5,635 matches
-
ori pe prim-ministru și pe miniștrii ei declarând că „Suntem înarmați până-n dinți”, că „ Nu vom ceda nici o brazdă”, „Să avem încredere oarbă și fără control în șefi și în priceperea și înțelepciunea regelui”. Nici o replică nu a fost tolerată. Orice strigăt public de alarmă a fost înăbușit, adesea sângeros. Țara a avut încredere, fiindcă generalul pe care Majestatea Ta l-a acoperit cu cea mai mare încredere a declarat la un banchet că sunteți cel mai puternic rege din
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
accesul în bibliotecă, îndrumându-i lecturile. La 10 februarie 1878, Gheorghe Eminovici îi vinde lui Cristea Marinovici partea de moșie care-i aparținuse, cu tot ce se afla pe ea casă și dependințe. Se știe, apoi, că Eminovici a fost tolerat de negustorul botoșănean să mai rămână pe moșia ipoteșteană, cu toate drepturile, până la 23 aprilie 1879. Probabil că Marinovici 28 n-a uitat faptul că Eminovici s-a învoit să primească banii în rate. Documentele relevă că din cei 8200
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pute. După Paști contează pe persoana și caracterul meu, măcar că oamenii mă numea "Nec cel prost"56. Lucrurile au stat însă altfel: deși cumpărătorul Cristea Marinovici a devenit proprietarul Ipoteștilor chiar din momentul semnării acestui act, Gheorghe Eminovici a fost tolerat a se bucura, în continuare, de toate veniturile moșiei, afară de pădure, până la data de 23 aprilie 1879, însă pentru aceasta, Marinovici îi va scădea, din ultima rată, suma de 450 galbeni austrieci, iar Gh. Eminovici va plăti, până la acea dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nota și recurgând abuziv, din rațiuni oratorice, la vorba de duh "marile spirite se întâlnesc". Mobilurile sunt, acum, altele, mijloacele de analiză și comunicare nu se compară cu primitivismul uneltelor aflate la dispoziția unui Grama, spiritul veacului este mai permisiv, tolerând însă și drapări neavenite sub faldurile bunelor intenții re-valorizatoare. * Ș tiați că Eminescu a fost... tată? Nu știați, fiindcă n-aveți timp de risipit citind toată presa română. Am aflat (din "Ziua") că a existat "o fiică nelegitimă a poetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ajungea ditamai muntele. Actele oficiale privind corespondența grupului de la Iași cu colegii bucureșteni poartă avertizarea " Strict secret! De importanță deosebită!" parcă soarta nației era primejduită de un schimb de idei (patriotice) pe care o societate normală le-ar privi și tolera cu înțelepciune. Iar mecanismul represiv începea să se înfoaie și să se tot înfoaie, făcându-și de lucru spre a-și da importanță. Sute de pagini de "Note" descriu o "supraveghere operativă" în care armate de filatori profesioniști urmăreau zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe Rică Venturiano "studinte în drept și publicist", termenul s-a cam ofilit, ajungând să nu mai desemneze o profesie, ci mai degrabă un hobby. Cele două bresle de condeieri, a ziariștilor și a scriitorilor, și-au hotărnicit domeniile; sunt tolerate incursiuni dintr-o arenă în cealaltă (de regulă, ale scriitorilor pe tărâmul gazetăriei) și cam atât. Documentele salvate de Moș Toader Hrib pot atesta, cu egală îndreptățire, ambele calificări în cazul Taniac, care a făcut mai întâi gazetărie în cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Topârceanu, Sadoveanu, Demostene Botez, I.I. Mironescu, Panait Istrati, Otilia Cazimir, Gr.T. Popa, George Lesnea ș.m.a. Moto-ul conferinței l-a constituit un citat din Dimitrie Anghel: "Iașul e o vastă familie, în care toți se cunosc, se ajută și se tolerează". Închipuiți-vă, astăzi, o astfel de întrunire pe tema amiciției dintre scriitori! Așezați pe cine vreți în prezidiu, pe cine vreți în sală (în cazul onorării invitației de către confrați eu unul, mă îndoiesc); oricum, după primele cinci minute, vor fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lui Topârceanu, Sadoveanu, Demostene Botez, I.I. Mironescu, Panait Istrati, Otilia Cazimir, Gr. T. Popa, George Lesnea ș.a. Înțelegem mai bine și exclamația lui Dimitrie Anghel: "Iașul e ca o vastă familie în care toți se cunosc, se ajută și se tolerează." A fost odată. * M ulte dintre episoadele Războiului de la 1877 nici acum nu-s lămurite. Am încercat să propunem unele deslușiri în cartea " Noaptea asta nu câștigă nimeni" (JUNIMEA, 2002). Printre ele, secvența luării primului steag turcesc, mult mediatizată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din Catedrală, un prieten) etc. ... Să-i lăsăm, însă, Măriei-Sale Cititorul