12,189 matches
-
populației, pentru a satisface criteriul de 99% distanță critică. Astfel, dând încă un exemplu, să ne imaginăm o ipoteză direcțională în care s-ar susține că ieșirile în străinătate ar crește nivelul de toleranță. Să ne imaginăm că nivelul de toleranță al populației are scorul mediu (Xp) de 50 puncte, cu o abatere standard de 5, iar scorul eșantionului pentru cei care au călătorit în străinătate (Xs) este de 65 puncte. Pentru eșantion, Z = 3,0 - adică (65 - 50)/5 -, ceea ce
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
întregime de cunoașterea exactă a mediei populației și a variației sale. Dar acest lucru se întâmplă extrem de rar în științele sociale. Nu există date, de exemplu, cu privire la nivelul de inteligență al fiecărui absolvent de liceu, sau date despre gradul de toleranță al fiecărei persoane care a călătorit în străinătate sau nu, ori despre nivelul de consum de carne pentru fiecare armată care a participat în vreun război. Mai mult, în măsura în care impactul ipotetic al lui X asupra lui T este susținut în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
În perioada deschiderii și care Împărtășeau valorile acelei perioade. Specialiștii formați anterior, bazându-se pe acumularea unor cunoștințe teoretice și date empirice, au continuat să publice lucrări sociologice de Înalte standarde profesionale, datorită mai mult confuziei controlului ideologic și unei toleranțe/complicități intelectuale subterane care ar fi profund incorect să fie ignorată. În 1977 s-a dat o lovitură dură sociologiei, cu efecte pe termen lung, prin desființarea Învățământului universitar de sociologie și eliminarea profesiei de sociolog din nomenclatorul instituțiilor. Locurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legislativă În domeniul politicii penale și de protecție a indivizilor, criminalitatea violentă este sensibil influențată de scăderea controlului social comunitar, de disoluția rețelelor de solidaritate socială, ca și de scăderea prestigiului și eficienței legii, justiției și poliției pe fondul creșterii toleranței față de o serie de acte de violență Înregistrate sau judecate În România. La toate acestea se pot adăuga, printre factorii care potențează acest fenomen, amplificarea dificultăților inerente trecerii la economia de piață, cum ar fi sărăcirea populației, lipsa locurilor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la schimbări În atitudini și sistemul de valori al individului favorizând folosirea agresiunii În rezolvarea conflictelor. În al doilea rând, desensibilizarea. Privitul excesiv al violenței poate duce la o scădere a sensibilității la violență și la o mare acceptare/deschidere/toleranță a unor niveluri crescute de violență În societate (M. Thomas et al., 1977); desensibilizarea se manifestă și prin oboseala de a oferi compasiune. În al treilea rând, frica. Expunerea excesivă la violență TV poate produce sindromul unei lumi mizerabile, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modelelor educaționale de-a lungul generațiilor În opinia lui François De Singly, familia contemporană a inventat educația relațională, al cărei obiectiv este „descoperirea bogățiilor personale ale copilului, respectând autonomia sa”. Noile principii educative opun satisfacția de sine moralei exterioare și toleranța disciplinei (Singly, 1996). Rezultatele cercetărilor Întreprinse de echipa de sociologi coordonată de Attias-Donfut arată că, de-a lungul celor trei generații, modelele de educație s-au modificat. Educația autoritară, larg răspândită În cadrul generației mai În vârstă (G1), nu mai constituie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că, „În funcție de spațiul de interacțiuneă se poate vorbi despre capitalul social personal, familial, comunitar, organizațional și societal” (71). Capitalul social reprezintă resursele, valorile și avantajele individuale pe care indivizii le dobândesc ca participanți Într-un cadru comunitar. „Încrederea, asocierea și toleranța formează nucleul de valori al capitalului social. Reciprocitatea implicită este dimensiunea latentă fundamentală a tuturor acestor valori.” (Sandu, 1999, 71) De aici a izvorât ideea că o comunitate, mai degrabă decât un individ, are o anumită cantitate de capital social
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
funcțional 7,1% Lupta cu corupția și asigurarea transparenței procesului public 1,2% Ordine și disciplină 1,0% Alegeri libere, pluripartitism 2,3% Economie de piață deschisă și dezvoltată 1,6% Prosperitatea populației și protecția socială 3,8% Cultura și toleranța populației 1,6% Percepția distorsionată a democrației În Moldova 3,1% Nu știu 45,3% Nonrăspuns 3,4% Sursa: Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002 La cealaltă jumătate s-au Înregistrat unele atribute caracterizate de un acord dispersat față de ceea ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interdisciplinare În managementul organizațional 1 141-155 Petrovici, Norbert Modernizare prin loisir În România postcomunistă. Raționalizarea reprezentărilor sociale ale distracției 2 255-266 Platon, Carolina Opiniile studenților privind evaluarea predării În Universitatea de Stat din Republica Moldova 3 90-95 Petre, Ioana Încredere și toleranță față de alte națiuni sau etnii. Cercetare comparativă asupra tinerilor din România și Ungaria 4 196-208 Popa, Adela Profil valoric În contextul ruralului românesc actual. Studiu de caz: comunități rurale din județul Sibiu 4 243-266 Rujoiu, Octavian Spre un model constructiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
