6,584 matches
-
ură atât pentru burghezie, pe care inflația a sărăcit-o, cât și pentru proletariat. Cum inflația tot merge înainte și valoarea reală a banului se schimbă destrăbălat din lună în lună, toate legăturile statornice dintre datornici și creditori care alcătuiesc temelia din urmă a capitalismului sunt cu desăvârșire tulburate, așa că sfârșesc prin a nu mai putea fi înțelese și mijloacele de îmbogățire se prefac într-un joc de noroc și de loterie. Lenin,de netăgăduit avea dreptate . Nu este mijloc mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
tulburate, așa că sfârșesc prin a nu mai putea fi înțelese și mijloacele de îmbogățire se prefac într-un joc de noroc și de loterie. Lenin,de netăgăduit avea dreptate . Nu este mijloc mai viclean și mai sigur pentru a surpa temelia de acum a societății decât desfrâul circulației monetare. Procedeul acesta pune toate forțele ale legilor economice de partea dărâmării și face aceasta într-un chip pe care nici măcar un om dintr-un milion nu este în stare a-l prevedea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
folcloristul român consideră că practicile asociate „vânzătorilor de umbre” sunt raționalizări tardive ale unor sacrificii umane primordiale. Datina amintită implică luarea, cu o sfoară, a măsurii umbrei unui om, pe ascuns, „vânzarea” acestei măsuri constructorilor și apoi Îngroparea măsurii la temelia unui edificiu. Pe o arie limitată, după câte se pare, la popoarele balcanice, se mai obișnuiește zidirea În fundație a umbrei, a măsurii staturii sau chiar a fotografiei unui om. În evoluția obiceiului, ea se află Între zidirea ființelor În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceară " (" essaims languissant après des paradis et du cire ") " essaims soupirant après l'éden et le ciel " (Timp fără patrie/Temps apatride) (Poncet, 1996 : 180). Le nom " ceară " (" cire ") du texte source est traduit, inexplicablement, par " ciel ". " [...] și cald din temelii tresar/de-amarul tinerelor mele pătimi. " " Et tout d'un coup mon cœur frémit/De l'amertume entière/De mes passions d'antan. " (Mugurii/Leș bourgeons) (Romanescu, 1998 : 38). Leș passions présentées par le moi lyrique șont évoquées au présent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
scientifiques, même și, dans le travail de conceptualisation, l'auteur joue parfois sur des métaphores (comme le " Grand Anonyme ", la connaissance luciférienne ou paradisiaque, etc.) V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, op. cît., p. 40: " Blaga pune la temelia universului metafizic nu filosofia, nici știință, ci viața sensibilă, lumea afectiva, cu alte cuvinte poezia. " (" Blaga ne met à la base de l'univers métaphysique ni la philosophie, ni la science, mais la vie sensible, affective, en d'autres mots
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aceste părți, iar Ioan Gură de Aur a trimis și el misionari aici. Însă toți acești misionari erau greci, trimiși la goți (barbari) alogeni, dar creștinismul daco-roman a fost latin, deci, misionarii din sudul Dunării nu s-au aflat la temelia creștinismului nostru.35 Creștinismul românesc poartă pecete latină, nu greacă, nu altă origine, și aceasta a influențat credința populațiilor alogene din zona Dunării. Știm că după părăsirea Daciei (vezi mai sus), nordul Dunării a rămas sub influența politică, economică și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în păgânism, au apărut și s-au fixat în latina populară, din secolele IV-V, vorbită în Dacia post-romană, păstrându-se până astăzi în limba română. Terminologia creștină în română aruncă o lumină clară asupra originilor creștinismului nostru. Noțiunile de temelie ale creștinismului sunt redate, în limba română, prin cuvinte de origine latină. Acești termeni fundamentali sunt (îi reluăm parțial): Dumnezeu (dominus deus), creștin (christianus), cruce (crux), lege-credință (lex), biserică (basilica), a boteza (baptisare), înger (angelus), sânt (sanctus), păgân (paganus), a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nord-danubiană, prezentă peste tot în Transilvania, Oltenia și Banat, în secolele IV-VI. Autohtonii latinofoni și creștini nu au fost nici "redacizați", nici "germanizați", sub aspect etno-cultural și lingvistic, ci și-au păstrat ființa și identitatea proprie, și au constituit temelia procesului istoric din spațiul ex-provincial roman. 