4,979 matches
-
instanța adevărului a generat un relativism în gândire, în cunoaștere, manifestat printr-o "distribuție" a adevărului în cadrul subiecților vorbitori, calificați politic și producători de instrumentalizări. Limbajul Individului devine adevărul său. Pe acest soi de dogmatism și-au găsit întemeierea discursuri totalitare de dreapta și de stânga. A manipula mulțimile prin discursuri rupte de o evidență concretă este o mai veche tehnică a politicienilor moderni. Pe baza acestei forțe de masă a mulțimilor se poate institui orice tip de regim politic și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândirea sa incapabilă să se ridice dincolo de partizanate, de subiectivisme, de tot felul de polarități ideologice. Istoria îți arată, îți oferă (strategii și tehnici de luptă), dar nu te îndeamnă niciodată să te lupți, să îți "precizezi opțiunile" această deviză totalitară. Precizarea opțiunilor ideologice este unul dintre elementele-cheie ale gândirii totalitare, care ne duce cu gândul spre acel stalinist Cine nu e cu noi este împotriva noastră! Acest dicton se află în miezul dialecticii politice moderne reprezentată de ideea-forță guvernare-opoziție. În
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de tot felul de polarități ideologice. Istoria îți arată, îți oferă (strategii și tehnici de luptă), dar nu te îndeamnă niciodată să te lupți, să îți "precizezi opțiunile" această deviză totalitară. Precizarea opțiunilor ideologice este unul dintre elementele-cheie ale gândirii totalitare, care ne duce cu gândul spre acel stalinist Cine nu e cu noi este împotriva noastră! Acest dicton se află în miezul dialecticii politice moderne reprezentată de ideea-forță guvernare-opoziție. În concepția lui Foucault, excluderea adevărului din cunoaștere 191 face din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și oameni, având drept efecte polarizarea societăților și difuzarea unor stări de intolerență față de tot ceea ce se înfățișează. Totodată, televiziunile sunt vehicule fără oprire în promovarea falselor diferențe (naționalitatea, grupul, clasa, minoritatea sexuală etc.). În ziua de azi, perpetuarea spiritului totalitar și de masă a revenit televiziunilor, care au preluat locul de altădată al efectelor de discurs totalitar prezente la Stalin și Hitler. Televiziunile și fenomenul mediatic pe care îl dezvoltă sunt un loc potrivit pentru blazare mentală, uniformizare, manipulare, îndoctrinare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
înfățișează. Totodată, televiziunile sunt vehicule fără oprire în promovarea falselor diferențe (naționalitatea, grupul, clasa, minoritatea sexuală etc.). În ziua de azi, perpetuarea spiritului totalitar și de masă a revenit televiziunilor, care au preluat locul de altădată al efectelor de discurs totalitar prezente la Stalin și Hitler. Televiziunile și fenomenul mediatic pe care îl dezvoltă sunt un loc potrivit pentru blazare mentală, uniformizare, manipulare, îndoctrinare și intoleranță. În loc de informare a oamenilor avem mai mult un efect de mimesis în "formarea oamenilor". Omul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al Doilea Război Mondial în Statele Unite nu reprezintă decât o distrugere a adevăratului spirit democratic american. Faptul că o serie de autori celebri americani nu au nicio pondere în americanizata cultură românească post-1990 vorbește de la sine despre societatea de tip totalitar în care trăim. Câți români au citit autori americani de valoare certă precum W. James, Dewey, Boas, Lovejoy, Wienner, Bossenbrook, Toulmin, Zinn, Jameson, White, Ong etc.? Editurile românești onoare excepților! nu publică decât după un anume tipar de piață american
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
desprinse din istorie la adresa istoriei, poziția ei "intrigantă" și "provocatoare" printre cunoașterile socio-umane. Poziția istoriei printre celelalte discipline e forma profundă de emplotment. Istoria devine nesuferitul celorlalte socio-umane. Invincibilă și indestructibilă, istoria nu poate fi încorporată unor proiecte propagandistice și totalitare cum încearcă unii intelectuali decât ca o formă slabă de discurs politic, ce se află în afara unor evidențe, pe care oamenii ar fi util să le vadă în concretul lor existențial. Cunoașterea istorică implică un efort mental ce nu poate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai fi ca azi, disoluția "frânelor" și a gândirii neoconservatoare, care vrea să pună în conservă ceea ce nu mai poate fi conservat: totalitarismul de gândire și de atitudine al intelectualilor moderni și contemporani, unul corespondent unui sistem social-politic limitat și totalitar. Auschwitz-ul și Gulag-ul sunt finalități ale acestui sistem modern al reprezentării și nicidecum ale unor "naziști" și "comuniști" luați drept "cazuri izolate", tratați la rece și maniheistic, pe criteriul "oameni răi". Intelectualii români, post-1990, în neputința lor hermeneutică, poate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de ani de politizare modernă a istoriei, dar și a umanului, să propui discursuri istoriografice în afara sistemelor de guvernare politică, în afara sistemelor de cunoaștere "științifică" ale univeristăților, acreditate cu adevărul, dreptatea și puterea. Aceste instituții "de educație" au devenit fabrici totalitare, iar un Paul Gottfried e îndreptățit să respingă nocivitatea de liderisme, numită power elites. Modelul american de guvernare (prin cunoaștere și prin modele de comportament intelectual) este un dezastru concret și planetar; un dezastru difuzat în societăți slabe pentru că nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
