4,154 matches
-
Buenos Aires se afla de cîteva săptămîni comisia pentru executarea convenției economice dintre România și Argentina, care era prezidată de Petre Bălăceanu. Pentru a nu se crea greutăți executării acestei convenții, noul ministru de externe mi-a cerut, ca răspuns la telegrama mea de demisie, să accept a gira legația pînă la numirea noului titular. Am fost îndemnat, atunci, să anunț zgomotos demisia mea și să nu predau legația și bunurile ei. Am socotit că era mai corect să nu fac nici un
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
comunicase că nu mai există nici o șansă ca biata mea carte să intre-n tipografie evenimentele! și după ce le scrisesem despre această bucurie unor oameni care țin la mine (Paler, D.R.-ul, Ion Gheorghe), Ion Gheorghe mi-a dat o telegramă că a vorbit (Liviu Călin din Cons. culturii nu voia să pună viza!) și că se rezolvă, iar D.R.-ul (Dumitru Radu Popescu n. red.) mi-a comunicat că e-n tipografie cartea. Danilov îmi spusese că Paler se ridicase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fost mereu alături, sprijinindu-l cu multă atenție și afectivitate. În zorii fiecărei dimineți, era trează pentru a pregătii caii și căruța, pentru ca soțul ei să poată ajunge la timp pe tot traseul, cu poșta. Pasiunea pentru scrisori, colete, ziare, telegrame a soțului a molipsit-o într-o foarte mare măsură. Și-a iubit soțul și l-a înțeles, ajutându-l zi de zi, o întreagă viață. Familia lor a fost și a rămas un exemplu de conviețuire demnă și cinstită
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vreodată. La 10 mai 1869, calea ferată ce Înainta din est, construită de Union Pacific s-a Întalnit cu linia construită de Central Pacific ce venea de la San Francisco, În statul Utah la Promontory Point, la nord de lacul sărat. Telegrama suna ” Ultima șină a fost pusă. Ultimul piron bătut”. A fost o sărbătoare de pomină cu oameni aduși din est și vest cu trenul. Marele președinte Lincoln nu s-a putut bucura de acest mare succes al poporului american. El
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lor. Ne-am pomenit cu un stol de musafiri, destul de gălăgioși, Încât a trebuit să alerg pentru aprovizionare. Ziua plecării era fixată pentru 1 Iulie. Din greșeala casierului fundației, Floyd Lule, s-a Întârziat, și la 3 iulie am primit telegrama că voi primi banii În Oregon. Plecăm la 4 Iulie, marea zi istorică, ziua independeței. Noaptea 3 spre 4, e noaptea Împușcăturilor și artificiilor. Dacă Într-un orășel ca Ames a fost atâta zgomot, ce trebuie să fie În orașele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
tânăra pereche din Packard care a luat drumul Înapoi. Au la ei atâtea fructe Încât nu se Îndură să le predea? Explicația vine imediat. Fata și-a permis să-și ia concediu singură plecând cu tânărul Într-o lungă călătorie. Telegrama părinților i-a ajuns din urmă. Politicoși agenții le au comunicat dorința părinților de a se revedea. Tinerii au consimțit și acum probabil sunt departe de Nevada. Urcăm serpentina și lanțul de munți ce se desfășoară În estul Californiei, sus
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sa” - scrie Const. Cehan - Racoviță în „Răspuns dlui N. Iorga” - Bucovina nr. 198/26 noiembrie 1919. Același Const Cehan-Racoviță, dar în calitate de președinte al Sindicatului ziariștilor din Bucovina, în același număr, alături de articolul „Moartea lui Vlahuță” reprodus din Chemarea, publică următoarea telegramă adresată doamnei Vlahuță: „Adânc îndurerați prin pierderea marelui poet Vlahuță, care a lăsat una din dungile luminoase în viața noastră literară și a fost pe lângă mare gânditor și cel mai bun prieten al poporului pe care l-a iubit și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastre.” La „Un an de la Unirea Bucovinei” numărul 202 din 30 noiembrie 1919 cuprindea editorialul „Unirea Bucovinei” de Const. Cehan Racoviță, cursivul portret „Iancu Flondor”, omagiu al ziarului Bucovina adus omului politic, articolul „O zi mare” semnat de Șt. Vlădescu, telegrame omagiale adresate lui Iancu Flondor și semnate de Const. Cozmiuc, directorul ziarului învățătorimii Tribuna și președinte al reuniunii învățătorilor din Gura Humorului, Adrian Boca, preot, din partea Asociației clerului Humor. * Până la 18 mai 1919, inclusiv Bucovina avea formatul 35/50 cm
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
