KorAP: Find »[drukola/base=toracic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...93 94 95 ...293 >

7,315 matches

Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588

pulmonar indemn. Extubarea pacienților e bine să fie făcută cât mai precoce (preferabil pe masa de operație), pentru a evita agravarea leziunii sub presiune ventilatorie pozitivă. DATE TEHNICE DE BAZĂ COMUNE Evaluarea preoperatorie se face la fel ca în chirurgia toracică clasică, prin: anamneza și examenul obiectiv, studiul antecedentelor bronho-pulmonare și cardiovasculare, examenul radiologic clasic, examenul CT (foarte important), bronhoscopie, EKG, probele funcționale respiratorii, examenele de laborator de rutină. Există câteva particularități pentru pacientul traumatizat toracic față de ceilalți pacienți la care

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
la fel ca în chirurgia toracică clasică, prin: anamneza și examenul obiectiv, studiul antecedentelor bronho-pulmonare și cardiovasculare, examenul radiologic clasic, examenul CT (foarte important), bronhoscopie, EKG, probele funcționale respiratorii, examenele de laborator de rutină. Există câteva particularități pentru pacientul traumatizat toracic față de ceilalți pacienți la care se intervine toracoscopic. Datorită leziunilor asociate pe care le poate prezenta și pentru coordonarea rapidă a măsurilor și îngrijirilor necesare, pacientul traumatizat este atent evaluat de o echipă multidisciplinară. Se va face o evaluare atentă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
mari mediastinale, lezare diafragm, fractura costală). Complicațiile postoperatorii Sunt mai rare decât cele din toracotomia clasică (1% după Inderbitzi) [15]. Cele mai frecvente complicații sunt: pierderile aeriene persistente, refacerea hemotoraxului, pneumonia, atelectazia, empiemul, hipoestezia, parestezia sau durerea la nivelul peretelui toracic. Mortalitatea postoperatorie este apreciată de Boutin la 0,09% [3]. Drenajul Se face la fel ca în chirurgia deschisă. În principiu, se pun două tuburi în intervențiile prelungite, mai hemoragice, unde s-a practicat rezecție pulmonară, sutură esofagiană etc. și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593

Sindromul de apertură toracică superioară reprezintă totalitatea semnelor și simptomelor produse prin compresia vaselor subclavii și/sau a plexului brahial la nivelul aperturii toracice superioare. De-a lungul timpului diferite denumiri au fost utilizate, în funcție de mecanismul fiziopatologic: sdr. scalenic, sdr. costoclavicular, sdr. de hiper-abducție

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
Sindromul de apertură toracică superioară reprezintă totalitatea semnelor și simptomelor produse prin compresia vaselor subclavii și/sau a plexului brahial la nivelul aperturii toracice superioare. De-a lungul timpului diferite denumiri au fost utilizate, în funcție de mecanismul fiziopatologic: sdr. scalenic, sdr. costoclavicular, sdr. de hiper-abducție, sdr. de coastă cervicală, sdr. de coastă I etc. Sindromul de apertură toracică superioară este diagnosticat la aproximativ 8% dintre

