2,542 matches
-
crezurile, valorile, experiența sa curentă etc.; aspect crucial pentru stabilirea raportării. semnale (engl. cues) = informațiile care ne furnizează indicii referitoare la structura subiectivă a unei alte persoane, cum ar fi: semnalele de accesare vizuală, predicatele, poziția corpului, gesturile, tonul vocii, tonalitatea, etc. semnale de accesare vizuală (engl. eye accessing cues) = mișcări ale ochilor în diverse direcții, indicând o gândire (procesare) de tip vizual, auditiv sau kinestezic. semnale de accesare accessing cues 1. Comportamente subtile care vor ajuta atât la a declanșa
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
593) sau în sonata pentru pian nr. 8 ("Patetica") de Beethoven. În expoziție se prezintă materialul tematic principal și se stabilește o tensiune armonică care își regăsește în secțiunile succesive elaborarea adecvată. La rândul ei, expoziția are patru subdiviziuni: Definirea tonalității dominante în interiorul primului grup tematic reprezintă o prioritate pentru stilul perioadei clasice, dar nu se exclud unele modulații, cu condiția de a nu compromite stabilitatea temei principale. În schema tradițională, al doilea grup tematic este mai redus, în așa fel
Formă de sonată () [Corola-website/Science/313425_a_314754]
-
al doilea grup tematic este mai redus, în așa fel încât se ajunge la caracteristica "bitematică". O excepție de la această formă standard este dată de absența unei teme secunde ("expoziție monotematică") în acele compoziții în care se subliniează apariția unei tonalități contrastante, într-o versione nouă a primei teme. Dezvoltarea are o funcție diversă de aceea a unei simple secțiuni de contrast în formă A-B-A și, prin aceasta, îndeplinește două sarcini distincte: Introducerea unei noi teme la începutul dezvoltării este folosită
Formă de sonată () [Corola-website/Science/313425_a_314754]
-
precum și alegerea momentului în care se inițiază retranziția nu sunt subiecte ale unor regului stricte, și variază de la o compoziție la alta a aceluiași compozitor. Scopul Reprizei este acela de a neutraliza instabilitatea compoziției introdusă în Expoziție (prin folosirea unei tonalități contrastante) și accentuată în Dezvoltare. Ea nu constituie deci o simplă repetiție a materialului din Expoziție, ci o readaptare, uneori complexă, a acestui material, cu scopul de crea stabilitatea necesară încheierii mișcării. Modificările următoare sunt considerate în general necesare: Uneori
Formă de sonată () [Corola-website/Science/313425_a_314754]
-
rezoluție (Beethoven: Sonata pentru pian nr. 21 "Waldstein", Simfonia a 3-a "Eroica"). După cadența finală a reprizei, mișcarea se continuă eventual cu o Coda, care poate conține materiale din cursul mișcării respective. Coda, când este prezentă, se încheie în tonalitatea principală a mișcării. Exemple cu o Coda foarte elaborată sunt date în unele din compzițiile lui Beethoven, ca prima mișcare din Sonata pentru pian Nr. 23 (""Appassionata"") sau mișcarea a treia din Sonata Nr. 14 ("Clar de lună") și Sonata
Formă de sonată () [Corola-website/Science/313425_a_314754]
-
impresionantă claritate a tonului” utilizat. În recenzia acordată albumului "All or Nothing", jurnalistul de la "Spartanburg Herald-Journal" notează că interpretul „demonstrează că are fler pentru [piesele în stilul] R&B”, iar revista "OK! Magazine" consideră că materialul discografic conține cântece cu tonalități melodioase și armonii realizate ingenios. Mike Diver de la BBC afirmă că stilul său se apropie de „numeroase staruri R&B/soul din Statele Unite”, notând faptul că Sean s-a îndepărtat de rădăcinile sale asiatice ce caracterizau precedentele sale albume. Temele
Jay Sean () [Corola-website/Science/313437_a_314766]
-
album, "Tales of Us", care a avut loc pe 9 septembrie 2013. Albumul conține zece piese, care, cu excepția lui „Stranger”, au primit nume de persoane sau de animale. Goldfrapp a confirmat pe Twitter că melodiile lor se vor întoarce la tonalitățile mai calme, similare cu cele ale piesei de debut, "Felt Mountain" și a materialului "Seventh Tree", lansat în 2008. Albumul a fost primit cu recenzii în general pozitive, având o medie de 74 de puncte din 100, bazată pe 25
Goldfrapp () [Corola-website/Science/313443_a_314772]
-
a clarinetelor, însă termenul se referă de regulă la membrul sopran, acordat în siformula 1. Interpretul la clarinet se numește clarinetist. Instrumentul are un ambitus larg, de peste trei octave și este prezent cel mai adesea ca instrument transpozitoriu (acordat în altă tonalitate decât do). Ancia instrumentului este pusă în vibrație de buza inferioară a interpretului; digitațiile sunt facilitate de un sistem complex de clape. Instrumentul nu dezvoltă armonice pare, astfel încât la suflu mai puternic nu va răspunde la octavă (ca toți ceilalți