5 Primele valuri ale migrațiilor au produs panică, dislocări de populație și mari perturbări în viața social-economică și politică din întregul sud-est european. Situația politică a fost extrem de instabilă în această perioadă. O stabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din toate părțile de coline împădurite (Vrancea, Tg. Ocna, Cașin, Tazlău, Câmpulung Moldovenesc). Aceste sate medievale de moșneni și răzeși sunt cele care au trecut de la faza locurească la cea "umblătoare pe bătrâni", cu origini vechi, păstrate de tradiție. La temelia tuturor satelor românești stă o ceată de neam întemeiată de urmași ce s-au menținut până la mijlocul secolului al XX-lea. De la început ceata întemeiată și-a delimitat hotarul, adică teritoriul satului. Însă cum s-au născut hotarele satelor, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ale vremii, erau prevăzute cu un cuptor (vatră), aflat în partea din spate a locuinței, iar intrarea era situată spre răsărit pentru a asigura lumina. Locuințele de suprafață, mai puține, au aceleași caracteristici ca și bordeiele, fiind construite pe o temelie de 0,50 m în pământ, precum la Dodești (jud. Vaslui), unde predominau locuințele de suprafață, dar numărul lor e mai redus față de bordeie. Locuințe, precum cea de la Udești (jud. Suceava), care data din secolul al VII-lea, au inventar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
obște. Adunarea triburilor este cea care decide, iar comandantul militar (voievodul) era ajutat de un sfat al bătrânilor. Deplasările lor nu se făceau de întregul trib, ci fărâmițat, în grupuri separate, mari sau mici, conduse de un șef militar (Ardagast). Temelia structurii sociale a obștilor sătești slave o reprezenta familia patriarhală slavii trăiau încă în faza relațiilor gentilice. Ca urmare a contactelor (legăturilor) cu populația romanică din regiunea carpato-dunăreană și cu civilizația bizantină, slavii au primit numeroase influențe. Slavii, atât cei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
s-au integrat. Se poate spune că tocmai populația rurală din Dacia post-aureliană, alcătuită din daco-romani și întărită prin pătrunderea dacilor liberi, trăind în anonimat în umbra valurilor de migratori, este cea care a salvat romanitatea carpato-dunăreană și stă la temelia poporului român. Afirmațiile roeslerienilor, mai vechi și mai noi, că Aurelian a retras întreaga populație a Daciei, în 275, nu mai pot fi astăzi susținute, fiind contrazise de realitatea istorică. Nordul Dunării (Dacia) nu a devenit o țară pustie (terra
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din ele fac parte din fondul lexical principal. Este adevărat că majoritatea sunt noțiuni speciale și concrete: plante, animale, unelte, la care se adaugă 40 de verbe generale, cu înțelesuri numeroase și variate. Elementele autohtone fac parte din țesutul de temelie, ereditar, al limbii române și s-au bucurat de o considerație aleasă din partea poporului în cursul secolelor. Pentru întregul tezaur lexical moștenit (cel dinainte de slavi), mai ales despre elementul latin (romanic), marele lingvist Lazăr Șăineanu sublinia: "o trăsătură caracteristică e
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vecine, cuvintele autohtone românești împrumutate în limbile vecine sunt repartizate astfel: în maghiară-80, ucraineană-50, germană (sași)-40, bulgară-35, sârbo-croată -33, poloneză-20, neogreacă-20, cehă-10, albaneză-nu știm !54 Limba română prezintă un caracter unitar și omogen numai prin elementul ei latin, de temelie (moștenit), care i-a dat structura gramaticală și fondul lexical. Cercetarea critică a limbii a stabilit elementele de împrumut în lexicul și gramatica românească, care, amestecate cu cele moștenite, abundă și au dat limbii aspectul unui adevărat caleidoscop cultural-istoric. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sfârșitul secolului al IX-lea, dar puțini s-au instalat în teritoriile cucerite în secolele următoare. Economia Ocupație fundamentală la un popor care a urmat calea civilizației, agricultura a fost întotdeauna ramura economică de bază a societății românești. Pământul era temelia economiei medievale, într-o societate rurală prin definiție, viața sedentară fiind legată de agricultură. În felul acesta, agricultura a fost forma de viață prin care au rezistat autohtonii pământurilor de la Dunăre și Carpați. Comunitățile sedentare, statornicite pe pământul lor străvechi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ajuns și unele episcopate din Dobrogea, despre care nu avem mărturii sigure, cu centrul în unele așezări medievale timpurii, precum Dinogetia, Noviodunum sau Axiopolis. De pildă, la Bisericuța-Garvăn (jud. Tulcea), s-au descoperit o serie de urme creștine și ruinele (temeliile) unei mici biserici, datată în secolele XI-XII. Urmele creștine, o cruce pectorală și un sigiliu de plumb cu inscripții, sunt indicii ale existenței unei episcopii și a unui episcop în așezarea de la Dinogetia-Garvăn, poate sub jurisdicția mitropoliei de la Dârstor. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
IV-VI, punct de sprijin pentru flota militară și comercială bizantină. La Capidava, a fost ridicat un zid și edificii militare, iar la Carsium o cetate cu ziduri și turnuri masive. Cea mai importantă fortificație bizantină la Dunăre, ridicată din temelii, în 971, a fost cetatea de la Păcuiul lui Soare, aflată la 18 km aval de Dorostolon, situată atunci pe malul stâng (nordic), iar astăzi pe o insulă creată de apele Dunării-bază a flotei bizantine. Dar înainte de anul 1000, cetatea a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