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
sau a plexului brahial la nivelul aperturii toracice superioare. De-a lungul timpului diferite denumiri au fost utilizate, în funcție de mecanismul fiziopatologic: sdr. scalenic, sdr. costoclavicular, sdr. de hiper-abducție, sdr. de coastă cervicală, sdr. de coastă I etc. Sindromul de apertură toracică superioară este diagnosticat la aproximativ 8% dintre indivizi. Apariția simptomatologiei presupune de cele mai multe ori anomalii anatomice regionale; în anumite cazuri însă modificările funcționale sunt cele care produc simptomatologia în condițiile unei anatomii cvasinormale. ANATOMIE CHIRURGICALĂ Apertura toracică superioară reprezintă regiunea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
Sindromul de apertură toracică superioară este diagnosticat la aproximativ 8% dintre indivizi. Apariția simptomatologiei presupune de cele mai multe ori anomalii anatomice regionale; în anumite cazuri însă modificările funcționale sunt cele care produc simptomatologia în condițiile unei anatomii cvasinormale. ANATOMIE CHIRURGICALĂ Apertura toracică superioară reprezintă regiunea anatomică de comunicare cervico-toracică. Spre deosebire de apertura toracică inferioară, ale cărei dimensiuni variază permanent cu respirația, apertura toracică superioară are dimensiuni fixe. Limitele anatomice sunt reprezentate de: coasta I, cartilajul coastei I și manubriul sternal (anterior), capul coastei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
dintre indivizi. Apariția simptomatologiei presupune de cele mai multe ori anomalii anatomice regionale; în anumite cazuri însă modificările funcționale sunt cele care produc simptomatologia în condițiile unei anatomii cvasinormale. ANATOMIE CHIRURGICALĂ Apertura toracică superioară reprezintă regiunea anatomică de comunicare cervico-toracică. Spre deosebire de apertura toracică inferioară, ale cărei dimensiuni variază permanent cu respirația, apertura toracică superioară are dimensiuni fixe. Limitele anatomice sunt reprezentate de: coasta I, cartilajul coastei I și manubriul sternal (anterior), capul coastei I și vertebra T1 (posterior), domul pleural. La nivelul aperturii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
regionale; în anumite cazuri însă modificările funcționale sunt cele care produc simptomatologia în condițiile unei anatomii cvasinormale. ANATOMIE CHIRURGICALĂ Apertura toracică superioară reprezintă regiunea anatomică de comunicare cervico-toracică. Spre deosebire de apertura toracică inferioară, ale cărei dimensiuni variază permanent cu respirația, apertura toracică superioară are dimensiuni fixe. Limitele anatomice sunt reprezentate de: coasta I, cartilajul coastei I și manubriul sternal (anterior), capul coastei I și vertebra T1 (posterior), domul pleural. La nivelul aperturii toracice superioare vasele subclavii și plexul brahial se îndreaptă dinspre

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
inferioară, ale cărei dimensiuni variază permanent cu respirația, apertura toracică superioară are dimensiuni fixe. Limitele anatomice sunt reprezentate de: coasta I, cartilajul coastei I și manubriul sternal (anterior), capul coastei I și vertebra T1 (posterior), domul pleural. La nivelul aperturii toracice superioare vasele subclavii și plexul brahial se îndreaptă dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea externă a coastei I în triunghiul scalenic și spațiul costroclavicular - proximal - și axilă - distal. Spațiul costoclavicular este delimitat de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
externă a coastei I în triunghiul scalenic și spațiul costroclavicular - proximal - și axilă - distal. Spațiul costoclavicular este delimitat de claviculă + mușchiul subclavicular (anterior), coasta I (inferior), marginea sternală + fascia clavipectorală + ligamentul costoclavicular + ligamentul costocoracoid (antero-medial), mușchiul scalen mijlociu cu nervul toracic lung (posterolateral). La mijlocul acestui spațiu se află mușchiul scalen anterior - prin fața lui trece vena subclavie, iar posterior de el trec artera subclavie și plexul brahial la nivelul triunghiului scalenic. Triunghiul scalenic are drept laturi: mușchiul scalen anterior (anterior), mușchiul scalen

