4,336 matches
-
mai cu seamă abstracte. - "destinația" (substituind prepoziția pentru): În Japonia s-a investit foarte mult la nivelul copiilor. (TVR 2, 24.IV.2006) - "sursa" (substituind locuțiunea din partea): Nesocotirea articolului 193, alineatele 2 și 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevede traiectoria cererii de percheziție adresate președintelui Camerei Deputaților de ministrul Justiției nu a produs nici o reacție la nivelul partidelor reprezentate în Biroul Permanent. ("Cotidianul", 15.II.2006 ) - "domeniul, sfera": Pe Ruxandra Cesereanu o interesează, într-un mod foarte personal, pe ce
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
desfășurarea traficului rutier (viteza generală de trafic, ocuparea benzilor de circulație, viteza individuală a benzilor), capacitatea de identificare individuală a autovehiculelor, și planificarea traficului. Problemele inerente apărute în cazul sistemelor video de monitorizare a traficului țin de detecția mișcării, a traiectoriei și clasificarea obiectelor în mișcare. Sistemele video de monitorizare a traficului necesită o clasificare sigură a obiectelor în pietoni, diferite tipuri de vehicule cum ar fi biciclete, motociclete, autovehicule, autobuze și camionete, camioane și zgomote și trebuie să estimeze cu
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
și zgomote și trebuie să estimeze cu precizie mărită parametrii mișcării pietonilor și vehiculelor. Identificarea obiectelor în mișcare dintr-o secvență video este un obiectiv fundamental în multe aplicații de supravegherea video, monitorizarea și analiza traficului rutier, detecția pietonilor și traiectoriei, recunoașterea gesturilor în interfața om-mașină. O abordare comună în interpretarea imaginilor presupune modelarea și separarea fundalului, identificarea obiectelor în mișcare din partea de imagine care diferă în mod semnificativ de modelul de fundal, considerată prim plan. Separarea fundalului de prim plan
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
nemișcată. Astfel, fiecare secvență video este comparată cu un modelul de referință pentru fundal. Pixelii din cadrul curent care diferă semnificativ de fundal sunt considerați obiecte în mișcare. Acești pixeli „din prim plan” sunt suplimentar prelucrați pentru localizarea obiectului și identificarea traiectoriei. Deoarece separarea fundalului este adesea primul pas în multe aplicații video, este important ca pixelii rămași după separarea fundalului să corespundă cu acuratețe mișcării obiectelor de interes. Există trei tehnici de separare a fundalului de prim plan: - diferențierea cadrelor; - extragerea
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
deschise" care lasă elevilor mai multă libertate de căutare, de cercetare, de formulare a mai multor răspunsuri sau soluții posibile. Astfel, se utilizează frecvent: • întrebările convergente - care îndeamnă la analiză, sinteze, comparații, asociații de idei. • întrebările divergente - exersează gândirea pe traiectorii originale , evidențiind o diversitate de soluții la aceeași problemă . • întrebările de evaluare - solicită elevii să emită judecăți proprii asupra aspectelor întâlnite în funcție de criterii diferite c) Dezbaterea (discuția) Se caracterizează printr-un schimb de păreri pe baza unei analize aprofundate asupra
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
abandonarea ei de către vorbitori conduce, În toate cazurile, la dispariția poporului care a creat valorile depozitate În acea limbă. A nu fi național devine sinonim cu a nu fi. În orice moment, orice individ, orice colectivitate se află pe o traiectorie venind de undeva și țintind undeva. E un minunat mod de a nehotărî lucrurile: oricine, orice, oricînd, cineva, cîndva, undeva... În mișcarea largă a universului, Însă, oricine dorește să fie ajunge să vadă, mai devreme sau mai tîrziu, că pentru
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
componentă a coordonatelor sale interne care „l-a obligat” să abandoneze, momentan, obiectivul său central, și să dea o replică pe măsură. Imediat Însă, după schimburile legate de râsul președintelui, acestuia i se oferă posibilitatea de a readuce dialogul pe traiectoria firească, prin intervenția lui P: Eu nu mai am nimic, dom’ președinti. Acum se putea continua, pe un ton cooperant, cu o replică având menirea să atenueze starea de spirit a interlocutorului. Aparent, reacția președintelui are acest scop, prin forma
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