politice reprezentate în adunări nobiliare (congregații) și prin excluderea din sânul sistemului politic a masei neprivilegiaților (românii "schismatici"). Cea dintâi în ordinea constituirii și însemnătății politice, în sistemul de guvernare al voievodatului, a fost nobilimea. Aceasta s-a dezvoltat pe temelia stăpânirii pământului, în cuprinsul teritorial al comitatelor regale, o parte din atribuțiile lor trece la reprezentanții nobilimii. În secolul al XIII-lea, stăpânirea nobiliară de pământ s-a consolidat, iar dominația acesteia a evoluat rapid. Vetrele timpurii ale stăpânirii nobiliare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
înfăptuiască unitatea întregii lumi și a tuturor popoarelor sub stăpânirea lor. Ei spuneau: Există un singur Dumnezeu în cer, iar pe pământ un singur domn (stăpânitor), Gingis-han". Acest enunț a fost proclamat de însuși întemeietorul Imperiului mongol. El punea astfel temelia ideologică a aspirațiilor sale și ale neamului său mongol la dominația universală. Mesajele scrise sau verbale adresate de marii hani capilor de state sau conducătorilor spirituali (religioși) ai popoarelor cu care se aflau în contact, repetau principiul enunțat de Gingis-han
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vecinătatea lor, precum voievozii români din Maramureș descălecați în Moldova sau voievodul descins din Făgăraș, Negru Vodă, român sau cuman. Insistând asupra realităților social-politice locale, A. D. Xenopol, care admitea descălecatul, afirma: "Moldova exista ca țară, înainte de a ființa ca stat"! Temelia era veche, organică, chiar dacă vârful ierarhiei politice putea fi slav sau turanic, se putea numi Bogdan sau Negru. Ajunse în punctul maxim al evoluției (maturității) lor, voievodatele s-au întrunit în stat. Constituirea statului medieval românesc a fost precedată de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
într-un mod nepotrivit sau cu frecvența greșită, cu siguranță veți fi ineficient în relațiile cu ceilalți. În schimb, cu siguranță nu puteți fi cel mai eficient manager dacă nu sunteți o persoană care întărește pozitiv. Relațiile sunt piatra de temelie pe care se sprijină recompensele și recunoașterea. Odată ce ați clădit această bază, recompensele și recunoașterea vor accentua alte forme de întărire. Dacă nu, vă veți cheltui banii și timpul încercând să cumpărați performanță discreționară. 19. Compensația și aprecierea performanței Compensația
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
public și privat din Țările Române în epoca fanarioților, nu fără a se menține, cu adaptările necesare, și după aceea, când limbii grecești i se substituie franceza și româna. Toți oamenii de cultură și scriitorii prin care s-au așezat temeliile culturii moderne s-au format sub egida modelului clasic: fie în școlile din București și Iași, cu limba de predare greacă, fie în cele din Blaj, animate de ideea latinității, fie în licee și universități occidentale. Un curent clasicist n-
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
de artă frumosul trebuie să predomine, adevărul nu trebuie dezvăluit niciodată în întregime, deoarece coeficientul de necunoscut stârnește curiozitate și, implicit, sporește activitatea intelectuală. Aspecte ale civilizației umane, arta și știința se află în strânsă legătură: adevărul științific stă la temelia investigațiilor artei. Moment important în estetica românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (mai ales după publicarea postumă a notelor sale, în „Contemporanul” din 1895), opiniile despre artă ale lui C. au contribuit la fundamentarea, la noi
CONTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
foștii membri ai Junimii. În conștiința literară românească, C.l. a intrat in primul rând datorită lui M. Eminescu, I. L. Caragiale și I. Creangă. O însemnătate cu totul deosebită s-a acordat liricii, conform concepției romantice, potrivit căreia poezia stă la temelia tuturor literaturilor începătoare. În primii ani s-au publicat doar versuri modeste. Cu timpul, revista a reușit să grupeze în jurul ei pe cei mai reprezentativi poeți români ai epocii. Mari speranțe se puneau, la început, în M. D. Cornea, Sarlat
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
argumentările lui T. Maiorescu, V. Burlă, A. Lambrior, I. A. Rădulescu-Pogoneanu. Continuând orientarea celor mai multe din publicațiile anterioare, C.l. a avut în vedere în mod deosebit folclorul, considerat ca expresie a caracterului național. De aici, tendința de a-l așeza la temelia literaturii culte și a limbii literare. Prezența lui V. Alecsandri a stimulat interesul, deja existent, al convorbiriștilor față de creația populară, în care ei vedeau și un bogat izvor de inspirație, așa cum reiese din ampla prezentare pe care Maiorescu o face
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]