4,948 matches
-
drept "civilizația primului val", ce se caracteriza prin: pămîntul constituia principalul factor de producție; baza economiei consta în cules, vînătoare și cultivarea pămîntului; diviziunea simplă a muncii; economie descentralizată, în care fiecare comunitate producea aproape tot ce-i era de trebuință"6. În timp, economia naturală a cunoscut o evidentă tendință de restrîngere relativă. Marfa, ca obiect al economiei de schimb, a apărut cu mult înaintea producției de mărfuri, însă, înainte de apariția divizi-unii muncii, schimbul de activități avea loc numai cu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
disponibile. Optimul paretian este înlocuit cu afirmația că o economie atinge eficiența maximă atunci cînd reușește să absoarbă întreg stocul de resurse umane și materiale disponibile, astfel încît să se producă o cantitate maximă de bunuri și servicii necesare satisfacerii trebuințelor, într-un context economic stabil și cu o rată sustenabilă de creștere economică. Stabilitatea economică este o precondiție-cheie. O economie stabilă presupune un echilibru al pieței, circumscris unei dimensiuni morale. Cadrul instituțional este un element endogen al sistemului, bazîndu-se și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
că sădit atunci, nici până acum nu s-a ofilit entuziasmul meu pentru carte. În ce mă privește, încă din liceu, în timpul facultății și după, de-a lungul întregii cariere universitare, lecturile au fost școala mea particulară. A fost și trebuința spirituală, dar și presiunea carierei de dascăl ce trebuie să aibă nivel superior, chiar multidisciplinar, ca să-și poată atrage și stăpâni auditoriul, să-i împrumute pasiunea lecturii, fără să-l inhibe. Acum, când n-am încetat să citesc, zilnic, lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în mai multe priviri, fiind că aici, în puțină vreme și cu o neînsămnată cheltuială, s-ar putea așeza această școală și pentru că are și loc îndestul spre a să face cu vremea și alte zidiri ce ar mai cere trebuința". Acestor înlesniri previzionate, Epitropia, prin pana mitropolitului Veniamin Costachi, le mai adăuga și "apropierea capitaliei", oferind astfel șansă profesorului de desen linear, de la Academie, de a se deplasa acolo de două ori pe săptămână, dar și "întinderea viei și a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
agricultură au a se statornici băi, fabrici și o industrie favorizatoare întregii țări, apoi au agiuns acum vremea a curma și a desființa sistema vătămătoare a stârpirii pădurilor și a introduce o iconomie potrivită scopului, care să poată răspundă atât trebuințelor de acum, precum și viitorimei". Intervenția hotărâtă a statului, în temeiul legiuirii organice, i se înfățișa ca remediu firesc, iar el își încheia pledoaria printr-o recomandare ce-i dezvăluie serioase cunoștințe de botanică și chimie, anume cultivarea speciei de arbore
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apei potabile în oraș reclama grabnică revizuire, în sensul adaptării acestuia la noile cerințe, dar și oportunități tehnice, constatate chiar de către alcătuitorii primei legiuiri cu caracter constituțional pentru ambele Principate, Regulamentul Organic. "Îmbelșugarea apelor sănătoasă fiind una din cele întâi trebuinți ale orașului", glăsuia textul uneia dintre anexele "reglementului de finans", își afla rațiunea sau temeiul ameliorării tehnice invocată de legiuitori, pe de o parte, în sporul demografic al urbei înregistrat până la acea dată1 și, pe de altă parte, în puținătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aice, pân la cișmelele publice". Ultimul segment al lucrării îl rezerva înlocuirii țevilor de la obârșia izvoarelor și până la primul mazlâc situat dincolo de Ciric. Cunoscând ori numai presupunând parcimonia bugetară a celor mai multe dintre instituțiile centrale ale statului în privința cheltuielilor reclamate de "trebuințele obștești", Mihalic oferea și o alternativă "economică" la devizul estimat pentru realizarea integrală a lucrării, sugerând înlocuirea conductelor din lut ars cu altele din lemn, "măcar la cele mai grele locuri sus-arătate". Diferența de preț față de cele metalice (dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sporesc izvoarele câtimea lor