plăcerea să citească, să-și pună întrebări, să găsească în cartea noastră sau în inima sa răspunsurile posibile. Noi mulțumim acelor ființe pe care le iubim, care ne-au "tolerat" și ajutat să scriem, în clipele de răgaz. Și, între acestea, prietena de-o viață, Veronica, și primul cititor și confesor, care-a cules și dres aceste rânduri, Monica. Mihai Iacobescu LUPUL Când eram mic se vorbea mult despre lupi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dar mai ales material și financiar, aceasta ar fi fost neîndoielnic zdrobită și cucerită au pierdut pacea, n-au mai pus în aplicare programul din Charta Atlanticului (14 august 1941), de a organiza la sfârșit lumea postbelică, astfel încât să nu tolereze, ci să anuleze "orice schimbare teritorială, care nu este conformă cu voința liber consimțită, exprimată, a popoarelor interesate?"... Și Stalin, acest tiran fără asemănare al lumii contemporane, aderând la Charta Atlanticului, la 24 septembrie 1941, nu promisese în modul cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
liniștit ultimele mele zile în oaza asta pământească. Trebuie să insist asupra frigului permanent din ținuturile astea. Îmi amintesc că am găsit acest topos al „frigului” în jurnalul unui călător grec și că, atunci, lucrul m-a impresionat mult: nu toleram în nici un caz să trăiesc într-o climă diferită față de cea atât de blândă de la Roma. Ca să pot să fiu lăsat în pace pe ultimul meu traiect, sunt nevoit să le scriu numai scrisori fictive. La Tomis cerul e mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sunt „barbarii”? După cum spune Aia, ei își revendică doar dreptul de proprietate asupra pământurilor lor. E simplu: poate că am venit până la marginile lumii ca să înțeleg paradoxul ăsta. Toate lumile își au „barbarii” lor. Iubire adolescentină Nu reușesc să mai tolerez cearta dintre mine și trupul meu. Trebuie să înțeleg până la capăt ce mă desparte azi de cel care am fost. Cum se explică totuși faptul că eram atât de fericit la Roma? De ce gândurile frivole pe care le aveam atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Styxul, cine mă va salva?” o întreb pe Aia. Ea mă privește cu mare răceală, exact așa cum profesorul se uită la un elev leneș care nu vrea să învețe lecția. Atunci mă simt ceea ce sunt, adică doar un străin nevolnic, tolerat de ea dintr-o generozitate pe care nu vreau s-o accept. Reușește să mă pironească cu atâta dispreț pedagogic, că nu mai găsesc cuvinte să-i răspund. Antropomorfoză Eroul din miturile acestei culturi orale înaintează până la o limită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
priviri că nu mă mai sperie nimic. O privire directă, crudă, lipsită de milă trebuie să aibă o replică tot atât de sinceră. Geții izbutesc să te citească în ochi: înțeleg imediat cu ce fel de persoană au de-a face. Nu tolerează viclenia grecilor și nici aroganța romanilor. Privirea lor e întotdeauna senină și dătătoare de siguranță; pare aproape un avertisment sever că trebuie să trăim în pace. Devotament absolut Doi căței se joacă pe iarbă, în fața mea: cred că nu există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
l-am risipit fără întoarcere. Ideea ce mă îngrozește cel mai mult e aceea de a fi nevoit să mor înainte să pot învăța ce înseamnă moartea. Simt că singurătatea mă apropie de acest mister, îmi dă puterea să-i tolerez vecinătatea inevitabilă. Templul din Eryx Revăd urcușul iute care duce la templul Venerei. Îmi amintesc cât de emoționat am ajuns în locul acela, împreună cu prietenul meu Pompeius Macer; eram foarte mulți tineri pe corabia care s-a oprit în golful ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
învârtindu-se fără oprire - picioare, sâni, coapse, sex... Se pare că bătrânețea pune obsesiile trăite într-o altă lumină. În realitate, n-a fost vorba decât de un pretext ca să pot să schimb o stare pe care n-o mai toleram. Gâfâială Înlăuntrul meu am simțit permanent un gol imposibil de umplut, alternând cu momente de totală indiferență, de parcă aș fi dorit să trec de granițele lumii cunoscute și m-aș fi pregătit, în orice clipă, să-ncep o călătorie mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
stratagemă. Am făcut în așa fel ca toți să vadă în mine un poet subversiv, un dușman declarat al lui Augustus. Titlul pe care l-am ales pentru ultima mea carte, Metamorfozele, mi-a ușurat, fără îndoială, sarcina. Augustus nu tolera nici o transformare: el se considera zeu pe pământ și se aștepta ca totul să rămână împietrit, exact așa cum dăduse el dispoziție. Titlul meu submina, evident, veșnicia domniei lui și sfârșea prin a-l face fragil și trecător. Am vorbit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
