2,444 matches
-
individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența veritabilă rămîne înfiptă ca un ghimpe în carnea societăților noastre. Cînd e resimțită cu intensitate, absența ei poate ajunge să lucreze în noi precum acul albinei socratice. într-adevăr, ce definește modernitatea noastră? Nu doar refuzarea oricărui temei transcendent, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a limitelor umanului ; avem posibilitatea de a verifica pe viu, pînă la capăt, contradicțiile la care conduce autonomizarea lui față de un principiu transcendent. Nu ne dă oare această experiență șansa de a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe noi înșine în raport cu o transcendență foarte separată, într adevăr, dar spre care omul tinde ca spre Polul perfecțiunii sale? Beneficiul separației Ni se pare într-adevăr firesc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui față de un principiu transcendent. Nu ne dă oare această experiență șansa de a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe noi înșine în raport cu o transcendență foarte separată, într adevăr, dar spre care omul tinde ca spre Polul perfecțiunii sale? Beneficiul separației Ni se pare într-adevăr firesc, de un secol și ceva, să ne ducem viața publică în regimul separației față de absolut. Societatea democratică nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mult, pînă în modernitatea tîrzie, tradițiile nu au avut niciodată experiența unei lumi totalitare, unde omul poate deveni număr impersonal într-un colectiv, unitate cenușie într-un proiect istoric care nu îi aparține, element anonim al unei mașini sociale fără transcendență. Secolul XX a avut din plin aceste experiențe. Iată de ce, probabil, tema omului interior apare la anumiți gînditori ai acestui secol cu o pregnanță care ar părea că nu mai lasă aproape nici un rol în participarea omului la transcendent aspectului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și mereu decepționată de noul perisabil, ea poate la limită trezi atenția față de acea noutate cu totul alta, mai veche decît timpul, nesupusă nici unei uzuri, precum și față de modurile în care noutatea ei lucrează în tradițiile lumii. Căci noutatea inalterabilă a transcendenței se reflectă în metabolismul tradiției, în creativitatea ei, în capacitatea ei de a găsi forme proaspete pentru a-și tematiza legămîntul cu Originea. în domeniul teologic propriu-zis, ca în oricare altul, doar momentele de epuizare sau scleroză nu produc noutate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dinamism infinit, a te menține pe o cale unde fiecare treaptă relansează înaintarea, iată care ar fi, pentru omul religios, condiția noutății 1 o condiție pentru care modernitatea tîrzie furnizează, și ea, o seamă de suporturi simbolice. Laicitate și apofatism Transcendența de la o modernitate la alta Sîntem, după expresia lui Marcel Gauchet, o civilizație ieșită din religie? Aparținem unei vîrste sumbre, unei vîrste de fier, în termenii tradiționali ai Indiei ori ai Greciei vechi? Pare că da, în cazul în care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sumbre, unei vîrste de fier, în termenii tradiționali ai Indiei ori ai Greciei vechi? Pare că da, în cazul în care prin asta înțelegem că sistemul lumii și al societăților noastre nu se mai întemeiază pe un raport oficial cu transcendența. Mai degrabă nu, dacă expresiile menționate înseamnă că raportul omului cu transcendența și-a pierdut posibilitatea de manifestare și de influență în spațiul public. Da, dacă socotim că societatea și modelul de univers în care trăim ar trebui să alcătuiască
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Greciei vechi? Pare că da, în cazul în care prin asta înțelegem că sistemul lumii și al societăților noastre nu se mai întemeiază pe un raport oficial cu transcendența. Mai degrabă nu, dacă expresiile menționate înseamnă că raportul omului cu transcendența și-a pierdut posibilitatea de manifestare și de influență în spațiul public. Da, dacă socotim că societatea și modelul de univers în care trăim ar trebui să alcătuiască un dispozitiv de comunicare cu cerul, să asigure în primul rînd condiții
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