patru pagini, format 46/32 cm., trecând de la o apariție la 2-3 zile, la cotidian. Nu lipseau editorialele zilnice și avea rubrici diversificate: situația politică, externă și internă, Dreptatea la țară, Ultima oră, Din public, Informaționale, Bibliografie, publicitate, reportaje parlamentare, telegrame, spectacole, Buletinul bursei, Revista - revistelor, Cugetări, Ca la noi la nimeni, De ale zilei etc. Cu numărul 169, din 25 august 1921, apare în cuprins și Foița ziarului cu „O excursie la Poiana Ițcanilor” de Illy, „A fost odată” de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din timpul neutralității, este arestat de autoritățile din Cernăuți în octombrie 1920 pentru că „a dus în ultimul timp o vehementă luptă împotriva abuzurilor comise de aceste autorități” este de părere Glasul Bucovinei, numărul 539. Împotriva arestării gazetarului s-au trimis telegrame de protest domnului ministru de interne și justiție, domnului general Averescu, domnilor Grigore N. Filipescu, Nicolae Iorga, A.C. Cuza și Costa Foru. În 1927, Dreptatea nr.794 din Cernăuți se adresa primprocurorului din localitate cu rugămintea „să se sesizeze din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1895 în strada Florilor nr.11. Redactori responsabili au fost pe rând Vasile Marco, Eusebiu Ștefanelli, iar editori Societatea Concordia, iar de la 11/23 iunie 1895 - Zaharie Voronca. Zaharie Voronca (l851— 17 iulie 1920) Zaharie Voronca este unul dintre autorii telegramei de condoleanță, trimisă primarului de Iași cu prilejul centenarului decapitării lui Grigore Ghica Vodă. Se știe că comitetul „Arboroasei" a fost aruncat în temniță și apoi achitat. Studentul Z. Voronca, însă, pentru dârzenia-i, atitudinea și îndrăznețele-i răspunsuri la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
democratic al asanării morale”, independent de partide politice, dezbătând probleme legate de reforma agrară, acordarea votului universal, iar după 1930 - un ziar al Partidului Național Liberal, cu preocupări specifice platformei acestuia. Nr.23 din 11 decembrie 1918 are în pagină telegrama domnului Iancu Flondor către domnul Iuliu Maniu, președintele consiliului regent al românilor din Ardeal și Ungaria la Sibiu în care se spune: „Informat de solul Bucovinei la înălțătoarea serbare a Unirii Ardealului cu România despre mărețul act de la Alba Iulia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
near mai da ajutor să ajungem la aurul nostru, căci dacă ne apucăm să neguțăm cu bolșevicii, o putem face numai pe răspunderea noastră.” La 7 noiembrie 1920, Glasul Bucovinei consemna în numărul său 558: „ Dally Telegraph” anunță: după o telegramă din Moscova, România a cerut guvernului sovieticilor să intre imediat în tratative de pace cu ea. Cicerin a răspuns îndată că acceptă invitația și că va remite României o sumă de 600 milioane de lei în aur care fusese transferată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
abținut ostentativ serbării, și punându-și sufletul alături de ieșeni, care răspunseseră actului provocator austriac printr-o mare demonstrație de doliu în amintirea decapitării domnitorului Grigore Ghica, făcându-se mesagerii sufletești ai românilor bucovineni, Comitetul Societății studențești „Arboroasa” a trimis o telegramă primarului Iașilor cu condoleanțele membrilor săi pentru apărătorul decapitat. * Suficient ca Guvernul austriac să arunce în temniță pe membrii din comitet: C. Morariu, Or. Popescu, Ciprian Porumbescu, Eugen Siretean și Z. Voronca. Cele 11 săptămâni de închisoare preventivă, începând cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Carabăț, iar după aceea - Const.Tarnavschi. Cuprinde caricaturi, epigrame, versuri cu țintă către oameni politici cărora le erau destinate „cugetări celebre”, dialoguri „din auzite și nevăzute”, știri diverse, diferite „sfaturi” culese și redate din volumul „Mustul fiert” al doctorului Hotinceanu, telegrame cifrate, înțelese de oricine cunoștea mersul vremurilor, poșta redacției - adesea închipuită și tot cu iz pilduitor, uneori câte un apel către cititori, în românește, dar și în limba germană. „Lumea zice, eu nu zic!” este o satiră cam în genul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1935. Ultimul număr e consacrat exclusiv Congresului anual care a avut loc în ziua de 16 iunie a.c. la care președintele secției noastre, neputând lua parte, reținut fiind de interese pur profesionale, a adresat colegilor bucovineni, cu această ocazie, următoarea telegramă: „Urăm camarazilor bucovineni izbândă pentru a se arăta vrednici de înaintașii pe care, spre recunoștința, îndemnul și mândria învățătorimii din România Mare, îi comemorează astăzi.” Gh. Vierescu 1 (Din revista Învățătorimea vasluiană, anul I, nr.6, iunie 1935) Volkswille (Voința
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ambasadorului Germaniei, baronul Hoyningen-Huene, invitația de a participa la inaugurarea Muzeului central-asiatic „Sven Hedin”, tocmai fondat la München 3. În acel context tulbure, onorarea unei asemenea invitații avea destule implicații politice: Eliade trebuie să aștepte confirmarea din țară, iar o telegramă cifrată din partea ministrului Ică Antonescu îi aduce încuviințarea, condiționată însă de venirea ulterioară la București: „Nu înțeleg nimic, notează Eliade. Și dacă Ică îmi propune vreun post politic sau administrativ?” 4. O prelungită stare de anxietate, o gripă, dar mai