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
Scalenul minimus, când există, are originea pe tuberculii anteriori C6-C7 și inserția pe coasta I și cupola pleurală. Mușchii scaleni înclină lateral coloana cervicală și pot participa la respirație ca mușchi inspiratori accesorii. ETIOPATOGENIE Elementul central în sindromul de apertură toracică superioară este coasta I [8]; compresia structurilor vasculo-nervoase este realizată pe coasta I de către elementele vecine, normale sau nu structural. În timpul manevrelor de abducție a brațului clavicula este rotată către posterior și comprimă vasele subclavii pe coasta I și scalenul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
Dacă în interval de 1 minut apare simptomatologia testul este pozitiv. Testul poate fi accelerat prin compresiune la nivelul plexului brahial [11]. Blocul scalenic cu xilină poate duce la dispariția simptomatologiei dureroase; testul pozitiv este diagnostic pentru sindromul de apertură toracică superioară [1]. Radiografia toracică față este urmată de radiografia coloanei cervicale și afirmă diagnosticul de coastă cervicală sau apofize transverse mărite ale vertebrei C7; de asemenea descrie eventualele anomalii vertebrale, osteofite etc. Ecografia supraclaviculară Doppler poate evidenția compresia vasculară și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
1 minut apare simptomatologia testul este pozitiv. Testul poate fi accelerat prin compresiune la nivelul plexului brahial [11]. Blocul scalenic cu xilină poate duce la dispariția simptomatologiei dureroase; testul pozitiv este diagnostic pentru sindromul de apertură toracică superioară [1]. Radiografia toracică față este urmată de radiografia coloanei cervicale și afirmă diagnosticul de coastă cervicală sau apofize transverse mărite ale vertebrei C7; de asemenea descrie eventualele anomalii vertebrale, osteofite etc. Ecografia supraclaviculară Doppler poate evidenția compresia vasculară și, eventual, anevrismul subclaviei. Examenul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
CT efectuată împreună cu manevrele posturale evaluează compresiile dinamice [2]. Rezonanța magnetică rămâne metoda de ales în evaluarea compresiei nervoase: evidențiază plexul brahial și raporturile cu structurile vecine [2]. RM descrie o eventuală hernie de disc cervicală. Pentru sindromul de apertură toracică superioară cu manifestări vasculare diagnosticul este angiografic sau prin rezonanță magnetică. Arteriografia selectivă efectuată cu brațul în poziție neutră și în abducție diagnostichează compresia arterială. Flebografia va fi efectuată cu membrul superior în adducție; aceasta va arăta prezența trombozei. Viteza

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
și localizarea compresiunii nervoase, dar și pentru monitorizarea răspunsului terapeutic [9]. VCN normală este de ≥ 72 m/sec la nivelul aperturii, ≥ 55 m/sec la cot, ≥ 59 m/sec în antebraț. Scăderea VCN la nivelul aperturii indică sindrom de apertură toracică superioară [11]. TRATAMENT Tratamentul inițial al sindromului de apertură toracică superioară este conservator. Se instituie corectarea posturii, masaj, exerciții fizice de întindere a musculaturii cervicale (scalen) și de întărire a musculaturii centurii scapulare (trapez). Se pot aplica procedee cu ultrasunete

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
9]. VCN normală este de ≥ 72 m/sec la nivelul aperturii, ≥ 55 m/sec la cot, ≥ 59 m/sec în antebraț. Scăderea VCN la nivelul aperturii indică sindrom de apertură toracică superioară [11]. TRATAMENT Tratamentul inițial al sindromului de apertură toracică superioară este conservator. Se instituie corectarea posturii, masaj, exerciții fizice de întindere a musculaturii cervicale (scalen) și de întărire a musculaturii centurii scapulare (trapez). Se pot aplica procedee cu ultrasunete și căldură locală. Tratamentul medicamentos include antalgice, miorelaxante, antidepresive, vasodilatatoare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
conservator este de obicei redus. Tratamentul chirurgical este indicat la pacienții cu sindrom vascular sau neurologic complet, la valori scăzute ale VCN sau la cei la care tratamentul conservator este ineficient. Aproximativ 5% din pacienții diagnosticat cu sindrom de apertură toracică superioară necesită tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical constă în înlăturarea completă a coastei I sau a coastei cervicale. Nu este recomandată scalenotomia fără rezecție de coastă deoarece s-au constatat recurențe în 65% din cazuri [7, 10, 11]. Rezecția coastei I

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se realizează transmuscular și tehnica este utilizată pentru reintervenții în zona aperturii toracice superioare [11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea elementelor vasculare și, eventual

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
11]. Tot pentru reintervenții este utilizat accesul prin toracotomie posterolaterală. Acesta permite excizia resturilor de coastă I sau coastă cervicală, neuroliza și eliberarea din fibroză a plexului brahial și a rădăcinilor nervoase, disecția și eliberarea elementelor vasculare și, eventual, simpatectomia toracică înaltă (T1, T2, T3) [11]. Tratamentul sindromului Paget-Schrotter Acești pacienți au indicație de tromboliză (urokinază sau r-TPA [3]) și decompresie chirurgicală precoce - rezecție de coastă I. Dacă tromboza este instalată se practică trombectomie. COMPLICAȚII. REZULTATE Intraoperator pot fi lezate vasele

