2,640 matches
-
în metru antic nu scrii? Du-te, mă, dracului! Vrei să-mi spui ceva anume sau ai chef de gîlceavă? Mă gîndeam să te întreb cînd ai de gînd să te muți, că toți cei care au fost propuși odată cu tine și-au făcut deja formele. Maistrul Grigoriu, de la mine de la instalație, a fost în delegație; s-a întors abia azi și a fost anunțat să se ducă la ora douăsprezece, la I.L.L., celebra Întreprindere de Locuințe și Localuri. Mă gîndeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aici de la începutul combinatului?! Că tu ai construit combinatul... Ai uitat că și eu sînt de pe vremea aceea, cînd toată valea asta era un cîmp imens, plin cu brîndușe, pe care le striveau sub copite oile păscute de cîțiva alde tine? Numai că eu, atunci, la început, supravegheam respectarea proiectului, munceam zece-douășpe ore pe șantier, iar tu, de la păzit oile, ai trecut la păzit baraca unde se țineau lopețile, dormind toată ziua în șezut, cu spatele rezemat de ușă și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mai mult: fiindu-mi șefă, mi-a înlesnit și unele avantaje la serviciu... I-ar fi convenit a naibii să rămînă totul așa, o aventură! Știu că ea ți-a dat telefon. Prea s-a interesat în ultimele zile de tine... Acum a apucat-o criza de conștiință! S-a certat aseară și cu soțul, se teme să nu-l piardă; a uitat însă că... Livia! o opresc eu ferm. Asta e treaba voastră. Spălați-vă lenjeria între voi. Și spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dintre noi; zidul nu mai e de sticlă, ci de gresie; îmi face impresia că stau îndărătul unui zid monstruos, gros de o mie de kilometri, și cu un burghiu încerc să sfredelesc să vină cel puțin gândul meu până la tine... Și nici el nu mai poate veni. Nu trebuie să ne descur ajăm. În fiecare seară citesc versetul din Imitation și mă leg de tine, cu acest îndemn și gândul acestui imiton. Poimâine sunt trei luni de când ai plecat; tu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
iar în cameră era bine. Nu mă mai doare urechea. Și atunci? Puteam să mă aștept la ceva mai bun? Pe masă, cele trei garoafe roz în vasul Tutankamon de la Cairo înmiresmează camera și se înclină în fața unei fotografii cu tine... Mi s-a spus la telefon că au mai fost în oraș și alte bucurii: brazi pentru cei mici, chipuri complice și apropiate, flecăreli, zâmbete intime și râsete de copii pătrunzând și luminând inima părinților. Nu e greu să mi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fie În repre zentările vizuale ale „Jidovului rătăcitor” din secolele XVII-XIX, fie În caricaturile reprezentându-i pe „jidani” În presa antisemită din secolele XIX-XX. Istorici ai artei creștine (mai ales Elisabeth Revel-Neher) au observat că, spre deosebire de iconografia occidentală, cea bizan- tină nu apelează (cu rare excepții) la trăsături fizionomice negative ale evreului, În general, sau ale lui Iuda (Cain sau Caiafa), În mod special. Marcarea identității lui Iuda se face prin acțiunile sale, și nu prin Îngroșarea „trăsăturilor semite” ale chipului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
excepții) la trăsături fizionomice negative ale evreului, În general, sau ale lui Iuda (Cain sau Caiafa), În mod special. Marcarea identității lui Iuda se face prin acțiunile sale, și nu prin Îngroșarea „trăsăturilor semite” ale chipului său. „În arta bizan tină - rezumă Marcel Dubois teza cărții lui Elisabeth Revel-Neher - reprezentarea evreului este mai obiectivă, mai corectă și mai res pectuoasă decât aceea utilizată În general În Europa Occidentală. Iconografia bizantină nu coboară până la nivelul imaginii defor mate sau al caricaturii caustice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unei bresle a muzicienilor evrei În Europa Centrală este atestată la Praga În prima jumătate a seco lului al XVII-lea, sincron cu apariția altor bresle de meseriași evrei. În 1484, primăria orașului Frankfurt pe Main le-a interzis creș tinilor să participe la serbările evreiești și, invers, le-a interzis lăutarilor și dansa torilor evrei să performeze la nunțile și sărbătorile creștine. În 1641, arhiepiscopul Harrach și ulterior Împăratul Ferdinad al III-lea de Habsburg au semnat privilegii prin care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
160)"/>. Unul dintre cântecele care-i Însoțeau pe emigranții evrei nu exprima doar speranța, implicită sionismului, ci și durerea de a părăsi spațiul românesc : „Ce simțire dureroasă/ Pentru noi, drumeții,/ Părăsindu-te pe tine - Țara Frumuseții./ Gândul nostru tot la tine/ Vecinic o să fie/ Cât va ține viața noastră,/ Scumpă Românie !” <endnote id="(531)"/>. De regulă, cu astfel de sentimente nostalgice plecau evreii din România nu numai În Palestina, dar și „de-aicea [din România] peste mări”, În America : „Ebreie,/ De
