3,525 matches
-
Calitatea îngrijirii copil poate fi compromisă în mod nedorit, dacă nu se va utiliza tot ceea ce se azi despre bonding. Scăderea morbidității și mortalității perinatale intervenția factorilor medicali s-a soldat cu interferarea legăturii psihologice, precoce intre mamă și copil. Temperamentul copilului influențează remarcabil comportamentul parental și determină calitatea și durata interacțiunilor precoce. Deosebit temperament între părinți și copii sunt frecvente și cel mai entuziast are nevoie de timp ca să se adapteze copilului propriu, relația părinti-copii nefiind nici automată și foarte
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
tot ceea ce se azi despre bonding. Scăderea morbidității și mortalității perinatale intervenția factorilor medicali s-a soldat cu interferarea legăturii psihologice, precoce intre mamă și copil. Temperamentul copilului influențează remarcabil comportamentul parental și determină calitatea și durata interacțiunilor precoce. Deosebit temperament între părinți și copii sunt frecvente și cel mai entuziast are nevoie de timp ca să se adapteze copilului propriu, relația părinti-copii nefiind nici automată și foarte puțin instinctuală, instinctul intră oricum în discuție doar pentru mamă. Încrederea (optimismul părinților) auto-stima
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
este forma fundamentală de activitate pentru școlari, ea presupune implicarea primordială a întregii structuri psihice a copilului. Aceasta integrează percepțiile, reprezentările, memoria, gândirea, limbajul, atenția și imaginația sub acțiunea dinamizatoare a motivației și cu participarea voinței, fiind mediate cu caracter, temperament și afectivitate ca principale trăsături dominate ale personalității. Prin urmare adaptarea este în funcție de inteligență deoarece aceasta consta în capacitatea de a cunoaște și înțelege repede și bine, de a anticipa evenimentele și de a evalua consecințele acestora, iar cine se
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
este importantă prin aceea că poate completa sau chiar substitui comunicarea verbală sau chiar, uneori, o poate contrazice. Ea poate accentua seriozitatea emițătorului, poate exprima poziția socială a celui ce comunică, starea emoțională, siguranța sau nesiguranța de care dă dovadă, temperamentul ș.a. Prezența elementelor nonverbale în scris Autorul poate face anumite notații, în text, referitoare la reacțiile personajului, pentru ca mesajul să fie mai ușor de înțeles. În textele dramatice aceste notații se numesc didascalii, ele având un rol definitoriu în dirijarea
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
chiar afirmăm că suntem alături de durerea lor, dar nu putem trăi sentimentele acestora. Omul este o identitate unică, imposibil de „multiplicat”. O multitudine de factori își pun amprenta asupra formării personalității umane, astfel încât e practic imposibil ca același caracter, același temperament să fie supus pe parcursul vieții unui șir identic de situații, de ipostaze care-l modelează și-l definesc în final ca om. Splendoarea creației divine s-a născut din diversitate. Ea face lumea plină de mister, de imprevizibil, de recreare
Parteneriatul educa?ional ?modalitate eficient? de modelare a personalit??ii elevilor by Rotaru Ana ?Maria [Corola-publishinghouse/Science/83975_a_85300]
-
vițelului de aur. Totul în această statuie este desăvârșit și măreț cu o armonie supremă a gesturilor și sentimentelor dominante pe care le exprimă. Moise este cu siguranță una din capodoperele artei universale. Mulți artiști au făcut o legătură între temperamentul lui Michelangelo și această statuie pe care o consideră o imagine a însușirilor sufletești ale artistului. La Michelangelo orice schiță, orice desen poartă accentul unei prezențe formidabile; în fața lui, admirația este amestecată cu o uimire care parcă te înfiorează și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Cristos spune: Unul dintre voi mă va trăda. Emoția apostolilor domină compoziția: la stânga lui Cristos, Iuda se retrage înspăimântat. Isus rămâne neclintit în centru arătând cu mâinile întinse către pâinea și vinul de pe masă. Leonardo combină diferite reacții individuale și temperamente într‑o compoziție unitară. Perspectiva geometrică cu ajuto‑ rul căreia este redată camera, concen‑ trează atenția celui ce privește spre figura lui Cristos. Până la Leonardo, Cina cea de Taină nu mai fusese nici‑ odată prezentată cu un asemenea di‑ namism
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Imaginea alăturată este ultima lucrare a artistului care reprezintă pe patru dintre ucenici: Petru, Ioan, Paul și Marcu. Cele patru portrete demonstrează influența lui Bellini cu care artistul studiase la Veneția. Cei patru ucenici sunt reprezentanții a patru vârste și temperamente diferite. În ei se împletesc tradi‑ 32 Salvador Dali - pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist din artă. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goticul nu a impresionat: Domul din Milano construit în stil gotic era ridiculizat fiind comparat cu un arici în timpul Renașterii. De altfel o astfel de respinge‑ re a abstractizării gotice face parte din temperamentul italian. Nevoia de concret s‑a materializat prin reîntoarcerea la natură și la antichitate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție pentru revolta ce se pregătea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
