64,222 matches
-
autori, precum Bertrand Russel și „idealistul englez“ F.C.S. Schiller. Un fost student al său, convertit la materialism dialectic, i-a contestat lipsa de originalitate chiar și în logică. Astfel, teoriile sale s-ar fi construit ca un simplu comentariu la teoria simbolurilor a lui Hermann von Helmholtz, și asta în ciuda faptului că neokantianismul a fost pentru Nae Ionescu un permanent cal de bătaie. Neideologic, s-a sugerat că logica sa a colectivelor se inspiră din noțiunea de colectiv a lui Richard
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
autori, așa cum am văzut deja. Marta Petreu are dreptate când afirmă că tipologia tripartită pelerin-mire-sfânt a fost preluată din cartea lui Underhill. Dar și aici ea se străduiește să exagereze și agraveze împrumutul. Nae Ionescu avertizează de la început: „De altfel, teoria aceasta a tipurilor este ceva mai veche. Eu am căutat să o aplic în tot domeniul filozofiei și cred că în bună parte mi a dat, mie cel puțin, rezultate satisfăcătoare.“ Ce rezultă de aici? El recunoaște că a preluat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
aceasta a tipurilor este ceva mai veche. Eu am căutat să o aplic în tot domeniul filozofiei și cred că în bună parte mi a dat, mie cel puțin, rezultate satisfăcătoare.“ Ce rezultă de aici? El recunoaște că a preluat teoria tipurilor din altă parte - din teologia mistică, putem adăuga - și că a aplicat-o în filozofie, domeniul în care se situează discursul său. Ce susține Marta Petreu? Că Nae Ionescu „își atribuie analiza ce va urma, și anume cea a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
care se situează Petrovici nu este potrivnică numai lui Bergson, ci și gândirii lui Nae Ionescu, așa cum se poate vedea în continuarea prefeței sale: „Deosebit de convingerea profundă că bergsonismul - cu tot prestigiul și cu toate meritele părintelui său - este o teorie unilaterală, mai avem și credința că în actualul stadiu cultural al țării noastre o doctrină intuitivă-mistică nu ar fi cea potrivită. Țările cu veche cultură consolidată pot suporta mai lesne acest triumf provizoriu al instinctelor vitale și al extazului, sub
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
avem și credința că în actualul stadiu cultural al țării noastre o doctrină intuitivă-mistică nu ar fi cea potrivită. Țările cu veche cultură consolidată pot suporta mai lesne acest triumf provizoriu al instinctelor vitale și al extazului, sub forma unor teorii filozofice. Nouă ne convine mult mai bine o teorie raționalistă, în orice caz o filozofie în care rațiunea logică își păstrează prestigiul ei nevătămat.“ Într-adevăr, Petrovici consideră că metoda fundamentală a metafizicii este cea „empirio-raționalistă“, a cărei expresie supremă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
țării noastre o doctrină intuitivă-mistică nu ar fi cea potrivită. Țările cu veche cultură consolidată pot suporta mai lesne acest triumf provizoriu al instinctelor vitale și al extazului, sub forma unor teorii filozofice. Nouă ne convine mult mai bine o teorie raționalistă, în orice caz o filozofie în care rațiunea logică își păstrează prestigiul ei nevătămat.“ Într-adevăr, Petrovici consideră că metoda fundamentală a metafizicii este cea „empirio-raționalistă“, a cărei expresie supremă se găsește în știință. În ceea ce privește religia, aceasta nu ar
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
acum cu indulgență semantică: plagiat, copiere, împrumut, adaptare, contrafacere, influență etc. Asupra tuturor acestora există deja o abundentă literatură internațională, iar părerile autorilor sunt suficient de împărțite pentru a complica problema. Orice încercare de a găsi un pământ ferm în teoria plagiatului ne-ar fi dus cu mult dincolo de chestiunea în dezbatere. Ne-am mărginit prin urmare la o sarcină mai apropiată de ea: teoria creației și a originalității după Nae Ionescu. Felul în care Nae a reacționat la chestiunea originalității
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
suficient de împărțite pentru a complica problema. Orice încercare de a găsi un pământ ferm în teoria plagiatului ne-ar fi dus cu mult dincolo de chestiunea în dezbatere. Ne-am mărginit prin urmare la o sarcină mai apropiată de ea: teoria creației și a originalității după Nae Ionescu. Felul în care Nae a reacționat la chestiunea originalității filozofilor și la acuzațiile de plagiat aduse unora dintre ei prezintă un interes major pentru a înțelege cum a raportat aceste probleme la el
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Într-o scrisoare către logodnica sa, după circa trei luni de frecventare a Universității din Göttingen, Nae Ionescu se exprimă critic față de una dintre cărțile fundamentale ale lui Edmund Husserl, Logische Untersuchungen (1901): „Husserl nu e prea original. Paradoxala lui teorie asupra idealismului realist e pur kantiană și se poate găsi în Kritik der reinen Vernunft. Cât despre deosebirea pe care o face el între Tatsache și Wesen [...] e simplu platonism - deși el o neagă.“ Cât despre profesorul al cărui curs
