2,511 matches
-
mai mare decât limitele recomandate de normele de sănătate publică (n.n. norme specifice țării unde s-a efectuat cercetarea despre care discutăm); în mod similar, atunci când tinerilor li s-a solicitat să practice jogging într-un ritm confortabil (într-un tempo preferat de ei), adulții tineri sănătoși au evidențiat aceeași tendință de a executa efortul, cu o viteză mai mare decât cea corespunzătoare normelor pentru activitatea fizică de intensitate moderată. Am dorit să expunem aceste constatări tocmai pentru a arăta faptul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a afectării țesutului conjunctiv. Din acest motiv, pe lângă echipamentul standard, se recomandă purtarea unui sutien adaptat sau a unei bustiere pentru a diminua vibrațiile provocate de contactele succesive cu solul, specifice Jogging de la A la Z II 91 alergării în tempo. Sursele din medicina sportivă recomandă, acolo unde este cazul, inclusiv, aplicarea unei benzi protectoare sau utilizarea unei creme, pentru a diminua sau elimina iritațiile mamelonului, provocate de frecarea cu echipamentul sportiv); de asemenea, specificul funcțiilor interne și a activității hormonale
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
tip jogging la fel de bine ca oricare altă categorie de populație. În plus, în opinia medicilor sportivi, chiar și în condițiile fiziologice specifice, determinate de existența ciclului menstrual, femeia poate practica joggingul de întreținere, fără probleme, atât timp cât își alege ora potrivită, tempoul optim și își reglează dozarea efortului, în funcție de stările resimțite. Dificultățile, în practicarea joggingului, chiar și a celui lejer, de întreținere, apar atunci când numărul de ședințe de alergare pe săptămână este mare, mai ales în perioada specifică. De asemenea, pasionatele de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mai mare. Fig. nr. 65, 66 și 67 - Femei și bărbați practicând jogging Privind joggingul ca și factor de stres fiziologic (detalieri la subcapitolul 7.6.), consumul mai mare de energie la femei, pentru aceeași distanță de alergat, la același tempo, având aceeași greutate corporală, va determina un stres fiziologic mai mare, care ar putea fi Jogging de la A la Z II 93 responsabil, în opinia noastră, de unele leziuni, întâlnite mai des la femei decât la bărbați. Analizând diferite aspecte
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
constant ale alergării de durată (un grup cu femei având ciclul menstrual regulat, celalalt cu femei având ciclul menstrual neregulat), De Souza, M.J., & al. (1990) a analizat comportamentul acestora după două tipuri de alergare de 40 de minute, cu un tempo de 80% consum de oxigen, (tempo reglat pe un covor rulant). Pe baza analizelor hormonale, nu Dan Iulian Alexe 98 a găsit diferențe semnificative între cele două grupuri de alergătoare în ceea ce privesc aspectele legate de consumul de oxigen, capacitate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
grup cu femei având ciclul menstrual regulat, celalalt cu femei având ciclul menstrual neregulat), De Souza, M.J., & al. (1990) a analizat comportamentul acestora după două tipuri de alergare de 40 de minute, cu un tempo de 80% consum de oxigen, (tempo reglat pe un covor rulant). Pe baza analizelor hormonale, nu Dan Iulian Alexe 98 a găsit diferențe semnificative între cele două grupuri de alergătoare în ceea ce privesc aspectele legate de consumul de oxigen, capacitate de ventilație, apariția oboselii sau nivelul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de la A la Z II 101 Abordând aspectul practicării joggingului, susținem faptul că, indiferent de domeniul din care provin (medicină, sport, nutriție, sociologie, psihologie) mulți specialiști recomandă efectuarea alergării în timpul sarcinii, bineînțeles ținând cont de particularitățile individuale și adaptând un tempo care să nu producă efecte negative asupra sănătății mamei sau fătului. Fig. nr. 71, 72 și 73 - Femei gravide practicând jogging Înainte de a prezenta pe scurt argumentele pro și limitele/ precauțiile pentru practicarea joggingului la femeile gravide, accentuăm următoarele aspecte
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
exemplu: starea de bine, fizică și psihică, precum și dorința mare a practica jogging într-o anumită zi, pot determina o practicantă pasionată de jogging să nu-și respecte planificarea din ziua respectivă și să alerge mult mai mult, cu un tempo mai ridicat. „Pofta vine mâncând” spune o vorbă din români, lucru foarte valabil și pentru practicanții de activități sportive, care-și pot regăsi plăcerea sau „cheful” de a alerga, după câteva minute de la începerea alergării, chiar dacă, la început, starea lor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