bază pentru soluționarea conflictelor, precum și modul de comunicare într-o astfel de situație. Regulile stabilite pentru soluționarea conflictelor fac parte dintr-un ansamblu de reguli care sunt constituite odată cu formarea grupului. Respectarea acestor reguli depinde de particularitățile de personalitate, de temperament ale celor care alcătuiesc grupul. Cei care sunt implicați în conflict în mod efectiv nu văd ce ar putea face și devin ineficienți atât în comunicarea cu ceilalți cât și în luarea unor decizii importante. Rezolvarea conflictelor este procesul de
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
taurului răspund următorului tip: cap rotund, păr bogat, frunte largă, ochi pătrați, umbriți de sprâncene mari și negre; cu vene subțiri de un roșu sângeriu; nas gros, cu nări mari rotunjite; buze groase; tari în mâini, dar slabi în picioare. Temperament agreabil, caracter bun, pioși, drepți, rustici, binevoitori, lucrători de la 12 ani, certăreți, leneși. Au stomacul mic și se satură repede. Reflectează mult, sunt prudenți, economi pentru ei, dar largi pentru alții. Pe de altă parte sunt supărăcioși. Nu țin la
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
calculate de om prudent: agreabili, certăreți, muncitori de mici, leneși... Un reziduu al acestor credințe s-a transmis culturii și mentalității moderne. Oricine afirmă astăzi: este un tip jovial; are o înfățișare marțială; pare glacial; este un lunatic; are un temperament veneric, nu se gândește la fizionomie. Acestor subramuri târzii ale astrologiei le vom adăuga două infiltrații timpurii: Kaballa și Alchimia. In Kaballă, numărul planetelor (7), devine fatidic; găsim paralelismul zi-noapte astronomică = viață-moarte omenească. Iată câteva idei din "Stiința Kaballistică": "Cele
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
afectiv-temperamentale relativ rudimentare, insuficient înnobilate cu conținut relațional social adecvat. Unele conduite reprobabile ale copilului caracterial se pot structura datorită reacției explozive sau instabilității sale, dar ele, conduitele respective pot să apară și prin mecanismul de proiectare directă a unui temperament dificil, dominat de impulsul afirmării. În aceste cazuri în care tendința de aserțiune proprie este exagerată, se produc reacții complexe în sensul tendinței agresive a copilului i se opune reacția anturajului (familie , școală, societate), iar acesteia i se opune copilul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
tendința de aserțiune proprie este exagerată, se produc reacții complexe în sensul tendinței agresive a copilului i se opune reacția anturajului (familie , școală, societate), iar acesteia i se opune copilul prin adoptarea unui comportament antisocial. S-a remarcat remarcat că temperamentul coleric și cel melancolic favorizează dereglările de conduită într-o măsură mai mare decât temperamentul flegmatic și cel sanguin. Scoarța cerebrală a colericilor aflându-se sub predominanța proceselor de excitație, îi face mai puțin stăpâniți, mai dezinhibați și mai repede
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
copilului i se opune reacția anturajului (familie , școală, societate), iar acesteia i se opune copilul prin adoptarea unui comportament antisocial. S-a remarcat remarcat că temperamentul coleric și cel melancolic favorizează dereglările de conduită într-o măsură mai mare decât temperamentul flegmatic și cel sanguin. Scoarța cerebrală a colericilor aflându-se sub predominanța proceselor de excitație, îi face mai puțin stăpâniți, mai dezinhibați și mai repede pradă conflictelor. Copiii cu temperamentul melancolic sunt inactivi, sensibili și nerezistenți la influențele negative externe
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
favorizează dereglările de conduită într-o măsură mai mare decât temperamentul flegmatic și cel sanguin. Scoarța cerebrală a colericilor aflându-se sub predominanța proceselor de excitație, îi face mai puțin stăpâniți, mai dezinhibați și mai repede pradă conflictelor. Copiii cu temperamentul melancolic sunt inactivi, sensibili și nerezistenți la influențele negative externe, contractând mai ușor conduite dificile, deviate, în ostentație cu anturajul. Asupra acestor aspectelor referitoare la structura personalității voi reveni în capitolul următor. 2.4.4.2. Elemente etiologice ținând de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
entitate obiectivă ca ceva ce există cu adevărat. O definiție mai “structurală” oferă H. C. Warren (apud. Allport): ”Personalitatea este întreaga organizare mentală a ființei umane în orice stadiu al dezvoltării sale. Ea îmbrățișează fiecare aspect al caracterului uman: intelect, temperament, abilitate, moralitate și fiecare atitudine care s-a format în cursul vieții cuiva”. Asemănătoare este și definiția lui Linton (apud. Allport): ”Personalitatea este ansamblul organizat al proceselor și stărilor psihice aparținând individului”. Unele definiții subliniază factorul cognitiv care participă la
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