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
lucrări liturgice pentru cor bărbătesc, pentru cor de femei și pentru cor mixt, armonizate, fie pentru două sau trei voci egale, fie pentru 4-5 voci mixte cu soliști. Se remarcă în deosebi cele 12 "Liturghii" ale sale, compuse în diferite tonalități și pentru diferite formații corale, în care mânuiește cu multă pricepere polifonia, dovedind o temeinică cunoaștere a motetului și madrigalului italian. Eusebie Mandicevschi a scris muzică pe versurile unor poeți ca Taras Șevcenko, Iuri Adalbertovici Fedkovici, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu
Eusebie Mandicevschi () [Corola-website/Science/313806_a_315135]
-
dintre toate remixurile pieselor de pe album. „Say It Right” este o piesă în genul R&B modern, scrisă în gamă Do minor și în măsura de patru pătrimi. Conține un tempo moderat de techno, progresia de acorduri fiind Fm-Eformula 1-Dformula 1-Bformula 1m (i-VII-VI-iv în tonalitatea fă minor natural). Întinderea vocii lui Furtado este de la notă laformula 1 din octava mică până la notă fă din octava a doua. Sunt utilizate armonii vocale și câteva sincope, existând în cântec o frazare melodica repetitivă și câte un acord pe
Say It Right () [Corola-website/Science/313789_a_315118]
-
-a stea pe Hollywood Walk of Fame. Pe 21 septembrie 2013, Hudson a lansat un nou single, „I Can't Describe (The Way I Feel)”, care va face parte din al patrulea album al cântăreței. Această piesă este inspirată din tonalitățile anilor '70 și a fost înregistrată în colaborare cu T.I. și co-produsă de Pharrell. Albumul va fi lansat în prima parte a anului 2014, iar pe acesta se vor regasicântăreți precum Timbaland, Pharrell Williams și RedOne, printre alții. RedOne a
Jennifer Hudson () [Corola-website/Science/313870_a_315199]
-
sugerat ca melodia „Let's Get Dirty (I Can't Get in da Club)” interpretată de Redman să reprezinte sursa de inspirație pentru compunerea piesei, „Dirrty” fiind rezultatul acestei idei. „Dirrty” este o piesă în genul hip hop compusă în tonalitatea sol minor. Versurile refrenului și rimele lui Redman sunt puse în evidență printr-un motiv constând în doi si formula 1 dublați la octavă. Versurile cântecului conțin referiri la activități sexuale, cum ar fi „table dancing”. Aguilera a dorit în titlul
Dirrty () [Corola-website/Science/313883_a_315212]
-
acestea au condus la anularea lui „Whatcha Think About That” și lansarea piesei „I Hate This Part”. „Whatcha Think About That” este un cântec pop cu influențe R&B, hip hop și de muzică electronică. Piesa este scrisă într-o tonalitate minoră, conține doar câteva sincope și include armonii vocale. În compunerea melodiei s-au folosit în mod frecvent sintetizatoare, existând și secvențe în care sunt încluse chitări acustice. De asemenea, sunt utilizate subtil orchestrele de coarde, sirene și pianul acustic
Whatcha Think About That () [Corola-website/Science/313916_a_315245]
-
versuri i-au apărut publicate în revistele "Azi" și "Viața literară", în anul 1934. În anul 1936 a publicat placheta de poeme "Cabane albe", iar în anul 1940 i-a apărut placheta "Brume". Volumul "Turnuri", apărut în 1945, continuă, prin tonalitate și tematică, sfera preocupărilor din anii anteriori. Ca urmare a Dictatului de la Viena, de la 30 august 1940, la București (la 16 februarie 1941) a început să apară publicația "Ardealul", sub conducerea dr. Anton Ionel Mureșeanu, secretar general al "Asociației Refugiaților
Vlaicu Bârna () [Corola-website/Science/313917_a_315246]
-
însă s-a renunțat la ultimul în favoarea lui „Diva”. Cântecul a fost inclus în lista pieselor interpretate de Knowles în cadrul turneului "I Am...". „Diva” este un cântec R&B/Hip-Hop cu influențe de muzică electronică și R, scris într-o tonalitate minoră. Ritmul melodiei conține doar câteva sincope, fiind brăzdat de o serie de armonii vocale. În piesă nu există secțiuni instrumentale lungi și se face uz de un singur acord pe spații mari. Suportul vocal principal, asigurat de mezzosoprana Beyoncé
Diva (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/314798_a_316127]
-
este ultima compoziție a lui Uccello, executată în "tempera" pe lemn. Uccello reda cu o deosebită sensibilitate jocul fin și anmat al luminilor din desișul pădurii. Pictorul utilizează o paletă bogată a culorii verzi, de la pastel la cele mai închise tonalități. Se inspiră mult din gotica și din tradițiile pictorilor de miniatură. Pentru a obtine efecte de lumină, folosește plăci de aur. cu trecerea timpului, aurul și-a pierdut strălucirea, culorile de verde s-au întunecat. Cerul, ultramarin la început, a
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