nu se apropie de valoare maximă. Literatura de specialitate oferă ca reper orientativ pentru calculul valorii maxime formula: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, referire după S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins în efort de către jogger Aducem în atenția cititorului câteva detalii referitoare la evaluarea și controlul pulsului în practicarea joggingului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a induce oboseală excesivă. Exemplu: Pentru un practicant de jogging cu vârsta de 35 ani, valoarea maximă a frecvenței cardiace ar fi 185 bătăi / minut (220 - 35), iar practicarea joggingului ar trebui să-l facă pe alergător să-și regleze tempoul astfel încât frecvența cardiacă să fie cuprinsă între 92,5129,5 bătăi / minut (50-70% din 185). Pulsul, ca și reper în dozarea efortului din timpul practicării constante a joggingului, poate oferi informații inclusiv despre instalarea stării de oboseală sau a celei
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
din fiziologia sportului, 40 bătăi /minut față de valoarea de la începutul efortului (exemplu: dacă la începutul alergării pulsul tinde spre valori de 90-110 bătăi/minut, în funcție de condiția fizică a joggerului, în momentul de vârf al ședinței de jogging, când alergarea are tempoul cel mai ridicat, valoarea pulsului nu ar fi indicat să depășească 140-145 bătăi/minut); c) pulsul după efort oferă informații utile despre efectele efortului depus în timpul alergării și reacția organismului la efort. Conform lui Dumitrescu, S. (2003), după 30-40 de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
prietenoase); elaborarea și planificarea adaptării pe termen lung și a distanțelor de alergare fără a consulta un specialist; Dan Iulian Alexe 162 alegerea unor parteneri de jogging mai experimentați, fără a li se cere acestora să se adapteze ei la tempoul propriu, mai scăzut de alergare; alternarea bruscă, în cadrul ședințelor de jogging, a tempourilor ridicate cu cele normale, fără a avea adaptările fiziologice necesare și experiența psihomotrică necesară; neefectuarea controalelor medicale preventive și a analizelor ce se impun, mai ales după
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
fără a consulta un specialist; Dan Iulian Alexe 162 alegerea unor parteneri de jogging mai experimentați, fără a li se cere acestora să se adapteze ei la tempoul propriu, mai scăzut de alergare; alternarea bruscă, în cadrul ședințelor de jogging, a tempourilor ridicate cu cele normale, fără a avea adaptările fiziologice necesare și experiența psihomotrică necesară; neefectuarea controalelor medicale preventive și a analizelor ce se impun, mai ales după o anumită vârstă sau după o perioadă mai lungă de întrerupere a activităților
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
timp. Timpul practicii este dominat de succesiune și ireversibilitate, iar cel al teoriei de sincronizare și reversibilitate: Practica se desfășoară în timp și are toate caracteristicile corelative, ca ireversibilitatea, pe care o distruge sincronizarea; structura sa temporală, adică ritmul său, tempoul său și mai ales orientarea sa, este constitutivă pentru sensul ei; ca și în cazul muzicii, orice manipulare a acestei structuri, fie că este vorba de o simplă schimbare de tempo, accelerare sau încetinire, o face să sufere o distrugere
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
o distruge sincronizarea; structura sa temporală, adică ritmul său, tempoul său și mai ales orientarea sa, este constitutivă pentru sensul ei; ca și în cazul muzicii, orice manipulare a acestei structuri, fie că este vorba de o simplă schimbare de tempo, accelerare sau încetinire, o face să sufere o distrugere ce nu poate fi redusă la efectul unei simple schimbări de axă de referință. Pe scurt [...], practica are o parte legată de timp, nu numai pentru că se joacă în timp, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ce nu poate fi redusă la efectul unei simple schimbări de axă de referință. Pe scurt [...], practica are o parte legată de timp, nu numai pentru că se joacă în timp, dar și pentru că se folosește de timp și îndeosebi de tempo (Bourdieu, 2000, p. 130). La ideea de timp aș adăuga-o pe cea de context. Practica în general - cea de dezvoltare comunitară, în special -, este greu de rezumat, de ordonat în reguli sau principii, tocmai pentru că are această dublă specificare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mamă divorțată își dă demisia ca mamă", "Naște și apoi își lasă fiica să moară"). Dominat de logica audimatului, sistemul mediatic se "televizualizează" (televiziunea nu fixează doar agenda presei, ci impune și tipul de discurs: audio-scripto-vizual, global, sacadat, într-un tempo trepidant ce interzice analiza structurală a fenomenelor, corelarea între cauzele și efectele evenimentelor), iar presa scrisă cotidiană se "săptămînalizează" (spațiu enorm acordat bîrfelor din viața politică și lumea spectacolului ,altfel spus actualizarea scripturală a talk-show-ului) cf. și U. Eco, 1998
