a pus taică-său să taie niște pui de găină și s-a dat la o parte scârbit când a văzut că se scutură păsările. Nu era bătăuș, nu chinuia animalele. Mai încoace, a venit la o nuntă la țară, unde, cum știți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Papa încă nu a murit, tu tot mai trăiești. HERRMANN: Bine, dar asta nu a fost decât o glumă născocită, pentru că tu te-ai purtat așa de vesel cu mine! DOAMNA WURM (Țipă): Ține-ți gura murdară în păcatul tău. Taică-tu mi-a săpat groapa în pântec. (Herrmann tresare și lasă să-i scape o farfurie, care bineînțeles că se sparge. Amândoi înlemnesc) DOAMNA WURM (cu încetineală măsurată): Din farfuria pe care tocmai ai necinstit-o și-a mâncat tatăl
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
faci când n-o să mai găsești nici o greutate apăsătoare care să-ți procure poveri din cele mai rele? Atunci când nu te chinuiești ești de-a dreptul nefericită. DOAMNA WURM: Zăbălește-ți gura scârboasă, tu, șchiop blestemat! Acum ai făcut bucăți pe taică-meu cu viața ta trândavă. Ai copite ca și Satan. Iar ce se întâmplă genital prin pantalonii tăi, de asta nici nu vreau să aflu. A trebuit și-așa să-mi iau mereu privirile de acolo, când trebuia, ca unui
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trebuia, ca unui scârbos de țânc, să-ți curăț fundul. De puțit, ai puțit mereu... nici măcar tatăl tău cel trupesc nu a adus la însămânțarea ta un asemenea miros cu el, cum ai făcut tu să-mi pută toată viața. Taică-meu m-a dezobișnuit de mirosul meu prin spiritul său de dreptate. Taică-meu era după toate regulile un sfânt. Și a mai muncit, mult după ce murise. Ba chiar și după ce a fost îngropat în pământul natal mai era de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
puțit mereu... nici măcar tatăl tău cel trupesc nu a adus la însămânțarea ta un asemenea miros cu el, cum ai făcut tu să-mi pută toată viața. Taică-meu m-a dezobișnuit de mirosul meu prin spiritul său de dreptate. Taică-meu era după toate regulile un sfânt. Și a mai muncit, mult după ce murise. Ba chiar și după ce a fost îngropat în pământul natal mai era de o mare curățenie în viață, acolo unde de mult ar fi trebuit să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
una peste alta. DOMNUL KOVACIC: Atunci să fie neobișnuit, dacă e să fie neobișnuit. DESIRÉE: Chiar așa, mai bine neobișnuit decât plicticos. Și tot ce vrea să rămână plicticos trebuie umplut până devine neobișnuit. DOMNUL KOVACIC: Asta e sămânță din taică-său, fătuca asta, are aceeași simțire dinlăuntru ca și tatăl ei, care la rându-i trebuie că are o viață interioară foarte personală. În întreprindere spun cu toții: "Kovacic e un om foarte harnic, dar un pic cam neobișnuit". DOAMNA KOVACIC
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
animal domestic, doamnă Wurm, și dumneavoastră îi aparțineți în calitate de hrană pentru câini la un preț de ocazie. HERRMANN: Ha, ha, vezi tu, mami, și iscusita doamnă Grollfeuer zice și ea că tu nu ești decât o vită împuțită ca și taică-tău și pișăciosul ăla de Dumnezeu al tău. Toți suntem de-un leat... Dumnezeu și Herrmann, suntem niște porci de câini care trebuie să spălăm putina. DOAMNA WURM: (Nu-l bagă în seamă pe Herrmann) Eu sunt o biată femeie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
D-voastră târfă ordinară de-a curmezișul lumii, sunteți un om în clocot, o bestie sub formă de om. KARLI (se ridică): Eu sunt o ființă sănătoasă. Chiar și mama mea bună a spus mereu celor mai mari copii, că taică-miu se trage probabil din natură, că tata era probabil o corcitură de câine lup. JÜRGEN: Sunteți un om ca toți oamenii, domn' Karli. Bestia din d-voastră nu-i decât o deformare socială ca și un nas storcoșit. Sigur
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca aia de colo... Mariedl e și o gaură strâmtă și ascunsă pentru nenorocitul de noroc puturos. Strigătul îți rămâne înghețat în gâtlej... și gâtlejul e Mariedl. Ho-ho, hi-ha-ha, moartea e aici... Mariedl își suflecă rochia și îi pune lui taică-său cuțitul la beregată. Nu te uita din nou așa, Mariedl. N-o să mă înjunghii tu pe mine, văd eu că-mi vrei moartea.1 Rochia jos sau pun eu mâna pe cuțitul ăla. Mariedl întoarce cuțitul. În sfârșit, iarăși
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]