orchestră. În anii 1980 stilul său de a compune a cunoscut o schimbare față de sfârșitul anilor 1970, anume folosirea tot mai desă a materialul diatonic cu referințe la armonii terțe și voci de jazz, însă fără proiectarea unui sens de tonalitate de largă amploare. Multe dintre compozițiile din această perioadă au titluri care au ceva de a face cu apa: "Câtre mare" (1981), "Copac în ploaie" și "Ploaia care v-a veni" (1982) sau "Aud cum visează apa" (1987). Un iubitor
Tōru Takemitsu () [Corola-website/Science/314986_a_316315]
-
trison în poziție largă); (ii) dicteu melodic și armonic de 16 și, respectiv, 8 măsuri, conform programei clasei a XII-a; (iii) solfegiu la prima vedere de 12 măsuri de 3 sau 4 timpi, în cheile sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metroritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la
METODOLOGIE din 29 august 2014 (*actualizată*) de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265287_a_266616]
-
timpi, în cheile sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metroritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă; se va analiza solfegiul în plan teoretic. (3) La liceele de artă, specializarea coregrafie, structura probelor de examen este: ... - susținerea proiectului/lucrării de specialitate; - probă practică - cu etapele: (i) dans
METODOLOGIE din 29 august 2014 (*actualizată*) de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265287_a_266616]
-
din Aulnay-sur-Bois (1918), azilul doctorului Rivault d'Allonnes din rue de Picpus (1919 și [[1920), spitalul Sainte-Anne ([[1920]] și [[1921]]). În [[1921]] petrece un concediu la țară, într-o localitate din apropierea orașului [[Lyon]]. Tablourile sale sunt tot mai apreciate, predomină tonalitățile vii multicolore ("„période colorée”"). În [[1926]], [[Serghei Diaghilev]] îi comandă decorul și costumele pentru baletul "„Baraban”"; douăzeci de ani mai târziu va realiza decorul pentru opera "„Louise”" de [[Gustave Charpentier]]. În anul [[1923]], prietenul său, André Utter, cumpără castelul Saint-Bernard
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318430_a_319759]
-
Gâgă cântând melodia. Potrivit partiturilor publicate pe Musicnotes.com de Sony/ATV Music Publishing, „Dance în The Dark” a fost compus într-o măsură simplă în patru timpi cu un tempo de 121 de bătăi pe minut. Este compus în tonalitatea re minor și are o progresie de acorduri. Un interludiu rostit este, de asemenea, prezent. Versurile piesei se referă la vampiri și vârcolaci: „Run run her kiss is a vampire grin/The moon lights her way while she's howlin
Dance in the Dark () [Corola-website/Science/320456_a_321785]
-
versiune alternativă este prezentă pe ediția albumului "She Wolf" distribuită în Canada și S.U.A.. „Did It Again” este un cântec pop-dance cu influențe de muzică electronică, R&B și rap, fiind folosite și elemente specifice stilului nu-disco. Scrisă într-o tonalitate minoră, compoziția include un ansamblu de orchestre de coarde, fiind utilizat doar câte un acord pe spații mari. De asemenea, se folosesc o serie de armonii vocale, totodată apelându-se și la tehnică antifoniei. În linia melodica sunt întrebuințate și
Did It Again (cântec de Shakira) () [Corola-website/Science/317864_a_319193]
-
doresc”. De asemenea, înregistrarea este una dintre favoritele artistei de pe albumul "A Girl Like Me", ea catalogându-l drept „un șlagăr de vară”. „We Ride” este o balada pop cu influențe de muzică R&B și hip-hop, scrisă într-o tonalitate minoră. Suportul vocal este realizat integral de altista Rihanna, interpretarea sa fiind dublată prin supraînregistrare. Ritmul melodiei vocale conține doar câteva sincope, în cântec făcându-se uz și de armonii vocale. De-a lungul compoziție nu sunt secțiuni instrumentale prea
We Ride () [Corola-website/Science/317890_a_319219]
-
influența lui Chopin și, uneori Franz Liszt, dar sonatele cele mai târzii sunt foarte diferite, ultimele cinci fiind scrise chiar fără o cheie anume. Multe pasaje din ele pot fi socotite atonale, deși intre 1903 și 1908 o unitate de tonalitate a fost aproape imperceptibil înlocuită de unitatea armonică.
Alexandr Scriabin () [Corola-website/Science/319402_a_320731]
-
în care însă cu toții ne regăsim. Aici reverberează ceva atît de individual și de comun în același timp, încît, așa cum Romă văzută de Bogdan Vladuta este, in primul rînd, una a timpului nedefinit, tot așa și pictură să, apăsata de tonalitățile grave, de straturile de culoare suprapuse, isi definește expresia în fulgurații luminoase, într-o densitate ce solicită acuitatea privirii, lasind cu greu să se citească geometriile severe ale arhitecturii. Există și aici o apropiere extrem de mare între urbanitatea orașului și
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]