socialiste a fost radical diferită. Ea nu a putut oferi o alternativă viabilă de ieșire din război, a fost compromisă ca urmare a colaborării cu diferite formațiuni la guvernarea din timpul războiului și a avut de făcut față ascensiunii mișcărilor totalitare. Cel mai important lucru pentru mișcarea socialistă a fost apariția regimului bolșevic. Revendicîndu-se din socialism, Marx și Revoluția de la 1789, comuniștii se considerau întemeietorii unui nou regim socialist. În aceste condiții, socialiștii europeni s-au văzut puși în situația de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și cele ale lui John Maynard Keynes au fost fundamentale în ceea ce privește domeniul economic; intervenționismul etatic în vederea ocupării forței de muncă a reprezintat una dintre metodele folosite pentru realizarea creșterii economice postbelice pînă la începutul anilor '70. Confruntat cu problema regimurilor totalitare, socialismul s-a raportat la fiecare dintre ele nuanțat. Fascismul a fost privit mai mult ca o expresie a unei părți a burgheziei din țări mai puțin dezvoltate care se temeau de creșterea revendicărilor sociale. Trebuie menționat că socialismul a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Europa în timpul celui de-al Doilea Război mondial? Atît pentru Internațională, cît și pentru partidele sale, această perioadă este, fără îndoială, cea mai sumbră din istorie 2. Încă de la începutul anilor '30, Europa a cunoscut o progresie generalizată a regimurilor totalitare și dictatoriale pe care socialiștii la fel ca și celelalte compozante ale mișcării muncitorești nu au fost în măsură să le oprească. Cu excepția Spaniei și Franței în 1936-1937, acest proces a părut irezistibil de-a lungul unei succesiuni neîntrerupte a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și a sateliților săi se efectuează sub conducerea Armatei Roșii. Aceste opoziții prefigurează într-un fel evenimentele pe care le vor cunoaște aceste țări în anii 1945-1948. În 1939, țările din Europa Centrală și Mediteraneană se flă sub cizma regimurilor totalitare, în timp ce în Europa de Vest și de Nord, partidele socialiste se află încă la putere în Damarca și Norvegia (din 1935), sau în măsură de a exercita o activitate legală. În Țările-de-Jos, social-democrații au doi reprezentanți în guvern, începînd din august 1939
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
anticomunismul fiind mai puternic. O dată cu adevăratul început al celui de-al Doilea Război mondial și cu victoriile fulgerătoare ale lui Hitler în Polonia și apoi în Franța, contextul se găsește, evident, radical modificat, iar Europa trece în întregime sub cizma totalitară. Excepție face Marea Britanie, care începînd din iunie 1940 rămîne singura țară liberă de pe Bătrînul Continent unde se pot refugia numeroși conducători socialiști provenind mai ales din țările Europei Centrale și Orientale (Polonia, Cehoslovacia), precum și, într-o mai mică măsură, din
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
121 din L.S.C., adică numai atunci când acționarii reprezentând întreg capitalul social decid să țină o adunare generală și să ia orice hotărâre de competența adunării, fără respectarea formalităților cerute pentru convocarea ei. O astfel de adunare generală este numită adunarea totalitară 165. În cazul societății cu răspundere limitată, convocarea adunării se va face în forma prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziții speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel putin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ținerea acesteia, arătându-se ordinea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
aceasta poate să delibereze numai atunci când acționarii reprezentând întreg capitalul social decid să țină o adunare generală și să ia orice hotărâre de competența adunării, fără respectarea formalităților cerute pentru convocarea ei. O astfel de adunare generală este numită adunarea totalitară 360. Locul adunării este la sediul societății dacă în actul constitutiv nu s-a prevăzut altceva. În convocare trebuie precizat, în mod explicit, adresa localului unde va avea loc adunarea generală. 4.3. Conținutul convocării Convocarea va cuprinde locul și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
despre fragilitatea vinovată a propriilor iluzii și propriile certitudini fisurate. Tiranizat, dar și îndrăgostit de propria subiectivitate, Octavian Paler aduce în scenă procesul lașității noastre de toate zilele, acuzându-se ca protagonist și victimă totodată. Intelectualul "care a rămas "în totalitara sală de așteptare" a României ultimilor patruzeci și cinci de ani, nu se ferește să-și recunoască opțiunea de "acrobat pe sârmă" în numele vieții. De altfel, indiferent de alegere, în condițiile mașinii de tocat destine, individul era sacrificat. Cu vârsta