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
idealismului realist e pur kantiană și se poate găsi în Kritik der reinen Vernunft. Cât despre deosebirea pe care o face el între Tatsache și Wesen [...] e simplu platonism - deși el o neagă.“ Cât despre profesorul al cărui curs de teoria cunoașterii îl audia: „Husserl nu mai face parale; îl cunosc până în fundul sufletului; e multă farsă; și asta mă dezgustă; eu am rămas încă om cinstit; dar până când? Până când voi scrie prima carte de filozofie. Atunci o să fiu și eu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
probitate intelectuală“, ci pentru „profunzimea cu care pune el problema morală, chiar dacă nu izbutește să o rezolve mulțumitor“. Ceea ce îl interesa îndeosebi în gândirea lui era chestiunea personalității. Proaspătul student la Göttingen făcuse deja loc în propriul său system unei „teorii a personalității care promovează pesimismul“. El îi recomanda logodnicei sale, ce trebuia să prezinte o lucrare la cursul lui P.P. Negulescu, să urmărească „fundamentul moralei lui pesimiste și deosebirea dintre schopenhauerianism și buddhism“. Se vede că această atitudine s-a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ale unei situații. Noi facem să cadă accentul fundamental pe un amănunt sau pe altul, și din această schimbare a accentului fundamental rezultă o cu totul altă structură a realității.“ Această perspectivă asupra influențelor și originalității dezvăluie o mai amplă teorie a culturii. În același curs el neagă ideilor o dimensiune istorică proprie: „Toate elementele sunt coexistente, totul există de la început până la sfârșit; spiritualitatea umană nu inventează probleme și nu inventează atitudini, căci ele sunt de la început într-un depozit general
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
comun, în sensul acelei Apologie pour le plagiat (1891) a lui Anatole France, din care se citează adesea remarca sa despre Molière: „tout ce qu’il prend lui appartient aussitôt, parce qu’il y met sa marque“. Ci de o teorie a culturii și a creației întemeiată pe alte valori decât originalitatea. Desigur aceasta poate fi contestată și contrazisă, mai ales de către teoriile legaliste și juridice ale plagiatului. În acest caz, calea acuzației rămâne deschisă și facilă. Dacă, însă, judecăm construcția
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
tout ce qu’il prend lui appartient aussitôt, parce qu’il y met sa marque“. Ci de o teorie a culturii și a creației întemeiată pe alte valori decât originalitatea. Desigur aceasta poate fi contestată și contrazisă, mai ales de către teoriile legaliste și juridice ale plagiatului. În acest caz, calea acuzației rămâne deschisă și facilă. Dacă, însă, judecăm construcția metafizică naeionesciană prin prisma propriei lui viziuni asupra creației filozofice, chestiunea originalității și a plagiatului nu se mai pune. Sau se pune
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cu lăzile“. Însă ceea ce este tratat în mod obișnuit ca influențe și izvoare în formarea și în opera unui gânditor a devenit la acuzatorii lui Nae Ionescu plagiat sau, în cel mai bun caz, împrumut. Și nu numai în virtutea unei „teorii“ extremiste a plagiatului, ci, așa cum am arătat, prin „demonstrații“ abuzive sau de-a dreptul măsluite. Chiar și atunci când se discută despre influențe și izvoare trebuie ținut cont de modul în care s-au exercitat acestea. Unele idei au convenit pur
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
În țările din spațiul central și est european, investițiile străine cel puțin din punct de vedere al științei economice și juridice ca un domeniu relativ nou, apar și se dezvoltă către sfârșitul secolului al XX-lea. Cu toate că există mai multe teorii cu privire la investițiile străine, acestea nu sunt divergente ci mai degrabă complementare. Neexistând o dispută teoretică propriu-zisă, voi rezuma aceste teorii, insistând doar asupra acelor elemente în legătură cu care există opinii diferite. Majoritatea teoriilor pornesc de la postulatul unanim cunoscut potrivit căruia în
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
juridice ca un domeniu relativ nou, apar și se dezvoltă către sfârșitul secolului al XX-lea. Cu toate că există mai multe teorii cu privire la investițiile străine, acestea nu sunt divergente ci mai degrabă complementare. Neexistând o dispută teoretică propriu-zisă, voi rezuma aceste teorii, insistând doar asupra acelor elemente în legătură cu care există opinii diferite. Majoritatea teoriilor pornesc de la postulatul unanim cunoscut potrivit căruia în orice societate, la baza oricărei inițiative economice stă interesul. Toate teoriile își propun să determine modalitatea care îi poate împinge
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