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
455, II, p. 129)"/>. Deschid aici o paranteză. În afara apei baptismale, oamenii de rând cred că mai există un remediu Împotriva cecității evreului <endnote id=" (192)"/>. Nu este vorba aici de remediul evanghelic : „și a uns Isus cu scuipat și tină ochii orbului” (Ioan 9, 6 ; Marcu 8, 23). Conform tradiției, evreii ar folosi În acest scop sângele colectat din trupul copilului ucis În mod ritual. În anul 1726, de exemplu, evreii din târgul Onițcani (Orhei, Basarabia) au fost acuzați că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
viu, chiar și după ce „și-a dat duhul”. O legendă medievală spaniolă relatează fapta unui evreu din Toledo, care - vrând să se răzbune pe creștini - ar fi uns cu venin imaginea din biserică a Mântuitorului crucificat. Când o bătrână creș tină s-a apropiat să-i sărute picioarele, Isus și le-a retras În mod miraculos. Furios, evreul a smuls imaginea lui Cristos de pe perete, a profanat-o și a ascuns-o Într-o grămadă de gunoi. A doua zi Însă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făcut asta !) I-a căutat, i-a căutat, În sfârșit, nu i-a găsit. Dac’o văzut jidanul că nu-s și nu-s, s’o dus dracului...” <endnote id="(724, p. 452)"/>. „Evreul infanticid” este pus aici În contrast cu creș tinii, care nu „ar fi făcut asta”. În afară de imaginea lui de „mâncător de copii” și de „asociat cu Diavolul”, „jidanul” din basm are și alte stereotipuri specifice : e negustor În târg, se tocmește, e ahtiat după bani și aur, e viclean
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
așteptarea revederii (pe care o vreau cît mai repede) te îmbrățișez cu toată prietenia, Mihai Drăgan </citation> (51) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”29 septembrie 1970”> Dragă Costică, La interval de patru zile am primit două epistole de la tine (una ca răspuns la ultima mea scrisoare). îți răspund abia acum, și pe fugă (de mai bine de o săptămînă facem curățenie în casă și toate sînt răsturnate). îți scriu pe puncte: Nu m-am gîndit că e o greșeală
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
acum, încep să uit de amărăciunile pe care mi le-a pricinuit adeseori dl. Ciopraga... Acum nu fac aproape nimic. Mă lupt doar cu astenia, cu insomniile, cu mine însumi, într-un cuvînt. și, desigur, observ lumea... Cîteva rînduri de la tine mi-ar face bine sufletește. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Sînt liniștit dacă aflu că ai primit această scrisoare. P.S. Vei fi văzut, cred, ce am scris despre L. Ulici (cartea sa e a unui îngîmfat). Cred că acum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
curs invitației mele. Timpul ți era numărat iar obligațiile dimpotrivă, prin urmare nimic mai simplu de înțeles. Deși plăcerea de a te primi în întunecoasa mea încăpere cu șoareci peste tot și ferestre la nord era mare... Rîndurile trimise de tine mi-au dat multiple satisfacții; de aș aminti doar de cele estetice și ar fi de-ajuns. Am apreciat ținuta, stilul distins, protocolar aș zice. Sper însă că nu ne vom constitui și pe viitor în părți oficiale, ci vom
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
lui Caragiale în repetate rânduri. În tragedie nu este loc pentru conciliere, dimensiunea tragediei înscrie doar opo- ziții radicale aflate în afara spiritul tranzacțional specific lumii caragialești și în principiu comediei. Exegeza lui Nicolae Steinhardt evidențiază chiar și o dimensiune creș- tină a operei dramaturgului, subliniind beneficiile acestor concilieri care suspendă o rezolvare violentă, un posibil conflict tragic. De ce îl aduce în discuție Horia-Roman Patapievici pe Caragiale într-un context al violenței dezlăn- țuite, al unei revoluții sângeroase, în contextul configurat de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
două zile participanții s-au dumirit ca cea care și-a pus casa la dispoziție și sufletul pe tavă, cea care a conceput și organizat totul, cea care a convins lumea și a sensibilizat oficialitățile, tocmai ea, Ecaterina Popa, zisă Tina, a rămas fără răsplată, toate lucrările fiind luate de primărie și sponsori. S-a mai pomenit oare așa ceva? Iată o întrebare căreia nimeni nu i-a găsit răspunsul. Jurnal - Călinești Miercuri, 17 iulie 2002 - Călinești ... după Dărmănești înainte de Calafindești, paralel