public. Da, dacă socotim că societatea și modelul de univers în care trăim ar trebui să alcătuiască un dispozitiv de comunicare cu cerul, să asigure în primul rînd condiții, suport, algoritmi, tehnici, îndemnuri pentru practicarea raportului personal și eclezial cu transcendența. Nu, dacă socotim că, pentru acest raport, orice dispozitiv sociocultural rămîne, oricît de prețios, numai un auxiliar și că a-l monumentaliza ca pe un absolut ar însemna pînă la urmă să confunzi ascensiunea cu ascensorul, să consideri religia obiectivată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adevăr viața publică, nu mai e resimțită și difuzată în mod afirmativ și înglobant. Se spune că modernitatea ne-a modificat drastic structurile de gîndire. Nu mai gîndim universul ca pe un edificiu calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil și psihofizic, valorizăm relativul dar un relativ nerelaționat în mod afirmativ cu absolutul , punem accent pe particular dar un particular care nu e raportat în mod afirmativ la universal, ci la general. Pînă și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau religios pare să nu poată fi dezrădăcinată din structurile noastre de gîndire. Pentru o seamă de gînditori, decizia omului modern de a se autofunda revine la o întreprindere contradictorie, indefinită, erodantă. Tocmai conștiința de sine îi cere omului o transcendență în care să se întemeieze, spre care să tindă pentru a se împlini. Ceea ce în literatura filozofică anglofonă a fost botezat the trademark argument argumentul însemnului 2 nu poate fi definitiv respins. El susține că, de vreme ce mintea omenească cuprinde o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
complexă a universului, nu și-a pierdut puterea de persuasiune, ba, mai mult, nici verosimilitatea științifică. La baza structurilor noastre de gîndire par să se mențină, de neînlăturat, întrebarea, ipoteza, nevoia privitoare la un reper transcendent. Presupusă ori respinsă, tema transcendenței persistă discret, îngropată mai adînc decît pătrunde conștiința curentă și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să se mențină, de neînlăturat, întrebarea, ipoteza, nevoia privitoare la un reper transcendent. Presupusă ori respinsă, tema transcendenței persistă discret, îngropată mai adînc decît pătrunde conștiința curentă și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată, laicitatea europeană a devenit (mai) ospitalieră față de religie. Concepțiile religioase nu mai au statutul unor simple
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
statutul unor simple convingeri individuale. Se pot rosti pe piața publică a ideilor și a principiilor după care încearcă să se construiască societatea. Nici cadru civilizațional, ca în premodernitate, nici împinsă în sfera privată, ca în modernitatea clasică, raportarea la transcendență se propune conștiinței, dezbaterilor și libertății ei. Desigur, pentru persoana sensibilă la această propunere, mijloacele de acces nu mai sînt omniprezente, precum în societățile tradiționale, dar nici nu lipsesc. Pentru un acces cultural și intelectual, există o bibliografie în expansiune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a religiei ; există colocvii largi pe teme etice, există dialog între știință, filozofie și religie. Pentru un acces existențial, există Biserici, comunități Ceea ce s-a schimbat față de societățile tradiționale și de modernitatea clasică este, constatăm cu toții, modul de manifestare a transcendenței. Nici afirmată, nici negată peremptoriu, nici obiectivată, nici redusă la chestiune privată, subiectivă, transcendența își menține vizibilitatea publică, avînd atîta obiectivitate socioculturală cîtă au și alte convingeri sau valori împărtășite de comunități importante din societatea mare. Dacă această situație este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
religie. Pentru un acces existențial, există Biserici, comunități Ceea ce s-a schimbat față de societățile tradiționale și de modernitatea clasică este, constatăm cu toții, modul de manifestare a transcendenței. Nici afirmată, nici negată peremptoriu, nici obiectivată, nici redusă la chestiune privată, subiectivă, transcendența își menține vizibilitatea publică, avînd atîta obiectivitate socioculturală cîtă au și alte convingeri sau valori împărtășite de comunități importante din societatea mare. Dacă această situație este interpretată simbolic, transcendența se oferă privirii spirituale într-un joc de retragere-apariție, de discreție
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nici negată peremptoriu, nici obiectivată, nici redusă la chestiune privată, subiectivă, transcendența își menține vizibilitatea publică, avînd atîta obiectivitate socioculturală cîtă au și alte convingeri sau valori împărtășite de comunități importante din societatea mare. Dacă această situație este interpretată simbolic, transcendența se oferă privirii spirituale într-un joc de retragere-apariție, de discreție și invincibil, de libertate și chemare. Prezentă în spectacolul public datorită adeziunilor personale, nu legilor cetății, ea păstrează destulă distanță față de cele din urmă ca să-și semnifice alteritatea radicală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