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
așa cum apare el în unul și același moment (fără a aduce în joc factori sau elemente care aparțin altor momente). ¶Saussure 1966 [1998]. Vezi și ANALIZĂ DIACRONICĂ. anizocronie [anisochrony]. O variațiune în VITEZA narativă; o accelerare, sau o încetinire a TEMPOULUI. Schimbarea din SCENĂ în REZUMAT sau din rezumat în scenă constituie o anizocronie. ¶Genette 1980. Vezi și IZOCRONIE. antagonist [antagonist]. Principalul adversar al PROTAGONISTULUI. O narațiune articulată în funcție de un CONFLICT interpersonal implică două personaje principale cu scopuri opuse: protagonistul (sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unei serii de evenimente sau efecte. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și PUNCT CULMINANT. buclă temporală [switchback]. O ANALEPSĂ; o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT; o RETROSPECȚIE; o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT. ¶Souvage 1965. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. C cadență [pace]. Reglementarea VITEZEI; dozarea TEMPOULUI într-o narațiune. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, RITM. cadru [frame]. Un set de date mentale conexe reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și înțelegerea acelor aspecte (Minsky). Cadrul cognitiv al unui "restaurant", de exemplu, e o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
început povestirea la nouă fix, și acum este douăsprezece", sau o narație de trei sute de pagini sfîrșindu-se cu aceeași propoziție). Acest detaliu i-a făcut pe mulți naratologi să prefere, pe motiv că ar fi mai folositoare, investigarea VITEZEI sau TEMPOULUI mai curînd decît aceea a duratei. ¶Chatman 1978; Genette 1980; Metz 1974; Prince 1982. Vezi și CADENȚĂ, RITM. E echivalență [joining]. Legarea a două TRIADE, fiecare prezentînd același proces, dar considerîndu-l dintr-un punct de vedere diferit (de ex., acela
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
alt motiv decît pentru faptul că face parte din realitatea reprezentată. Efectele de realitate (effets de réel) sînt conotatori exemplari ai realului (ele spun "acesta este real"), iar o multitudine a lor caracterizează narațiunea realistă. ¶Barthes 1982. elipsă [ellipsis]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu PAUZA, SCENA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd nu avem nici o parte a narațiunii (cuvinte sau propoziții, de ex.) corespunzînd unor situații și evenimente pertinente din punct de vedere narativ și care au consumat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca un Subiect performant, recunoscut ca atare și răsplătit. ¶Greimas, Courtés 1982. participant [participant]. Un ACTOR; un EXISTENT angajat în situațiile și evenimentele povestite și exercitînd un oarecare efect asupra lor (în opoziție cu RECUZITA). ¶Grimes 1975. pauză [pause]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, SCENA, REZUMATUL și SEGMENTAREA, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd o parte oarecare a textului narativ sau un oarecare TIMP AL DISCURSULUI nu corespunde unei treceri a TIMPULUI ISTORIEI, se obține pauza (și se poate spune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
serie de răspunsuri la anumite întrebări, rezultatul sau REZOLVAREA este acel constituent al său care răspunde la întrebarea " Ce s-a întîmplat în final?" Într-o narațiune "ajunsă la maturitate", rezolvarea este urmată de CODA. ¶Labov 1972. rezumat [summary]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și SEGMENTAREA, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este mai mic decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea scurt pentru NARATUL pe care îl
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de detalii folosite pentru a reprezenta un set anumit de situații și evenimente; mărimea unei narațiuni (sau a unei părți din ea), în raport cu situațiile și evenimentele povestite. ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. scenariu. Vezi SCRIPT. scenă [scene]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd există un fel de echivalență între un segment narativ și NARATUL pe care îl reprezintă (ca în DIALOG, de ex.), cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
săracă; apoi cîștigă la loterie; apoi se îmbogăți" și "Se îmbogăți. Înainte de a se îmbogăți, fusese săracă, apoi cîștigă la loterie"). ¶Termenul "secvență de sosire" a fost împrumutat din gramatica generativ-transformațională. ¶Prince 1973. Vezi și REGULĂ TRANSFORMAȚIONALĂ. segmentare [stretch]. Un TEMPO narativ canonic (Chatman); împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI e mai mare decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea lung pentru NARATUL pe care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]