continuare, se recurge la zborul „la vedere” pentru că informațiile rezultate din percepția directă a scene-urilor sunt mult mai puternice decât indicațiile obiective ale aparatelor de bord. În cazul zborului putem spune că există o succesiune de scene-uri asociate traiectoriei pe care se deplasează avionul. Particularitatea acestora constă În aceea că receptorul/interpretul (Înțelegând aici entitatea pilot-avion) este parte integrantă a lor, iar poziția sa În raport cu celelelate elemente este de maximă importanță În actul de interpretare. Elementele acestor succesiuni de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dealuri, coline, văi, cursuri de ape), soarele, luna, constelații/stele, diverse construcții de la suprafața solului. Pe parcursul unui zbor „la vedere”, pilotul Își raportează În permanență poziția proprie (a entității pilot-avion) la aceste elemente ale sceneurilor și, În funcție de asta, decide asupra traiectoriei ulterioare pe care trebuie să Înscrie avionul. Relațiile spațiale dinamice dintre pilotavion și diferite elemente-reper aflate pe suprafața solului sunt utilizate și de către conducătorul de zbor În comunicarea radio cu piloții aflați În aer. În Înregistrarea nr. 5, conducătorul de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
solului sunt utilizate și de către conducătorul de zbor În comunicarea radio cu piloții aflați În aer. În Înregistrarea nr. 5, conducătorul de zbor, În Încercarea de a identifica poziția lui 326, Înainte de a trage concluzia că acesta nu este pe traiectoria firească, conform planului de zbor, a solicitat, În comunicarea radio cu pilotul, informații oferite de indicatoarele de la bordul avionului: Pe ce cap ești? 326, ia A.R.K. zero și comunică-mi capul. Imediat ce a Înțeles că 326 avea o problemă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
-i să urce la 5000 m, să cupleze alarma și să zboare pe direcția generală sud. Cu soarele În ochiul drept. De Îndată ce s-a refăcut legătura radio directă cu 326, conducătorul de zbor utilizează din plin elementele scene-rilor aflate pe traiectoria pe care acesta se deplasa, oferindu-i astfel surse pentru informații care să-i redea Încrederea În capacitatea sa de a ieși din criza apărută. Startul: Mărine, sunt Startul; vei vedea În față, ușor stânga, niște lacuri. ... 192 326: Sunt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aparținea unității dislocate pe aerodromul pe care se efectua zborul. El executa acum un zbor de recepție a unui avion ieșit din reparații. Neexecutând zboruri curente În raioanele acestui aerodrom, el nu cunoștea foarte bine configurația scene-urilor de pe diferitele traiectorii de zbor din zonă. De aceea, interpretarea poziției sale dinamice În raport cu reperele de la sol era destul de dificilă. Identificarea unui scene nu-i furniza certitudini, cum se Întâmpla cu piloții familiarizați cu zona. Acest lucru Îi crea probleme În procesarea datelor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În liniște, la aterizare. Krugule, intervii doar pentru a preveni conflicte dinamice. Din primele două schimburi dintre el și Start, 326 ajunge, fără nici un fel de dificultate, la singura concluzie implicitată Startul dorește să știe parametrii de zbor ce indică traiectoria și sensul de deplasare a avionului Cu toate că această concluzie este optim pertinentă pentru 326 la momentul respectiv, procesul de interpretare ar putea continua cu accesarea următoarelor premise implicite Eu mă aflu În procedură de aterizare. Aterizarea este una dintre etapele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
baza enunțurilor imediat anterioare În ultimele minute, Startul a purtat convorbiri radio doar cu mine, 326. În ultimul meu schimb, i-am comunicat ARK-ul și capul. O concluzie implicitată imediată este Datele pe care le-am dat Startului privind traiectoria și sensul de zbor nu sunt cele la care el se aștepta Optimul pertinenței nu este atins. Concluzia devine premisă și, procesată În coroborare cu Întregul set de ipoteze și premise implicitate, are ca rezultat o concluzie cu efecte cognitive
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
trasee inferențiale total diferite de la un interpret la altul, În afara factorilor mai sus menționați? Ce anume a făcut ca profesorul În cauză să găsească pertinent acest traseu și nu altul? În ce etapă a procesului de interpretare se produce ramificarea traiectoriilor interpretative? Este lesne de observat că, primele două etape, de identificare a intenției comunicative a locutorului și de completare a formei logice (de construire a explicitării), nu depind decât de capacitățile și competențele generale ale interpreților mai sus menționate; În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
semnificații nu atât de puternic și clar instituite ca În cazul semnelor verbale). Pentru a evita o astfel de situație, am decis să analizez doar factorii contextuali optim pertinenți În situația de comunicare specifică fiecărui enunț, fără a parcurge multiplele traiectorii interpretative potențiale generate de alte elemente contextuale pertinente (dar nu optim pertinente) și fără a intra foarte mult În detaliile mecanismelor lingvistice și non lingvistice de producere a semnificației (la nivel fonetic, lexical, gramatical etc.). Asta poate explica și faptul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a lentilei. 3. În figura Fig.2.22. se observă o rază de lumină paralelă cu axul optic principal al unei lentile divergente, înainte de trecerea prin aceasta. F1 și F2 sunt focarele lentilei. După trecerea prin lentilă, raza va urma traiectoria: a. 4; b. 3; Fig.2.22. c. 2; d. 1. 4. Indicele de refracție al apei este n = 4 / 3. Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcția sub care un pește aflat în apă vede Soarele răsărind este: a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
