KorAP: Find »[drukola/base=tendință & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...93 94 95 ...1531 >

38,269 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

de lungă durată, acoperind o prelungire a duratei medii de viață (îmbătrânirea prin partea superioară) și / sau o scădere sensibilă, regulată și durabilă a fertilității (îmbătrânirea prin partea inferioară), fie în fine de combinarea unei evoluții tranzitorii și a acestor tendințe mult mai însemnate. Această ultimă situație explică profilul proiecțiilor realizate la orizontul anului 2050 pentru populația franceză, combinând efectele (tranzitorii) ale fenomenului baby-boom și consecințele (pe termen lung) ameliorării permanente, de peste două secole, a speranței de viață. În ceea ce privește îmbătrânirea prin

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
ameliorării permanente, de peste două secole, a speranței de viață. În ceea ce privește îmbătrânirea prin partea inferioară, ea pare, în prezent, aproape sub control în Franța, dar se manifestă încă puternic în majoritatea țărilor Uniunii Europene actuale. Să revenim, pentru câteva momente, asupra tendințelor demografice franceze ale ultimilor șaizeci de ani și asupra a ceea ce ne putem aștepta pentru viitorii cincizeci de ani. Unei etape de reîntinerire (1946-1970 sau 1975), i-a succedat o etapă de dezvoltare a grupelor de adulți (1970 sau 1975

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
aceasta din urmă va lăsa loc de acum înainte unei amplificări importante a efectivului de seniori (60 sau 65 de ani și mai mult), începând aproximativ cu 2010. În realitate, un eveniment relativ pasager (baby-boom) s-a combinat cu o tendință de lungă durată (prelungirea duratei de viață) pentru a ajunge la situația actuală și la neliniștile pe care le provoacă. Să notăm, mai întâi, că cele mai multe și mai puternice suprapuneri au fost consecințele acestor valuri demografice: primele "generații pline"1

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
celor de 60 de ani și peste) și prin partea inferioară (numărul de tineri ar trece de la 15 milioane în 2000 la 12,8 în 2050). Relativ prudent și slab ca imagine, acest scenariu e obținut prin simpla prelungire a tendințelor trecute (indice conjunctural de fertilitate menținut la 1,8....nivel mediu al ultimului sfert de secol; scădere a mortalității după sex și vârstă în același ritm ca cel păstrat de treizeci de ani; sold migrator menținut la "+ 50 000 de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
50 000 de persoane", nivel mediu al ultimilor ani ai secolului al XX-lea). Dar iată că, începând din mai 2005, bazându-se pe primele rezultate ale recensământului parțial din 2004, Gilles de Robien, pe atunci ministru al Echipamentului, contestă tendințele preferate de INSEE și declară că Franța ar putea număra în 2050 cu unsprezece milioane de suflete mai mult decât s-a prevăzut, fie aproximativ 75 milioane de locuitori. Gilles Pison, director de cercetare la Institutul național de studii demografice

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
să rezumi toate schimbările economice, politice și sociale ce se vor produce inevitabil în cei douăzeci până la cincizeci de ani ce vor urma. Portretul demografic al Europei Această parte va fi consacrată în special unei priviri de ansamblu a marilor tendințe, văzute pe o lungă perioadă (1951-2000, chiar 1951-2003, după statistici), a populației țărilor ce au format "Europa celor cincisprezece", și a celor ce au venit recent să o lărgească într-o Uniune europeană "a celor 25". Pentru comparație, ne vom

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și a celor ce au venit recent să o lărgească într-o Uniune europeană "a celor 25". Pentru comparație, ne vom apleca și asupra evoluțiilor demografice ale altor trei mari țări industrializate: Japonia, Statele Unite și Rusia. După o reluare a tendințelor demografice mai generale, vom proceda la o examinare a două realități ce caracterizează astăzi majoritatea țărilor lumii bogate: îmbătrânirea prin partea inferioară și îmbătrânirea prin partea superioară. Și vom termina prin studierea evoluției indicilor de dependență (a tinerilor, și a

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mai accentuat: șase dintre ele prezintă, începând cu 1991, o veritabilă descreștere demografică (Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Republica Cehă și Slovenia), alte două o cvasi-stagnare a populației lor (Slovacia și Polonia), numai Malta (și poate Ciprul) părând să reziste acestei tendințe. Rezultă că pentru cvasi-totalitatea Uniunii (a celor 25), la ora actuală se manifestă o stagnare demografică. Tabelul 11. Evoluția demografică generală (Lume, UE a celor 15, UE a celor 25, Franța) Lume UE a celor 15 Procent din lume UE