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
uitați pe Tucci, Pettazzoni etc.)3. Cunoașteți prețul vieții la Paris: crește continuu. Dar cu bursa Bollingen, soția mea și cu mine ne descurcăm. Problema capitală rămâne locuința. De îndată ce aflu ceva, nu voi omite să vă dau un semn (prin telegramă!). Poți oricând găsi o casă sau un apartament la periferia orașului. L. Constantinescu 4, bunăoară, cu trei copii mici și bona (și soția, și sora!...), locuiesc în Bois-Colombes, la 7 minute (cu trenul) de gara St Lazare. Cred că v-
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
dacă ați amâna data plecării ca să ajungeți aici cel mai devreme pe 25 seara. De la Malmö la Lund nu sunt decât 17 minute cu trenul, iar telefonul local este același pentru ambele orașe. Prin urmare, nu va trebui să telegrafiați telegramă, dar dacă nu vă voi putea întâmpina, ceea ce este puțin probabil, va trebui să sunați imediat la Malmö, de la aeroport sau de la gară, unde toți călătorii sunt conduși cu autobuzul de la avion. Numărul meu de telefon este 13207, dacă vorbiți
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
of Religions, vol. 1-2, pp. 308-309. 4. Vezi și scrisorile de la Ernesto de Martino către Eliade, 16 decembrie 1951 și 1 martie 1952, în Viața Românească (1994), nr. 1, pp. 86-89, și Mircea Eliade e l’Italia. XXVIItc "XXVII" 1. Telegramă de felicitare pentru obținerea postului de profesor la catedra de sanscrită de la Universitatea din Uppsala, catedră pe care Wikander a condus-o mai bine de 20 de ani (1953-1974), înscriindu-se ca succesor în tradiția unor proeminenți indologi suedezi precum
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lupta pentru împiedicarea unui nou măcel care ar pune iarăși în primejdie cultura și civilizația lumii". Și cum cei de la centru erau atenți, în activitatea lor de îndrumare partinică, să nu le scape marile evenimente culturale sau politice, printr-o telegramă fulger, transmisă Filialei, în octombrie 1949, se cere: "Luați măsuri pentru constituirea unui comitet local Eminescu în vederea comemorării centenarului și comunicați de U.S. din R.P.R., Șahighian". Se știe cît de croșetat și ideologizat va fi poetul național cu prilejul centenarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ceară ajutor fratelui. Acesta, conform angajamentului asumat, se duce și dă informațiile la Securitate. Imediat se organizează o poteră de douăzeci de oameni, care a luat cu asalt casa lui Dumitru Cornea. Ce a urmat am evocat în episodul trecut. Telegrama ne mai dă un detaliu, în timpul luptelor banditul a fost somat încontinuu să se predea, la care a răspuns cu înjurături, strigînd următoarele: sînt român și român vreau să mor și nu mă predau autorităților decît mort. Și mort s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Consiliului de Stat. În 1971, a devenit primul președinte al României (ceea ce Însemna transformarea președinției colective În președinție personală). A apărut, ca președinte, aidoma unui monarh, cu sceptrul În mână (spre entuziasmul lui Salvador Dalí, care i-a trimis o telegramă de felicitare; era, Într-adevăr, suprarealist!). Apoi, a urcat treptele puterii și Elena Ceaușescu, ajungând În cele din urmă numărul 2 din partid. Soții și-au Împărțit responsabilitățile, „primei doamne a țării“ revenindu-i politica de cadre, știința, tehnologia și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dori tare mult să vă văd. Cum Îmi va parveni manuscrisul, este iarăși o preocupare . V-am plictisit destul cu această scrisoare. Pe curând, Ella Istratty </citation> <citation author=”ISTRATTY Ella” loc="București" data =”14.3.1978, data primirii” desc=”Telegramă”> În ziua de 28 martie sunteți programat să vorbiți la studioul de muzicologie Edgar Istrati. Telefonați. Ella Istratty </citation> <citation author=”ISTRATTY Ella” loc="București" data =”15.5.1978, data primirii” desc=”Telegramă”> Vreți să veniți la 30 mai la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
data =”14.3.1978, data primirii” desc=”Telegramă”> În ziua de 28 martie sunteți programat să vorbiți la studioul de muzicologie Edgar Istrati. Telefonați. Ella Istratty </citation> <citation author=”ISTRATTY Ella” loc="București" data =”15.5.1978, data primirii” desc=”Telegramă”> Vreți să veniți la 30 mai la cenaclu? Telefonați-mi. Ella Istratty </citation> <citation author=”LEONIDA Paul ” loc="Buc." data =”19 apr. 1973”> Mult Stimate Domnule Dimitriu, Încep prin a vă exprima regretul meu de a nu fi putut răspunde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]