32,821 matches
-
să putrezească și să rămînă sufletul și duhul tînjind în van după carne, la fel ca palmele care se îndoiesc de tot ce ating și iarăși se vedea revenind în vremurile cînd nimerise prima dată prin locurile astea, pe un traseu concentric, urmînd cercuri tot mai strînse, pînă devenea duhul putred al unui diavol care dădea ochii peste cap sastisit, dezgustat, îngrețoșat, fiindu-i prea de ajuns ce a văzut. În loc să se uite-n pămînt, se uitase la ea. Căscase gura
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
a sinuciderilor sau plăcerea de a reface în minte celebre episoade antice), slăbiciunea pentru mare sau deșert sunt doar câteva focare ale acestei biografii mitizate. Nu nevoia de falsificare îl reține însă pe Paler din a-și povesti de-a-fira- păr traseul existențial, ci pasiunea esențializării. În foarte puține cazuri afirmațiile lui Paler sunt contrazise de realitate. Dacă putem fi de acord că eseistul a traversat o epocă de mari răsturnări istorice ca un visător („eu am trecut printr-un război mondial
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
a Sectorului 2", se arată într-un comunicat al Organizației Municipale PNL București. Honorius Prigoană a candidat din partea PDL, la începutul anului 2010, pentru postul de deputat rămas vacant după plecarea lui Bogdan Olteanu la BNR. Sursele arată că același traseu ar putea fi urmat și de Silviu Prigoană, mișcarea urmând să se finalizeze săptămâna viitoare. Cu o săptămână în urmă Silviu Prigoană și-a dat demisia din PDL.
Honorius Prigoană a trecut la PNL. Surse: l-ar putea urma Silviu Prigoană () [Corola-journal/Journalistic/42613_a_43938]
-
de țărani de origine croată din peninsula Istria, aflată pe atunci în granițele Imperiului Austro-Ungar și sfîrșind din viață la aproape o sută de ani, în 1992, la Zagreb, în noul stat croat independent, Ante Ciliga a avut un incredibil traseu existențial, politic și geografic, în care a trecut prin toate experiențele ideologice devastatoare din secolul trecut, a cumulat amețitor naționalități, reședințe, fiind legat de evenimentele petrecute în Austro-Ungaria, Italia, Cehia, Ungaria, Iugoslavia, URSS, a locuit în mai toată Europa, de la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]
-
Procurorii vor stabili dacă încep urmărirea penală față de călugării care au adăpostit-o pe Iulia Ionescu și care inițial au mințit poliția. Polițiștii au finalizat ancheta și au refăcut tot traseul Iuliei, dosarul fiind transmis Parchetului. După ce au audiat și reaudiat persoanele implicate în cazul de dispariție al Iuliei Ionescu, polițiștii și-au făcut o idee clară asupra a ce s-a întâmplat pe tot traseul Iuliei, informează România TV. Au
Călugării care au adăpostit-o pe Iulia Ionescu ar putea fi cercetaţi penal () [Corola-journal/Journalistic/44515_a_45840]
-
ancheta și au refăcut tot traseul Iuliei, dosarul fiind transmis Parchetului. După ce au audiat și reaudiat persoanele implicate în cazul de dispariție al Iuliei Ionescu, polițiștii și-au făcut o idee clară asupra a ce s-a întâmplat pe tot traseul Iuliei, informează România TV. Au înaintat acest dosar către Parchet, iar procurorii vor fi cei care vor lua decizia finală, respectiv dacă vor începe sau nu urmărirea penală împotriva cuiva. Primii care ar putea fi urmăriți penal în acest caz
Călugării care au adăpostit-o pe Iulia Ionescu ar putea fi cercetaţi penal () [Corola-journal/Journalistic/44515_a_45840]
-
dactilogramă și volumul tipărit sau între eseul publicat în revistă și versiunea care figura în carte. Niciodată reabilitat în întregime, scriitorul a fost urmărit, mai discret sau mai vizibil, de Securitate, ceea ce a făcut ca și manuscrisele sale să aibă trasee imprevizibile. Arhiva sa de la Rohia, de exemplu, a fost salvată de o iminentă percheziție a „organelor” de către tânărul său colaborator, Ioan Pintea, care, imediat după trecerea la cele veșnice a cărturarului, a ascuns-o de ochi indiscreți. Toate aceste particularități
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
mandat de unificator (era lipsit de o majoritate parlamentară și nu se dovedea defel charismatic, prin urmare n-a beneficiat nici de sprijinul unei mișcări de masă), nici coroană și nici măcar armată. Apărea, consecvent, în uniformă, el care nu urmase traseul tradițional, de tip cazon, al unui juncher. Și atunci cum se justifică, la scară istorică, adică prin ductus pilduitor, această carieră fulminantă? Unii au vorbit, convinși, de putere de ordin demonic. Alți comentatori au preferat să admită că omul nu
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