subiect, fără anecdotă și fără eroi” (Marcel Proust, James Joyce, Thomas Mann), unde amănuntele penibile ale vieții de toate zilele invadează spațiul creației, iar pe de altă parte, „lipsa de participare a maselor la bunurile culturale”. Se poate observa, astfel, toleranța ideologică și eclectismul acestui periodic în paginile căruia își găsesc loc atât gândirea rarefiată a unor veleitari, cât și ideile mișcate de fior metafizic ale lui Lucian Blaga (Despre personanță, fragment din primul volum al Trilogiei culturii, aflat sub tipar
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
în zilele noastre nu și-a atins limitele de consacrare. Societatea imaginată de iluminiști este produsul acțiunii și gândirii independente ale individualităților, considerate sub semnele libertății de inițiativă și expresie, a egalității în fața legii și al oportunităților de viață, al toleranței față de convingerile religioase sau morale. Natura umană a individualităților este aceeași în timpul și în spațiul social, iar ea trebuie considerată și analizată ca „natură” în mod pozitiv și pe deplin detașată de revelația religioasă. Secularismul iluminist era unul radical, anticlerical
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sărăcie și globalizare, Editura Polirom, Iași. Roseneau, Pauline Marie, 1992, Post - Modernism and the Social Sciences: Insights, Inroads, and Intrusions, PUP, Princeton. Roth, Andrei, 2002, Modernitate și modernizare socială. Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 2003, Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 1996, Sociologia tranziției: valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției. Editura Polirom, Iași. Simmel, Georg, 1989, Philosophie de la modernité. La femme de la ville
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pp. 245-246. 41R. Inglehart, op. cit., pp. 321-322. 42R. Inglehart, op. cit., pp. 212-213. R. Aron, Main Currents in Sociological Thought, vol. 1, Penguin Books, Londra, 1965, pp. 233-260. Ibidem, p. 233. Ibidem, p. 13. 46Sandu Dumitru, Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași, 2003. Dimitrie Drăghicescu, Din psihologia poporului român: introducere, Editura Albatros, București, 2003; C. Rădulescu-Motru, Etnicul românesc, comunitate de origine, limbă și destin, Editura Fundației România de Mâine, București, 1999; Emil Cioran, Schimbarea la față
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a tranziției. Ce va fi „după”, Editura Polirom, Iași, 2004. 56Sandu Dumitru, Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București, 1996. De același autor: Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași, 1999; Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași, 2003. 57 Dumitru Sandu, Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București, 1996, p. 14 passim. 58 Ibidem; pentru ilustrare, vezi și p. 78. 59J.S. Coleman, op. cit., p. 664. A
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
descriind modul ei de viață, atmosfera târgușorului de provincie, încercarea de a-și păstra identitatea și în același timp dorința de a se adapta și a se integra. Și aici autorul evocă, utilizând informații din presa vremii, diverse momente ale toleranței și intoleranței față de evrei. Sunt elogiate nume importante ale culturii și vieții publice românești (M. Kogălniceanu, I.L. Caragiale, Al. Macedonski, C. Rădulescu-Motru, Tudor Arghezi, Gala Galaction, N. Tonitza, G. Călinescu ș.a.), care s-au aflat de partea celor prigoniți. Atracția
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
Engenharia Rural e Solos, Faculdade de Engenharia de Ilha Solteira, UNESP, www.agr.feis.unesp.brămarsha.htm. Rösener, Werner (2003), Țăranii în istoria Europei, Polirom, Iași șediția originară, în limba germană: 1993ț. Sandu, Dumitru (2003a), Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Polirom, Iași. Sandu, Dumitru (2004), „Cultură și experiență de migrație în satele României”, Sociologie românească, II, 3, toamna, pp. 179-201. Sandu, Dumitru (2005), Dezvoltare comunitară, Polirom, Iași. Sandu, Dumitru (2006), „Ideologia participativă la sat”, în Dumitru Sandu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
situează satele tradiționale. Li se adaugă cele izolate, grevate de contactul foarte dificil cu lumea exterioară. Prezența minorităților de orice tip poate avea două consecințe contrare. Una poate fi izolarea, fragmentarea societății în grupuri sociale. A doua poate fi creșterea toleranței, a spiritului comunitar ca urmare a experimentării zilnice a interacțiunii cu oameni diferiți de grupul de apartenență primară. Contextul social mai larg este decisiv în acest caz. Bibliografie Banfield, Edward C. (1958), Moral Basis of a Backward Society, Free Press