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
tromboliză (urokinază sau r-TPA [3]) și decompresie chirurgicală precoce - rezecție de coastă I. Dacă tromboza este instalată se practică trombectomie. COMPLICAȚII. REZULTATE Intraoperator pot fi lezate vasele subclavii (hemoragii masive), plexul brahial (pareze, paralizii), nervul frenic (paralizie de diafragm), nervul toracic lung (scapula allata), nervul intercostobrahial (anestezie cutanată), canalul toracic (fistulă chiloasă), pleura parietală (pneumotorax), ganglionul stelat (sindromul Claude-Bernard-Horner). Dintre pacienții operați 10% dezvoltă sindroame algice și parestezii, care se remit după fizioterapie și tratament antialgic. Un procent de 1,6

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
rezecție de coastă I. Dacă tromboza este instalată se practică trombectomie. COMPLICAȚII. REZULTATE Intraoperator pot fi lezate vasele subclavii (hemoragii masive), plexul brahial (pareze, paralizii), nervul frenic (paralizie de diafragm), nervul toracic lung (scapula allata), nervul intercostobrahial (anestezie cutanată), canalul toracic (fistulă chiloasă), pleura parietală (pneumotorax), ganglionul stelat (sindromul Claude-Bernard-Horner). Dintre pacienții operați 10% dezvoltă sindroame algice și parestezii, care se remit după fizioterapie și tratament antialgic. Un procent de 1,6% acuză recurența simptomatologiei sau chiar agravarea acesteia [11]. Se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583

post infarct miocardic acut. 4. Pericarditele în bolile organelor vecine; - miocardite; - anevrism de aortă; - infarctul pulmonar; - pneumonia; - bolile esofagului. 5. Pericarditele din tulburările metabolice; - insuficiența renală (uremia); - mixedemul; - boala Addison; - diabet; - pericarditele cu colesterol. 6. Sarcina; 7. Pericardita posttraumatică; - plăgi toracice penetrante; - plăgi toracice nepenetrante; - iradiere mediastinală. 8. Pericardita neoplazică; - tumori primare; - tumori secundare; - leucemia; - limfoame. PERICARDITA FIBRINOASĂ (USCATĂ) ETIOLOGIE Virală, infarctul miocardic acut, reumatismul, neoplasmul, traumatismele, forme idiopatice etc. CLINIC De obicei sunt prezente febra, scăderea ponderală, astenia, mialgiile, artralgiile

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
acut. 4. Pericarditele în bolile organelor vecine; - miocardite; - anevrism de aortă; - infarctul pulmonar; - pneumonia; - bolile esofagului. 5. Pericarditele din tulburările metabolice; - insuficiența renală (uremia); - mixedemul; - boala Addison; - diabet; - pericarditele cu colesterol. 6. Sarcina; 7. Pericardita posttraumatică; - plăgi toracice penetrante; - plăgi toracice nepenetrante; - iradiere mediastinală. 8. Pericardita neoplazică; - tumori primare; - tumori secundare; - leucemia; - limfoame. PERICARDITA FIBRINOASĂ (USCATĂ) ETIOLOGIE Virală, infarctul miocardic acut, reumatismul, neoplasmul, traumatismele, forme idiopatice etc. CLINIC De obicei sunt prezente febra, scăderea ponderală, astenia, mialgiile, artralgiile. Durerea toracică precordială

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
plăgi toracice nepenetrante; - iradiere mediastinală. 8. Pericardita neoplazică; - tumori primare; - tumori secundare; - leucemia; - limfoame. PERICARDITA FIBRINOASĂ (USCATĂ) ETIOLOGIE Virală, infarctul miocardic acut, reumatismul, neoplasmul, traumatismele, forme idiopatice etc. CLINIC De obicei sunt prezente febra, scăderea ponderală, astenia, mialgiile, artralgiile. Durerea toracică precordială apare retrosternal cu iradiere în umărul stâng sau baza gâtului, abdomenul superior sau toracele posterior, se intensifică cu respirația, tusea, schimbarea poziției. De asemenea pot apare tusea și dispneea. Frecătura pericardică este semnul clinic cel mai important la auscultația

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]