viața culturală și artistică. În sentimentul de plenitudine a copilăriei, jocul și divertismentul au un loc important, iar jocul e socotit drept „cultura copilului”. Plecînd de la astfel de idei, Jean Perrot face bilanțul cercetării recente despre producția pentru copii urmînd traseul acesteia „de la imaginarul contemporan la arta stimulată de către joc și de convergența media”. El analizează compoziția franceză a acesteia și recompoziția ei pe plan internațional - cu trimiteri la titluri de texte literare sau critice din Japonia, China, Maroc, Vietnam, Italia
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
invită rudele să urce în spate, el așezându se lângă taximetrist. Își scoase pachetul de Kent, aprinse o țigară, de la o brichetă aurită, cu gaz, aruncă pachetul pe bordul mașinii și, de parcă nu ar fi existat nici o discuție legată de traseu, se adresă autoritar șoferului: Ai grijă cum mă duci! Probleme dacă sunt spune-i șefului tău să mă sune! Hai, plecarea, că timpul e prețios pentru mine! Vrei să fumezi, servește-te, dar nu le băga în buzunar. Am înțeles
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
a zis, sec: Să mergem, e deja târziu. Acum ajung la mine frânturi de frază. E cu câțiva pași buni înaintea mea, merge alert, verificându și din când în când ceasul și, foarte rar, privind scurt în urmă. Zice că traseele astea sunt o idee proastă, că oricum n-o să rezist prea mult, că încălțămintea mea nu e de munte și că unii oameni nu-s făcuți pentru asta, pur și simplu. Și că își mănâncă timpul degeaba cu mine. Îi
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mai mare și nu întâmplător s-a ajuns cu timpul să fie vestite în această parte a Europei, pentru rapiditatea cu care circulau. Atât caii și nutrețul, cât și olacele, erau puse la dispoziție de către populația satelor și orașelor de pe traseu sau din apropiere și era o mare pacoste pe capul lor. Pentru a scăpa de aceste obligații, mulți locuitori părăseau așezările, depărtându-se cât mai mult din calea olăcarilor. Întemeiau noi sate, bineînțeles fără aprobarea Domnului. Poate din această cauză
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta din Muntenia mai deservea două trasee: București Târgoviște și București Craiova. Aceleași drumuri erau folosite de poștă și în secolul trecut. Pe lângă aceste drumuri existau căi de comunicație secundare, unele în legătură directă cu cele principale. Abuzurile în rechiziționarea cailor și a căruțelor nu au dispărut
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a poruncit". Hotărârea domnului moldovean atenționa ispravnicii, care neținând seama de înlesnirile acordate câmpulungenilor, solicitau cai de olac pentru transportul oamenilor domnești, a solilor sau trimiși ai sultanului. Caii, nutrețul și olacele erau puse la dispoziție de către locuitorii asezarilor de pe traseul postei sau din apropiere, cu excepția celor scutiți. Dezvoltarea vieții economice a dus la apariția unor importante centre meșteșugărești, comerciale și politicoadministrative. Printre acestea se numără Baia, Siretul și Suceava, vechi târguri moldovenești, existente înainte de formarea statului, situate pe cursul apelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Ghimeș, se făcea legătura cu Brașovul. Pe drumurile respective cu ramificațiile lor, au circulat în toate direcțiile carele cu mărfuri ale negustorilor moldoveni și străini, tot felul de călători, soli și de bună seamă trimiși ai Domnului și curieri. Aceste trasee au înlesnit desfășurarea comerțului, schimburile de mărfuri între diferi te așezări, contribuind la creșterea și prosperitatea orașelor. Baia, Siretul și Suceava, au ajuns în a doua jumătate a secolului al XV-lea însemnate centre de tranzitare a mărfurilor, de vânzare-cumpărare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
diferit organizată de la o perioadă la alta. Pe atunci drumul poștei de la Fălticeni până la Iași trebuia să treacă prin Iorcani, Topile, Tg. Frumos și Podul Iloaiei, care aveau stații. Altfel, stația de la Iorcani nu ar fi fost necesară. Cu timpul, traseele și orarele curselor poștale au suferit modificări. Au dispărut unele stații și s-au întemeiat altele, cum au fost cele de la Drăgușeni, apoi de la Cristești și Ruginoasa. Dacă în 1826, după cum rezultă din contractul de arendare, plicurile oficiale se trimiteau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1869, dată după care, Administrația Poștelor Române, a început să execute serviciul poștal internațional. Prin această convenție era prevăzut un schimb periodic și regulat de corespondență și mesagerii, între cele două state. Schimbul se efectua numai prin intermediul serviciilor poștale, pe traseele și punctele de frontieră stabilite. Poșta Română asigura printre altele, schimbul de expediții, între Fălticeni și Suceava, de trei ori pe săptămână. La data preluării serviciului poștal internațional, diligența zilnică, BucureștiBacău-RomanIași, avea legătură de trei ori pe săptămână, cu diligența