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
țări bogate. Deja, în 1997, un studiu substanțial bazându-se pe populațiile anului 1995 și având ca orizont anul 2050, prevedea o puternică accelerare a îmbătrânirii europene atingând aproape toate țările Uniunii (Calot și Chesnais, 1997). Par să scape acestei tendințe Țările de Jos și Irlanda. Totul pare să indice astăzi că această perspectivă de îmbătrânire generalizată se confirmă. Pe de altă parte, avem motive foarte serioase să credem (supra, capitolul introductiv) că o tendință de același ordin atinge, de câțiva

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Chesnais, 1997). Par să scape acestei tendințe Țările de Jos și Irlanda. Totul pare să indice astăzi că această perspectivă de îmbătrânire generalizată se confirmă. Pe de altă parte, avem motive foarte serioase să credem (supra, capitolul introductiv) că o tendință de același ordin atinge, de câțiva ani, un număr din ce în ce mai mare de țări sărace. Creșterea părții seniorilor în rândul populației planetare va constitui, fără îndoială, una din problemele cele mai mari ale societății secolului nostru. Sarcina demografică globală O caracteristică

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
sau a celor 25 (media: 57,79%, abaterea standard: 1,75). Deci, de data aceasta, adăugarea la Uniune a unor noi țări membre tinde și mai mult să restrângă dispersia (media: 57,19%; abaterea standard: 1,39, pentru aceste națiuni). Tendința este, pe lângă aceasta, de același ordin ca pentru Rusia (media: 58,21%, abaterea standard: 2,09). Tabelul 14 permite precizarea analizei. Din 1951, ponderea adulților a crescut cu trei puncte aproximativ în Uniune, trecând în mare de la 58 la 61

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
privind populația un factor pozitiv de creștere. Trăind transformările provocate de revoluția industrială și emergența capitalismului industrial, clasicii liberali propun o explicație științifică asupra forțelor ce guvernează funcționarea și dezvoltarea activității economice. Propunând primele analize veritabile asupra creșterii, ei desprind tendințele pe termen lung la care duce jocul acestor forțe și, printre ele, creșterea populației și progresul tehnic. Creșterea economică poate întâlni obstacole care-o fac să ajungă la o stare de stagnare, dar acumularea și investiția productivă a unei părți

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
dinamismul cererii. Creșterea demografică ce acționează asupra celor trei elemente contribuie astfel la o creștere economică pe termen lung. Dar, și invers, creșterea activității influențează nivelul populației, în sensul în care cererea de mână de lucru reglementează oferta. Populația are tendința să crească atunci când salariile depășesc prețul natural al muncii prin exces de cerere pe piața muncii. Ea are tendința să scadă din cauza unei mortalități ridicate, cauzată de insuficiența salariilor. "Cererea de oameni reglementează obligatoriu producția de oameni", scrie Smith, în

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Dar, și invers, creșterea activității influențează nivelul populației, în sensul în care cererea de mână de lucru reglementează oferta. Populația are tendința să crească atunci când salariile depășesc prețul natural al muncii prin exces de cerere pe piața muncii. Ea are tendința să scadă din cauza unei mortalități ridicate, cauzată de insuficiența salariilor. "Cererea de oameni reglementează obligatoriu producția de oameni", scrie Smith, în 1776. În analizele clasice, factorul demografic e considerat dintr-un punct de vedere strict cantitativ. O populație numeroasă reprezintă

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
se asociază pentru a face să devieze economia de pe drumul său ascendent. Demersul lui Kaldor (1957) nu aduce nimic nou în acest domeniu, în afară de faptul că autorul descompune populația în "capitaliști" și "lucrători" pentru a demonstra că diferența lor de tendință spre consum poate readuce economia pe un drum echilibrat. Nu putem prezenta aceste concepții ca integrând sau ținând de o oarecare preocupare "demo-economică". În ceea ce-i privește pe neoclasici, dezinteresul cu privire la problematica demo-economică este aproape identic. Numai chestiunea variației ratei

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
dacă rata de creștere (n) al populației crește, economia dispune atunci de un stoc de capital inferior valorii sale de echilibru și economia sărăcește (producția pe cap de locuitor este mai slabă). Dimpotrivă, dacă rata de investire se mărește pentru că tendința de economisire crește, atunci economia se îmbogățește. Cu un asemenea raționament, e ușor de înțeles că cele mai bogate țări sunt cele care au o rată de investiții (procent de economisire) mai ridicată. Ele au un capital pe cap de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de rata ocupării, de nivelul de creștere demografică și invers proporțional cu rata șomajului și raportul de dependență. Studiile vizând creșterea relativă concluzionează în general asupra impactului demografiei, dar trebuie să distingem, în nivelul potențial al muncii, ceea ce ține de tendințele demografice pure de ceea ce ține de structura în sens larg a pieței muncii (oferta de lucru a persoanelor în vârstă de muncă, comportamentul lor, durata muncii...). De exemplu, în 2000, rata de participare cea mai slabă și numărul cel mai