facă semn. Nu se lasă girată de puterea temporală, dar nu se lasă nici uitată, stăruind la orizontul conștiințelor. înclinația noastră spre obiectivare poate socoti acest mod de manifestare ambiguu, slab, declinant, crepuscular. Dar nu e el, dimpotrivă, destul de adecvat transcendenței, întrucît e un mod paradoxal și mobilizator, sugerînd o stilistică a coprezenței contrariilor pe care creștinismul o numește apofatică? Mai mult ca oricînd, poate, transcendența se manifestă în spectacolul public ca transcendență : pe de o parte, presimțită în nevoia de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acest mod de manifestare ambiguu, slab, declinant, crepuscular. Dar nu e el, dimpotrivă, destul de adecvat transcendenței, întrucît e un mod paradoxal și mobilizator, sugerînd o stilistică a coprezenței contrariilor pe care creștinismul o numește apofatică? Mai mult ca oricînd, poate, transcendența se manifestă în spectacolul public ca transcendență : pe de o parte, presimțită în nevoia de fundament, pe de alta, evidentă ca diferență, alteritate, depășire a formelor publice sub care se manifestă. Nu cumva, societăți ieșite din religie, avem posibilitatea de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
crepuscular. Dar nu e el, dimpotrivă, destul de adecvat transcendenței, întrucît e un mod paradoxal și mobilizator, sugerînd o stilistică a coprezenței contrariilor pe care creștinismul o numește apofatică? Mai mult ca oricînd, poate, transcendența se manifestă în spectacolul public ca transcendență : pe de o parte, presimțită în nevoia de fundament, pe de alta, evidentă ca diferență, alteritate, depășire a formelor publice sub care se manifestă. Nu cumva, societăți ieșite din religie, avem posibilitatea de a asista la ieșirea religiei din obiectivările
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
formelor publice sub care se manifestă. Nu cumva, societăți ieșite din religie, avem posibilitatea de a asista la ieșirea religiei din obiectivările ei socioculturale? Apofatismul sau poarta contrariilor Iar dacă spectacolul public ne sugerează o manifestare de tip apofatic a transcendenței, nu-l putem considera oare un suport destul de potrivit sau măcar un îndemn pentru a ne reaminti o rafinată temă spirituală, despre care vorbesc tradițiile în convergență? Nu ne incită el să descoperim latențele de paradox pe care le cuprinde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
renunță la soluția afirmațiilor extrapolate, mintea își stăpînește totuși bine subiectul transcendent, îl poate cuprinde în tabloul dual al contrariilor, fără ca posibilitățile ei să fie antrenate, ele înseși, într-un proces de trecere la limită. Simpla caracterizare prin negații a transcendenței riscă să mai adauge un capitol (strălucit) la gîndirea prin dihotomii care sortează realul în mod disjunctiv și static, întreținînd, după expresia lui Andrei Pleșu, bomba cu ceas a unui sistem fără aromă intelectuală sau teologală. Căutînd să formuleze experiența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
porți. Gîndirea paradoxală poate lua în grija ei ambiguitățile, contradicțiile, crizele, rupturile tragice ale realului contingent, poate da seamă de scandalul lor. Dar, astfel, ea descoperă în peisajul lumii și în destinul omului pulsația antinomiilor apofatice, ultimul portret posibil al transcendenței. Europa : exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune Cu stilul paradoxal de gîndire, atît de fertil din punct de vedere spiritual, Europa modernă nu a pierdut legătura ; dimpotrivă, i-a dat o orientare și o productivitate cu totul speciale. Civilizația Occidentului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ci un chip polarizat : de prezență în societate, de retragere din totalitățile sociale. Pentru o conștiință atentă la sugestiile simbolice ale imediatului, nu oferă el oare destul material care oglindește ca ochiurile de apă din Republica platoniciană strălucirea paradoxală a transcendenței, modul ei apofatic? Gîndirea simbolică și analogia inversă Totuși, s-ar putea obiecta, pe bună dreptate, că opusele în tensiune pe care ni le tot perindă sub ochi spectacolul public și mediatic (de la euroscepticism vs euroentuziasm la fast-food vs Jamie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]