secolului al XX-lea. Cu toate că există mai multe teorii cu privire la investițiile străine, acestea nu sunt divergente ci mai degrabă complementare. Neexistând o dispută teoretică propriu-zisă, voi rezuma aceste teorii, insistând doar asupra acelor elemente în legătură cu care există opinii diferite. Majoritatea teoriilor pornesc de la postulatul unanim cunoscut potrivit căruia în orice societate, la baza oricărei inițiative economice stă interesul. Toate teoriile își propun să determine modalitatea care îi poate împinge pe deținătorii de capital să desfășoare activități economice în țări străine. Ele
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
complementare. Neexistând o dispută teoretică propriu-zisă, voi rezuma aceste teorii, insistând doar asupra acelor elemente în legătură cu care există opinii diferite. Majoritatea teoriilor pornesc de la postulatul unanim cunoscut potrivit căruia în orice societate, la baza oricărei inițiative economice stă interesul. Toate teoriile își propun să determine modalitatea care îi poate împinge pe deținătorii de capital să desfășoare activități economice în țări străine. Ele urmăresc cauze, factori care pot determina scăderea sau creșterea fluxurilor de capital sub forma investițiilor străine. Diferitele teorii sunt
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Toate teoriile își propun să determine modalitatea care îi poate împinge pe deținătorii de capital să desfășoare activități economice în țări străine. Ele urmăresc cauze, factori care pot determina scăderea sau creșterea fluxurilor de capital sub forma investițiilor străine. Diferitele teorii sunt o ilustrare fidelă a experienței acumulate, până la momentul apariției lor, cu precădere, de țările exportatoare de capital. Una din cele mai răspândite este aceea a investițiilor străine directe bazate pe teoria investițiilor de portofoliu. Această teorie are la bază
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
fluxurilor de capital sub forma investițiilor străine. Diferitele teorii sunt o ilustrare fidelă a experienței acumulate, până la momentul apariției lor, cu precădere, de țările exportatoare de capital. Una din cele mai răspândite este aceea a investițiilor străine directe bazate pe teoria investițiilor de portofoliu. Această teorie are la bază ideea că, la fel ca și în cazul investițiilor de portofoliu, fluxurile de capital sub forma investițiilor directe sunt determinate de diferențele de la țară la țară în ce privesc dobânzile. Chiar în
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
investițiilor străine. Diferitele teorii sunt o ilustrare fidelă a experienței acumulate, până la momentul apariției lor, cu precădere, de țările exportatoare de capital. Una din cele mai răspândite este aceea a investițiilor străine directe bazate pe teoria investițiilor de portofoliu. Această teorie are la bază ideea că, la fel ca și în cazul investițiilor de portofoliu, fluxurile de capital sub forma investițiilor directe sunt determinate de diferențele de la țară la țară în ce privesc dobânzile. Chiar în condițiile funcționării perfecte a piețelor
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
și în cazul investițiilor de portofoliu, fluxurile de capital sub forma investițiilor directe sunt determinate de diferențele de la țară la țară în ce privesc dobânzile. Chiar în condițiile funcționării perfecte a piețelor cu rate diferite ale dobânzilor, caracterul eronat al teoriei bazată pe asimilarea investițiilor directe cu investițiile de portofoliu, este ușor de sesizat. În astfel de condiții este mai simplu să se achiziționeze tehnologia, practicile manageriale și organizaționale de la firmele transnaționale și să se organizeze producția în acest fel. Firmele
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
finanțe ale acestor țări formează Consiliul de guvernare al Băncii. 1.6 Eficienta economică a investițiilor În luarea deciziei de investiție un criteriu esențial este eficiența economică. Eficiența economică este un concept funda¬mental și un obiectiv principal atât în teorie cât și în practica economică, atât la nivel macroeconomic cât și la nivel microeconomic. Din punct de vedere etimologic eficiența provine de la verbul limbii latine „eficere” care înseamnă a îndeplini sau a rezulta. În sens larg eficiența poate fi privită
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de comerț, în scopul de a împărți foloasele realizate”. Privind natura sa juridică, se arată că el nu este „un contract de societate civilă”, „un act sau fapt comercial, pe temeiul comercialității”, „un contract propriu-zis supus dreptului comun și principiilor teoriei generale a obligațiilor” dar nici „un act comercial”, ci este „un act constitutiv” sau „act juridic colectiv” care aparține domeniului „dreptului societar”. Contractul de societate trebuie să îndeplinească toate condițiile cu caracter general prevăzute de lege pentru încheierea contractelor, la
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]