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Dispoziția aceasta a constituit baza legală a intrării mărcii poștale românești în circuitul poștei internaționale. În anul în care poșta austriacă și-a încetat activitatea pe teritoriul țării noastre, s-a dat în circulație linia ferată Ițcani-Roman, înlocuind diligența pe traseul respectiv. Curând în gări vor funcționa birouri de poștă cu telegraf, iar în locul conductorilor poștali, care însoțeau trenurile, se va crea serviciul de poștă ambulantă. Pentru actualizarea unor acte normative anterioare, s-a pus în aplicare la 15 octombrie 1870
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la dispoziția administrației poștelor, un vagon special pentru transportul corespondenței și al coletelor, iar acolo unde era cazul și spațiu pentru un birou de poștă. De asemenea, concesionarii trebuiau să permită stabilirea gratuită a unui telegraf al statului pe tot traseul căii ferate. Printrun regulament, din iulie 1870, privind exploatarea căilor ferate concesionate, Administrația Poștelor avea dreptul de a se folosi de vagoane proprii, fără plata tracțiunii acestora, de a le întreține și repara în locuri special amenajate ale CFR. Pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Transporturile poștale pe aceste căi ferate au început însă, mult mai devreme, odată cu darea lor în exploatare. Până la înființarea serviciului de poștă ambulantă, pe distanța Pașcani-Iași și retur, s-au efectuat două curse poștale în fiecare zi, iar pe celelalte trasee feroviare Verești-Botoșani, Roman-Ițcani, apoi BucureștiIțcani, toate tur-retur, numai o singură cursă. Cursele poștale transportau corespondență în saci închiși și mesagerii, fiind însoțite de conductori. Legătura poștală între Fălticeni și Dolhasca a continuat să se facă zilnic cu cariola până în anul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la 30 noiembrie 1942, Verești în anul 1943 și Ruginoasa în anul 1946. Extinderea rețelei de căi ferate a dus la înmulțirea birourilor poștale ambulante și a curselor poștale. Până la intrarea României în primul război mondial, în august 1916, pe traseul Dolhasca-Fălticeni, s-au efectuat mai multe curse poștale feroviare: o cursă dus-întors, de două ori pe zi, de la 10 octombrie 1887 până la 30 septembrie 1895; trei curse dus-întors, zilnic, în perioada 1 octombrie 1895-26 august 1916; o cursă dus-întors, zilnic
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
spre Nordul Moldovei și Bucovinei, intrând în funcțiune în componența trenurilor de călători, birourile poștale ambulante nr. 1.2 și 5.6, București Cernăuți și retur. Tot atunci a început să funcționeze o cursă poștală feroviară nr. 313.314, pe traseul Dolhasca-Fălticeni și retur. Din același an, au funcționat curse poștale feroviare pe distanța Pașcani-IașiPașcani și VereștiBotoșani-Verești. Între timp s-au înființat noi birouri poștale ambulante. Așa a ajuns, Regia Autonomă PTT să dispună în anul 1929, de 360 vagoane amenajate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Dornei) se parcurgea în medie pe zi 43 de km; în 9 circumscripții se parcurgea între 31 și 38 de km, iar în celelalte, sub 25 km; în trei cazuriăRuginoasa-Pașcani, Gara Liteni-Liteni-Siliștea și Gara Lespezi-Lespezi) chiar sub 10 km. Lungimea traseelor, topografia zonei, starea drumurilor, era diferită de la o circumscripție la alta, dar nici diurna factorilor rurali nu era aceeași. Din bugetul pe exercițiul 1893/1894, rezultă că, 10 factori rurali consumau aproape 70% din fondul alocat, celorlalți revenindu-le o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu era aceeași. Din bugetul pe exercițiul 1893/1894, rezultă că, 10 factori rurali consumau aproape 70% din fondul alocat, celorlalți revenindu-le o remunerație redusă, numai 40-70% din diurna lunară maximă. Pentru ca factorii poștali să poată deservi localitățile de pe traseu, atât la ducere, cât și la înapoiere, itinerariile au fost întocmite, în toate cazurile, în linie dreaptă. Din rândul factorilor rurali, 9 aveau plecarea din Fălticeni, 4 din Broșteni și câte unul din Borca, Pașcani, Ruginoasa, Lespezi, Gara Heci-Lespezi și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
unele treceau de 40 kmăcirc. Nr. 30, Boroaia 40 km, nr. 17, Pașcani și nr. 34, Lespezi , fiecare 41 km, nr. 25, Pașcani 44 km). Cea mai întinsă rază de activitate în mediul rural o aveau oficiile Fălticeni și Pașcani. Traseele poștale parcurse zilnic de către factorii rurali însumau 373 km și respectiv 362 km. De regulă, factorii poștali rurali nu lucrau decât cinci zile pe săptămână. În aceste zile, factorii străbăteau toate localitățile prevăzute în itinerariile circumscripțiilor poștale. Numai în trei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]