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Qui peuvent refléchir mais ne peuvent pas voir Comme eux mon œil est vide et comme eux habité De l’absence de toi qui fait sa cécité. (Aragon) Mon doux, mon tendre, mon merveilleux amour! Zile și nopți am cu tine ciudate și calme dialoguri ca altădată. Reușesc să regăsesc chiar atmosfera, tonul just, mirosurile, impresiile laterale și secundare. Și când mă decid, ziua următoare, în plină zi, să pun aceste lucruri pe hârtie resimt o ciudată crampă în inimă, ca și cum
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mon merveilleux amour. Aici, la Stockholm, plouă, e frig. În fine, echilibru: între interior și exterior. A trecut o săptămână - jour pour jour - de când te-am părăsit. Îmi voi aminti mereu de acel taxi care nu vroia să vină, de tine care, în fond, nu vroiai să mă lași să plec și de mine care așteptam un pretext ca să nu plec. Tristețea mea a venit cu taxiul și n-a încetat de atunci să se instaleze cu violență în mine. Azi-noapte
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
invidios. Singurul mijloc de a combate victorios tancurile e de a săpa găuri atât de profunde, încât să nu mai poată ieși, dar timpul trece și ele avansează... Puloverul tău îmi încălzește inima, și certitudinea de a fi iubit de tine îmi dă o mare liniște în suflet. Merçi, mon cœur, merçi că exiști și pentru că îmi dai curaj: am nevoie, căci frica mă urmărește, amenințându-mă. Mon Dieu, dacă ai ști cât te iubesc... dacă ai ști! Am fost la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și le dă informații despre persoana sa: "Boieri, cucoane și cuconițe! Eu sunt de la Iași. Șed în casă cu chirie în mahalaoa Păcurarii. Trăiesc din venitul unii moșioare ce am. Mă numesc B. B. Am venit aici ca să scap de tină și de pulberea Iașilor, și o să șed vro lună..." Totuși există la Negruzzi un umor curat clasic. Motivul din Au mai pățit-o și alții aparține vechii nuvele italiene și e tratat cu zâmbete molierești. Postelnicul Zimbolici e un Arnolphe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stinse de dincolo de Styx. Brăilean, deci apropiat de Bărăgan, poetul are, împreună cu toți muntenii, simțul eternității viguroase a câmpurilor, indiferente la gunoiul uman: Florile de pe câmpie le cosesc mitraliere Și cu sucurile scurse spală rănile mortale De eroi căzuți în tină ca și simple efemere Ce adorm de veci pe-o floare, îngropîndu-se-n petale. Singură în tot cuprinsul, flora stelelor polare Înflorind spontan din ghiolul de argint ca dintr-o seră, Scutură multiple jerbe și coroane funerare Peste flori și peste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
am făcut o sărbătoare. 17 ...(Am binecuvîntat) pe Domnul din ceruri, pe Dumnezeul cel prea Înalt, pe Muntele Sfînt pentru că am scăpat de nimicire”. Col XVlll,16 ,,...Și lui Gomer i-a dat primele ținuturi, spre miazănoapte pînă la fluviul Tina(Tanais/Don) și dincolo de el mai spre apus lui Magog...”. Textul lămurește stăpînirea sciților care cuprindea ținutu- rile de la est de Marea Caspică pînă la Don iar de aici pînă la Adriatică era împără- ția geților dar dovedită după fapte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
bioritmurilor reflectă cu multă probabilitate, tendința evolutivă si prognosticul bolii; modul de funcționare a ritmurilor biologice la bolnav poate constitui un indicator obiectiv al eficientei măsurilor terapeutice. O altă abordare a tratamentului medical si kinetoterapeutic al durerii cronice, care să tină seama de desfășurarea fenomenelor biologice si patologice În raport cu timpul biologic, Încadrarea acestora În bioritmuri dorită de cercetarea noastră, ar putea deschide perspectivele creșterii eficientei, reducerii perioadei de inactivitate a bolnavului, implicit la reducerea apariției complicațiilor. Cercetarea noastră urmărește ca prin
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
confesive (Prințul chiparos), care trădează aceeași suferință și dorința de a retrăi, într-un prezent imaginar, trecutul pierdut: „Jocul părea fără sfârșit/ aerul în nemișcare/ o navă transparentă/ este orașul străin/ în zbor planat ne purta.// Cu eșarfa dăruită de tine/ cândva într-o gară/ astăzi, alte mâini mă sugrumă/ și nu mă pot întoarce/ în vremea jocului tău” (Menuet). Și textele din Hesperara propun formula unei proze poetice cu tramă ambiguă, pseudonarativă, care amestecă realul și imaginarul în încercarea de
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]