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
coeficientul de capital. Creșterea potențială depinde deci de evoluția a trei elemente: resursele în mână de lucru (n+l) în număr de ore lucrate, productivitatea globală a factorilor și coeficientul de capital. Evoluția resurselor de mână de lucru rezultă din tendințele demografice în materie de fertilitate, mortalitate, rată a ocupării și sold migrator și din rata de șomaj structural. Cea a productivității globale a factorilor este în special dependentă de impactul dezvoltării noilor tehnologii și în fine cea a coeficientului de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de ani) și 8 600 000 cu copii. În acest ultim sub-ansamblu, 3 600 000 aveau un copil, 3 250 000 aveau doi, 1 300 000 aveau trei, 300 000 aveau patru și 150 000 aveau cinci sau mai mulți. Tendințele recente arată o reducere graduală a familiilor numeroase, dar și o reducere cantitativă a familiilor cu copii, oricare ar fi numărul acestora. Configurația familiilor depinde și de istoria cuplurilor, devenită din ce în ce mai complexă odată cu creșterea numărului de separări, divorțuri, recompuneri și

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
ci deseori cu 80%, ziua liberă fiind adesea miercurea. Să mai menționăm că există o legătură între formarea inițială și activitatea profesională și că progresul educației este factor de activitate, oricare-ar fi situația materială, numărul și vârsta copiilor. Aceste tendințe persistă, inclusiv în anii cei mai recenți (Attal-Toubert și Lavergne, 2006). Tabelul 20 de mai jos precizează aceste evoluții. Tabelul 20. Repartizarea gospodăriilor în funcție de mărimea lor (1982, 1992, 2002) 1982 1992 2002 Persoane singure 24,3% 27,2% 31,4

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
al doilea caz, lipsa eventuală a structurilor de găzduire frânează activitatea mamelor și, pentru a o mări, este destul să fie intensificate structurile de găzduire. Oricum ar fi, în cursul celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea, tendința dominantă pe piețele muncii europene a fost în favoarea măririi numărului de locuri de muncă pentru femei și a declinului modelului tradițional, după care bărbatul este singurul furnizor de venit în gospodărie. În aceeași direcție, prezența copiilor, orice vârstă ar avea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
1991-1998: 2,5 copii pe femeie față de 1,65). Dar incidența celei mai puternice fertilități a lor este totuși slabă. Imigrantele reprezintă numai 7,5% din populație și 8,5% din femeile aflate la vârsta procreării, chiar dacă se ivește o tendință: de acum înainte femeile sunt majoritare în populația imigrată (50,3%). În plus, mai ales imigrantele intrate în Franța în jur de 25 sau 30 de ani au o fertilitate net superioară celei a altor femei, având loc un fel

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
activilor în vârstă o presiune permanentă care explică fără îndoială reticența de a lucra timp mai îndelungat. Dacă Franța cunoaște în prezent dificultăți în privința locurilor de muncă ale seniorilor, alte țări care au cunoscut aceste probleme au reușit să inverseze tendința. Este cazul Finlandei unde, în 1997, un program de stat (1998-2002) în favoarea seniorilor a fost instalat cu sprijinul partenerilor sociali cu un rezultat foarte încurajator (campanie de publicitate intensă pentru a transforma imaginea seniorului la lucru, formarea de responsabili cu

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
chiar dacă un asemenea procent este privit cu mult optimism pentru deceniile următoare, nu este posibil să se facă abstracție de alte nevoi sociale de acoperit (educație, sănătate și asumarea răspunderii dependenței, cf. capitolul VII). Având în vedere reformele deja începute, tendința este mai curând să se scoată profit din creștere pentru a desprinde pensiile din venitul mediu al celor în activitate. Într-adevăr, indexarea pensiilor în funcție de prețuri, și nu de salarii sau de productivitatea medie, le face să evolueze mai puțin

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
este mai pertinent să considerăm că sistemul de pensii ar trebui să se adapteze demografiei și nu invers? Renunțarea la constrângerile de mai sus ar mări dimensiunile piramidei vârstelor la bază și la mijloc, dar asta nu ar suprima niciodată tendința ce ține de fondul îmbătrânirii. Este un lucru înțeles de cei ce iau, cu mai multă sau mai puțină voință de acțiune, deciziile publice în țările îmbătrânite. Reformele s-au impus și ele au aspecte diferite de la o țară la

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]