de apă, când, dimpotrivă, se împuținează și adeseori sacă de tot. Dacă locurile pe unde ele se află sunt lipsite de păduri, sunt supuse razelor soarelui, ce sug umezeala înlăuntrică a pământului." Drept urmare, considera "neapărat de trebuință ca <pe> toată împregiurimea izvoarelor de la Aron Vodă și de la Șapte Oameni [...] să se planteze cu copaci de acel fel, care, după a lor însușire, trag umezelile de hrană mai mult din atmosferă decât din pământ, precum este nucul, fagul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cărui acord era necesar, fie din lipsa de fonduri a Epitropiei, ori chiar de interes, din partea autorităților locale. Despre acordul proprietarului, Secretariatul de Stat al Moldovei ceruse încă de la 7 octombrie amintitei Epitropii să soluționeze dacă se încredința "de asemine trebuință" chestiunea celor zece fălci de imaș ce urmau a fi împădurite, "cu ce chip s-ar putè aduce în împlinire"18. Peste numai o săptămână, aceasta răspundea că obținuse avizul verbal din partea unui împuternicit al proprietarului, care era Mănăstirea Aron
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aduci în oraș cu această închipuire, adecă: de la obârșia pornitoare, pân la locul de unde să vor împărți spre revărsare în oraș, să să aducă cu cheltuiala Casăi, iar de la locul împărțirei pân la deosebitele cișmele, câtă apă va prisosi piste trebuința obștii, atât în târg, cât și în mahalale, să să aducă cu cheltuiala particularnicilor care vor voi a avè apă și care vor voi a-și mai adăogi pe acele care mai au."30 Cum în aceeași vreme se afla
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
stăruia pe lângă domn să-i fie întărită opțiunea, motivând, pe de o parte, că multiplele însărcinări ale lui Barbereau făceau peste putință ca tot el "să fie necontenit stăruitor și la această lucrare" și, pe de alta, că "acum urmează trebuința a să trimete la fabrica de Ruskberg un om cu știință, spre a probălui cu mașina hidraulică țăvile [...], la care nici poate altul (decât Hodocin n.ns.) îndeplini o asămine trebuință"32. Mihail Sturdza a încuviințat demersul, iar la 15
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
această lucrare" și, pe de alta, că "acum urmează trebuința a să trimete la fabrica de Ruskberg un om cu știință, spre a probălui cu mașina hidraulică țăvile [...], la care nici poate altul (decât Hodocin n.ns.) îndeplini o asămine trebuință"32. Mihail Sturdza a încuviințat demersul, iar la 15 decembrie același an contractul părților era semnat 33. În cuprinsul celor șapte clauze ale sale, erau înscrise, mai întâi, obligațiile executantului și anume: de "a face și a isprăvi cu toată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nevoie", Mihalic afirma că înlocuise vechiul apeduct ce fusese, începând din 1803, "prefăcut din nou de patru ori cu mari cheltuieli", fără ca orașul să aibă suficientă apă potabilă cu altul nou, care "în orice privire este mai deplin, mai potrivit cu trebuința și de o trăinicie mai statornică". De altfel, trebuie spus că nu era prima oară când abandona modestia spre a-și etala meritele se pare ignorate, sau insuficient apreciate, de beneficiarii serviciilor sale. Bunăoară, imediat după renegocierea clauzelor contractuale, "prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu vremea dintre noi?" Răspunsul decurgea logic din partea finală a interogației sale, întărind ideea: "[...] mai vârtos, atuncea când țara aceasta se găsește înzestrată nu numai cu râuri și izvoare pline de sănătate, dar și cu toate mijloacele ce sînt de trebuință spre înființarea unor asemene institute!"18 Ceea ce poate surprinde pe oricare analist, după parcurgerea atentă a întregului eșafodaj argumentativ sau motivațional al întregului proiect, nu este atât impresionantul orizont livresc al autorului, mereu dispus a face conexiuni și de a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Gârcei"18, în "posesie amfiteotică", contra unei dări anuale de 12 lei/falcea. Pădurile de pe văile Tarcăului, Oanțului, Vadurilor și Gârc<in>ei, în întinderea ce urma să fie stabilită de către o comisie specială de geometri, rămâneau în exclusivitate pentru trebuința "băii de fier", al cărei necesar de lemne impunea "să se taie pe an cel puțin 150 de fălci". Pentru "parchetuirea" acestora, antreprenorii se ofereau să contribuie pe fiecare an cu câte 140 lei de fiecare falce, preț socotit echitabil