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
național, S. Damian nu ignoră variile motive (umane, prea umane!) în numele cărora autori români au făcut tranzacția cu diavolul, lăsându-se ispitiți de smârc, în detrimentul cerului. Rezistența prin cultură, o sintagmă deja amfigurică, deși pentru mulți sinonimă cu boicotul istoriei totalitare, nu trebuie supralicitată. Căci chiar și operele de prim rang nu sunt scutite de unele "prejudecăți autarhice", tip narcisism, autoexaltare, izolaționism. Viața literară de după 1989 nu este scutită de ciudate omisiuni și amnezii în privința unor acte de sfidare veritabilă a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sintetizatorul apollinicului cu dionisiacul, al cultului violenței (figura arhetipală a războinicului, heroic fantasy) cu raționalitatea frumuseții geometrice (conștiința propriei tragedii). Caius Dobrescu se desparte succesiv de spiritul fin de siécle, de individualismul inflamat estetic, de avangarda corporatistă legată de mișcările totalitare, de cultura politică a anilor '60 indusă de avangardă, pentru a chema la rampă opere și artiști care au creat sub auspiciile unui impact liberal-conservator, asistat eventual de un monarh luminat. Este vorba de o epocă prerevoluționară, de pace socială
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Oltului"), acest academician, profesor sinecurist, care i se pare un autor minor dacă nu mărunt. Discernând valoarea estetică și ideologică implicită sau explicită, criticul și istoricul literar polemizează cu afirmația lui N. Manolescu, conform căreia limbajul esopic adoptat în carantina totalitară drept panaceu universal ar fi fost soluția salvatoare a scriitorului român de a spune totul despre tarele comunismului. De fapt, nuanțează Gelu Ionescu, adevărurile mari și teribile au fost doar atinse și strecurate, nu scrise și publicate. Motivul, cel mai
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
montaj de fragmente este tocmai fericirea autorului, descoperită nu atât după detenție, cât în infernul penitenciar comunist. Descoperită simultan cu credința în taina crucii, a iubirii aproapelui, a curajului Mântuitorului în fața morții. Ceea ce nu înseamnă că Steinhardt nu veștejește comunismul totalitar, cu cortegiul lui de aberante abuzuri, violențe și atrocități. O face însă fără ura viscerală a unui Goma, dincolo de orice încrâncenare vindicativă, de la altitudinea unei morale suprafirești ce se confruntă cu un accident istoric tranzitoriu, inapt să-i lezeze omului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fac înspăimântător", alteori notează senzații și sentimente, sau oferă o cheie a lecturii. Naratorul-personaj urmărește să releve împlinirea prin iubire cu toată gama de manifestări de la ură la tandrețe, într-o societate în care intelectualul este strivit de mașinăria regimului totalitar. Deși este mereu nedreptățit, Victor Petrini luptă să supraviețuiască, se acomodează la tot felul de situații și, într-o societate ostilă, se simte cel mai iubit dintre pământeni. Așadar, împlinirea prin iubire devine o formă de salvare a intelectualului în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este mereu nedreptățit, Victor Petrini luptă să supraviețuiască, se acomodează la tot felul de situații și, într-o societate ostilă, se simte cel mai iubit dintre pământeni. Așadar, împlinirea prin iubire devine o formă de salvare a intelectualului în regimul totalitar; e un adevărat mit al iubirii, o modalitate de cunoaștere și autocunoaștere. Confesiunea reprezintă un text în care se teoretizează filosofia iubirii. Caracterizarea lui Victor Petrini Victor Petrini vrea să aibă sentimentul stăpânirii întregului, scriind Era ticăloșilor, un eseu asupra
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
până ieri n-a fost opera unor extratereștri, ci o monstruoasă excrescență a sistemului. În numele celor care au murit înfruntând tirania și vizând o altă rânduială în societatea noastră, tinerii au nevoie acum de garanții instituționale contra voluntarismului, a utopiei totalitare. Dialog poate fi, alături de alte forme de expresie civică, un instrument al reconstrucției viitoare. Ce să-i urez, în această clipă a răscumpărării, decât un maxim impact în lumea noastră, încă tulburată de răsturnările produse, dar gata să asume din
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
urez, în această clipă a răscumpărării, decât un maxim impact în lumea noastră, încă tulburată de răsturnările produse, dar gata să asume din mers exercițiul salutar al democrației pluraliste? Dialog, XX, 134/ dec 1989, p.1 QUO VADIS? Paradoxul utopiei totalitare e de a realiza vidul acolo unde își închipuie că a instituit o societate perfectă, armonia cea mai deplină. Peste tot în jurul nostru, experiențele de după ultimul război au fost de natură a dizloca tradiții politice și culturale, a răsturna sau
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]