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
politice județene). d. Legături active între săteni și liderii locali. e. O bogată experiență de întrajutorare și deschidere către comunitate. f. Infrastructura dezvoltată: telefonie fixă, acces la Internet, rețea de apă, rețea de gaze, drumurile pietruite. g. Valori ridicate ale toleranței. În Zerind, format în majoritatea sa din populație de naționalitate maghiară (90,5%, în 1992) este bine integrată o comunitate de romi (chiar dacă spațial există o distribuție destul de clară a zonei locuite de către aceștia). Cele câteva familii nou-venite în Zerind
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este bine integrată o comunitate de romi (chiar dacă spațial există o distribuție destul de clară a zonei locuite de către aceștia). Cele câteva familii nou-venite în Zerind pe parcursul ultimilor zece ani sunt de naționalitate română și sunt, de asemenea, foarte bine integrate. Toleranța etnică este dublată de cea religioasă. Maghiarii sunt reformați calvini în majoritate, însă în sat există și o comunitate puțin numeroasă de baptiști. h. Poziția geografică care înlesnește comunicarea: drumul național străbate centrul comunei (desparte satele Zerind și Iermata Neagră
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ar fi făcut ceva similar creștinii români în propria lor ogradă? Istoria nu-i mai preocupă decât pe puținii bibliofili care iubesc plimbările prin anticariate. Nu este cazul cu noi, ortodocșii recenți, convertiți de câteva sute de ani la ideologia „toleranței”... N-a ajuns să ne copleșească pocăința pentru trecutul rușinos al Bisericii (pentru mulți, o mamă cu probleme de fidelitate). Nici luciditatea în conversația cu oamenii pe care i-am smintit vreme de decenii și care ne stau astăzi împotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este acel „Iisus din Galilea” împărțind pe stradă fluturași cu inimioare, jubilând în destănuiri intimiste de tipul I love you. El nu întrupează nici figura de procuror - sau „legislator moral” - atât de simpatică filozofilor idealiști germani, nici naivul „propovăduitor al toleranței” imaginat de enciclopediști. Mântuitorul nostru este, așa cum spune Crezul nicean, „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”, adica Om-Dumnezeu, și numai așa Îl putem cunoaște. El este nu doar „Păstorul bun”, ci și „Logos” al creației, temei al tuturor ce sunt, „stâlp
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
liberală de stânga a globalizării 4. 2. Substanța cărțiitc "2. Substanța cărții" Această carte concisă și clară, strâns argumentată și polemică, are ceva din retorica unui manifest. Cele patru capitole trec în revistă patru problematici clasice ale liberalismului politic anglo-saxon: toleranța liberală, valorile plurale, libertățile rivale, modus vivendi. Ca orice lucrare polemică, și Cele două fețe ale liberalismului propune serioase revizuiri ale canonului, precum și discutabile proiecte de viitor bazate pe „valorificarea moștenirii”, pe „întoarcerea la izvoare”. Astfel, Gray reliefează contradicția internă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nu doar mai consecvent cu ceea ce are mai bun tradiția liberală, să abandonăm (utopia) consensul(ui) rațional și să ne concentrăm pe construcția unui prezent și a unui viitor bazate pe pluralismul valorilor principial incomensurabile, eventual incompatibile. Astfel, consideră Gray, toleranța liberală clasică (curentul a fost numit de el cândva „paleoliberalism”) construită pe consens rațional, așadar pe condiții ideale, se cere înlocuită cu vechea-noua toleranță a liniei Hobbes - Isaiah Berlin - Gray, toleranța ca modus vivendi. În această ambițioasă întreprindere, inspirația intelectuală
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prezent și a unui viitor bazate pe pluralismul valorilor principial incomensurabile, eventual incompatibile. Astfel, consideră Gray, toleranța liberală clasică (curentul a fost numit de el cândva „paleoliberalism”) construită pe consens rațional, așadar pe condiții ideale, se cere înlocuită cu vechea-noua toleranță a liniei Hobbes - Isaiah Berlin - Gray, toleranța ca modus vivendi. În această ambițioasă întreprindere, inspirația intelectuală poate fi găsită la Hobbes, așa cum am mai spus, și la David Hume; dar mai ales, și mai aproape de noi, la Sir Isaiah Berlin
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pluralismul valorilor principial incomensurabile, eventual incompatibile. Astfel, consideră Gray, toleranța liberală clasică (curentul a fost numit de el cândva „paleoliberalism”) construită pe consens rațional, așadar pe condiții ideale, se cere înlocuită cu vechea-noua toleranță a liniei Hobbes - Isaiah Berlin - Gray, toleranța ca modus vivendi. În această ambițioasă întreprindere, inspirația intelectuală poate fi găsită la Hobbes, așa cum am mai spus, și la David Hume; dar mai ales, și mai aproape de noi, la Sir Isaiah Berlin și Michael Oakeshott (precum și Joseph Raz, Stuart
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]