din depășirea absolută a identității și reîncarnarea în arhetip. Ne aflăm în prezența unei misiuni salvatoare și nu a unui simplu sacrificiu omenesc. Nu toți reușesc să fie puri în așa măsură încât să treacă proba morții. Zalmoxis, care nu tolerează să fie înșelat, îi respinge. Amor intellectualis Azi am văzut-o plângând: se pare că ai ei vor să-i impună să accepte ca soț un nobil din familia regală de la Sarmisegetuza. E doar un zvon pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mestecenii își leagănă blând ramurile în vânt. E aproape o invitație ca s-adorm - pentru totdeauna - la umbra lor. De-aș putea adormi! Chiar acum! Veșnic! Ciocnire Geții se pregătesc intens de război. Aia îmi explică că poporul ei nu tolerează nici o formă de supunere: vrea să trăiască pururi liber. O să fie un război crâncen. Toți bărbații sunt ațâțați la gândul acestei teribile ciocniri, poate cea mai mare din istoria lor. Error Frecventând curtea, am avut ocazia să observ raporturile incestuoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
izgonit din Urbe. E bine să spun că am ieșit singur din cartea care e Roma, din dimensionarea aceea ambiguă în care viața unui individ e iremediabil programată, chiar și în manifestările ei cele mai obișnuite. Nu puteam să mai tolerez să fiu condiționat de o transcendență impusă de regulile de fier ale orașului lui Augustus. Acea uriașă curgere de luxurie izbutea să mă dezechilibreze, să-mi devasteze dimensiunea interioară. Am fugit ca să mă salvez. Ca să mă pot regăsi. Simțeam nevoia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
viață a altcuiva, o experiență care nu mai e propriu-zis aceeași. Asta e ceea ce incumbă întregii cărți, evenimentul iminent, excesiv, neașteptat și totuși condiția însăși a așteptării: „Simt că singurătatea mă apropie de misterul extincției, îmi dă puterea să-i tolerez apropiata, inevitabila lui venire”, și apoi: „Dorința de a lăsa totul e mai mare, la fel de mare pe cât e teama ca ceva neprevăzut să nu împiedice mult râvnita desprindere”. Ar fi util, dacă am avea timp la îndemână, să urmărim traiectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sînt alcătuite din itemi ce pornesc de la situații concrete de viață construite exclusiv într-un context cultural occidental, în care forme de violență domestică sînt chiar pedepsite penal, într-o lume precum cea islamică, în care asemenea "corecții conjugale" sînt tolerate. Dacă "bătaia soției" este apreciată ca un comportament scandalos și puternic respins social în lumea occidentală, nu același lucru se întîmplă în alte părți ale lumii, de vreme ce studii asupra violenței domestice atestă prezența marcantă a unor asemenea comportamente în lumea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru diversitate și alteritate. Dacă numeam metaforic începuturile acestor eforturi de instituționalizare a studiilor de gen în mediul academic românesc loitering with intent, într-o traducere aproximativă "hoinăreală nu fără sens", în care exploatam conotațiile de străin subversiv, neacceptat sau tolerat cu condescendență, la conferința ESSE de la Istanbul din 2012 numeam relația între studiile de gen și curriculumul academic românesc tradițional o "uniune consensuală", recunosc că aprecierea e de genul "wishful thinking", probabil prea optimistă. Deși "gender mainstreaming" este unul dintre
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
le-am spus la cursul festiv și mi-a multumit pentru acele cuvinte. Printre altele îndemnam fetele (care erau majoritare în proporție de 95% în acel an) să nu uite cuvintele unei feministe celebre, Mary Daly: "Bărbații au putut să tolereze, până la urmă, faptul că femeile pot învăța și chiar pot să-i învețe pe alții. Ceea ce le-a fost și le este încă greu să tolereze este faptul că ele pot gândi"10. După finalizarea unui grant CNCSIS pe tema
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
an) să nu uite cuvintele unei feministe celebre, Mary Daly: "Bărbații au putut să tolereze, până la urmă, faptul că femeile pot învăța și chiar pot să-i învețe pe alții. Ceea ce le-a fost și le este încă greu să tolereze este faptul că ele pot gândi"10. După finalizarea unui grant CNCSIS pe tema variabilelor socioculturale ale atitudinii cu privire la violența în familie, în care am valorificat și contribuțiile teoriilor feministe, am început să lucrez la un proiect european pentru dezvoltarea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]