al unui om cu o conduită plină de contraste și surprize; acest aspect a fost îndelung cercetat (G. Allport, R. Cattel etc.), dar nu a fost inclus în nici o tipologie a personalității sau a caracterului construită pe baza acestui criteriu. Temperamentul S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Una și aceeași activitate poate fi desfășurată mai repede sau mai încet, cu mai puțină inerție și tensiune sau cu mai multă emotivitate. Temperamentul face referire la ansamblul acestor trăsături formale
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
o conduită plină de contraste și surprize; acest aspect a fost îndelung cercetat (G. Allport, R. Cattel etc.), dar nu a fost inclus în nici o tipologie a personalității sau a caracterului construită pe baza acestui criteriu. Temperamentul S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Una și aceeași activitate poate fi desfășurată mai repede sau mai încet, cu mai puțină inerție și tensiune sau cu mai multă emotivitate. Temperamentul face referire la ansamblul acestor trăsături formale care caracterizează forma manifestărilor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a caracterului construită pe baza acestui criteriu. Temperamentul S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Una și aceeași activitate poate fi desfășurată mai repede sau mai încet, cu mai puțină inerție și tensiune sau cu mai multă emotivitate. Temperamentul face referire la ansamblul acestor trăsături formale care caracterizează forma manifestărilor noastre. Observații asupra cantității de energie desfășurată de subiect în cadrul unei acțiuni, asupra dinamismului său au fost făcute din cele mai vechi timpuri. Unii sunt rapizi, emotivi, tumultuoși, dinamici
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
lenți, își păstrează calmul, nu au izbucniri necontrolate. Toate aceste particularități aparțin atât activităților intelectuale și afectivității, cât și comportament exterior. Trăsăturile și tipurile temperamentale sunt cea mai accesibilă și mai ușor constatabilă latură a personalității. G. Allport arăta că temperamentul se referă la fenomenele caracteristice firii unui individ, la înțelegerea susceptibilității sale la stimuli emoționali, la forța și rapiditatea răspunsurilor sale precum și la calitatea dispoziției și la particularitățile fluctuante. S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Diferențele temperamentale
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
latură a personalității. G. Allport arăta că temperamentul se referă la fenomenele caracteristice firii unui individ, la înțelegerea susceptibilității sale la stimuli emoționali, la forța și rapiditatea răspunsurilor sale precum și la calitatea dispoziției și la particularitățile fluctuante. S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Diferențele temperamentale au fost explicate frecvent prin particularitățile anatomo-fiziologice. Galenus și Hypocrat, medici ai antichității, au încercat să explice temperamentul prin modul în care sunt amestecate humorile organice, una din cele patru dominând, de unde și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și rapiditatea răspunsurilor sale precum și la calitatea dispoziției și la particularitățile fluctuante. S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Diferențele temperamentale au fost explicate frecvent prin particularitățile anatomo-fiziologice. Galenus și Hypocrat, medici ai antichității, au încercat să explice temperamentul prin modul în care sunt amestecate humorile organice, una din cele patru dominând, de unde și denumirile care s-au păstrat: coleric, sangvin, flegmatic, melancolic. Mai târziu s-au încercat și explicații după constituția corporală (respirator, muscular, digestiv, renal), după glandele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Mai târziu s-au încercat și explicații după constituția corporală (respirator, muscular, digestiv, renal), după glandele cu secreție internă (endomorf, ecfomorf, mezomorf) după particularitățile bioconstituționale (atletic, astenic, stenic) toate având în schimb o valabilitate mai restrânsă în ceea ce privește tabloul complex al temperamentului uman. Un rol important în determinarea particularității temperamentului revine sistemului nervos central care asigură coordonarea integrală a tuturor proceselor organice mediază comportarea în virtutea activității neuropsihice a creierului tensiunea psihică face referire la încordarea, energia cu care un individ desfășoară o
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
constituția corporală (respirator, muscular, digestiv, renal), după glandele cu secreție internă (endomorf, ecfomorf, mezomorf) după particularitățile bioconstituționale (atletic, astenic, stenic) toate având în schimb o valabilitate mai restrânsă în ceea ce privește tabloul complex al temperamentului uman. Un rol important în determinarea particularității temperamentului revine sistemului nervos central care asigură coordonarea integrală a tuturor proceselor organice mediază comportarea în virtutea activității neuropsihice a creierului tensiunea psihică face referire la încordarea, energia cu care un individ desfășoară o activitate. Klages considera tensiunea psihică drept dimensiunea de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]