grade de libertate” are în vedere comparația cu brațul uman care are 27 de grade de libertate. ♦ Normativul german VID 2801 definește robotul industrial ca ”automat mobil universal cu mai multe axe comandate, ale cărui mișcări sunt liber programate pe traiectorii sau unghiuri într-o anumită succesiune a mișcărilor și, în anumite cazuri, comandate prin senzori; poate fi echipat cu Vasile V. Merticaru dispozitiv de prehensiune, scule sau alte mijloace de fabricație și care poate îndeplini activități de manipulare sau tehnologice
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
5.5. Automatizarea funcției de transfer al obiectelor de lucru 5.5.1. Tipuri de transfer și principii de proiectare a sistemelor de transfer Transferul este funcția prin care obiectele de lucru sunt deplasate, în mod continuu sau intermitent, după traiectorii rectilinii sau curbilinii, astfel încât, la anumite momente, acestea să ocupe poziții bine definite. Transferul poate fi: o transfer lung, numit și transport; o transfer scurt sau local. Transferul lung sau transportul obiectelor de lucru poate fi: • în interiorul sistemului de fabricație
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
ilustrată. 5.5.6. Transportoare inerțiale Transportoarele inerțiale sunt folosite la transferul obiectelor individuale mici și mijlocii, cu greutăți sub 2 kg, dar și a materialelor sub formă de granule, pulbere sau grupuri, pe distanțe de până la 15 m, după traiectorii rectilinii, pe direcție orizontală sau pe direcție oblică sub un unghi mic, cu o productivitate ce nu depășește 100 kg/oră. Principiul de lucru al transportoarelor inerțiale, ilustrat, are la bază aplicarea unei mișcări vibratorii jgheabului de transfer, astfel încât forța
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
spațiul controlat: roboți secvențiali, la care spațiul controlat este format dintr-un număr finit de puncte, iar mișcările sunt limitate de limitatori mecanici, pneumatici sau electrici; roboți incrementali, cu mișcări controlate într-un spațiu discretizat. După modul de comandă pe traiectorie: roboți cu comandă punct cu punct; roboți cu comandă multipunct; roboți cu comandă de interpolare continuă pe traiectorie. După starea de mobilitate: roboți staționari; roboți mobili. După geometria deplasărilor brațului în spațiul operațional: roboți în coordonate carteziene roboți în coordonate
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
sunt limitate de limitatori mecanici, pneumatici sau electrici; roboți incrementali, cu mișcări controlate într-un spațiu discretizat. După modul de comandă pe traiectorie: roboți cu comandă punct cu punct; roboți cu comandă multipunct; roboți cu comandă de interpolare continuă pe traiectorie. După starea de mobilitate: roboți staționari; roboți mobili. După geometria deplasărilor brațului în spațiul operațional: roboți în coordonate carteziene roboți în coordonate de sisteme de coordonate la roboții industriali După tipul acționării elementelor de execuție: roboți cu acționare electrică; roboți
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
și dinamice. În ceea ce privește comanda mișcărilor robotului, există două categorii de moduri de comandă: o comandă în regim caracteristic; o comandă în regim standard. Regimul de comandă caracteristic presupune următoarele modalități de comandă: ♦ comanda punct cu punct, la care nu interesează traiectoria ci numai punctul inițial și cel final, coordonarea între axele de mișcare nu este necesară, iar sistemul de conducere comandă deplasarea cu poziționări precise într-un număr finit de puncte țintă ale cursei corespunzătoare fiecărui grad de libertate, cu controlul
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
memorate de calculatorul de proces al robotului prin învățare directă, în regim de conducere manuală. ♦ comanda de interpolare continuă, la care se realizează corelarea precisă, în timp real, a mișcărilor corespunzătoare fiecărui grad de libertate, astfel încât să se asigure controlul traiectoriei între două configurații succesive ale aplicației, cu respectarea unui profil de viteză impus. Regimul de comandă standard presupune următoarele nivele de comandă: o regim manual, cu control al vitezei; o regim automat, cu control al traiectoriei și vitezei; o regim
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
să se asigure controlul traiectoriei între două configurații succesive ale aplicației, cu respectarea unui profil de viteză impus. Regimul de comandă standard presupune următoarele nivele de comandă: o regim manual, cu control al vitezei; o regim automat, cu control al traiectoriei și vitezei; o regim de sincronizare. ♦ regimul manual de comandă presupune deplasarea cu comenzi directe ale operatorului uman, în puncte caracteristice ale traiectoriei, definite de utilizator, coordonatele acestora putând fi memorate prin învățare directă și apelate ulterior ca variabile de
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]