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
piatra, lutul pentru cărămizi, nisipul și varul) și existente pe moșii, proiectul nu prevedea vreo despăgubire a proprietarului. În continuare, întreprinzătorii își rezervau dreptul "de a așeza pe localitățile băii: căsăpie, crâșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuințele locuitorilor", în schimbul unei taxe neprecizate încă; pentru evitarea "dosirilor și abuzurilor" cu efectele cunoscute în cazul logofătului Conachi -, mănăstirea trebuia să interzică stabilirea crâșmelor și dughenelor evreiești în preajma băii de fier. De asemenea, mănăstirea trebuia să ofere locurile de pășune
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în fața Sfatului, decizia generatoare de reclamații: "... după angajarea d<umnealui> inginerului șef (Beghin n.ns.) cu doi adjuncți, între care unul este înzestrat cu cunoștințe teoretico-practice de hidraulic, Departamentul au găsit de cuviință a nu plăti două lefe pentru aceeași trebuință și, dar, au demisionat pe d. comis Mihalic de Hodocin, carele ocupa asemenea post"4. Evident, era vorba de un abuz administrativ săvârșit împotriva vechiului amploiat, din rațiuni aparent economice, în realitate, clientelare. Conștientizând, desigur, măsura abuzivă în esența sa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îl regăsim pe același neobosit inginer, de astă dată în ipostaza de întreprinzător, solicitând caimacamului Vogoride acordarea unui privilegiu, pe termen de 15 ani, pentru înființarea în Moldova a unei fabrici de pulbere explozivă sau praf de pușcă, "după neapărata trebuință ce urmează de asemenea material pentru miliție și pentru facerea drumurilor". Autoritățile, prin același Departament al Lucrărilor Publice, i-au încuviințat cererea, sub următoarele condiții: să fie dator a vinde la un preț prestabilit o anume cantitate de praf din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
asemenea material pentru miliție și pentru facerea drumurilor". Autoritățile, prin același Departament al Lucrărilor Publice, i-au încuviințat cererea, sub următoarele condiții: să fie dator a vinde la un preț prestabilit o anume cantitate de praf din producția fabricii, pentru trebuințele miliției și pentru lucrările obștești; pentru prisosul producției, proprietarul era îndreptățit a pretinde orice preț de vânzare; pentru construcția fabricii, i se oferea, cu embatic, pe termen de 20 de ani (începând din 23 noiembrie 1857), un loc în suprafață
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și fericirea întregii țări va atârna de la ființa pădurilor acestui ținut. Afară de partea Dornei, care are un pământ potrivit pentru agricultură, ce este alcătuit din o amestecătură analogică de lut, arină pământ negru, având un cuprins îndestul de mare pentru trebuința lăcuitorilor, carii numai păstori fiind, îl întrebuințază pentru pășunat și fânață, asemine afară de șesurile mici ce să află aproape de Hangu, Pângărați și vadul de-a lungul Bistriței, apoi tot șesul Bistriței cu a<le> sale lăturalnice văi de la Chirilă pân
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
agricultură, au a să statornici băi, fabrici și o industrie favorisitoare întregii țări; apoi, au agiuns acum vremea a curma și a desființa sistema vătămătoare a stirpirei pădurilor și a introduce o iconomie potrivită scoposului, care să poată răspunde atât trebuințelor de acum, precum și viitorimei. Scoposul acestor puține cuvinte este numai de a îndrepta luarea aminte a proprietarilor asupra prețului celui mare și însămnărei, precum și asupra stării de acum a pădurilor din valea Bistriței și a-i îndemna ca să introducă o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în sfârșit, el crește și trăiește în cele mai multe clime, poziții și soiuri de pământ, dacă numai acesta nu este de tot supt sau ud și opăritoriu. Copaciul de crin, pentru prețuitele și deosăbitele sale însușimi este mai cu samă de trebuință pentru băi și durare de vase. Pentru binale este foarte bun, pentru lucruri ce stau în apă este dintre toate cel mai bun și trainic, pentru că în udeală se face mai vârtos decât însuși stejarul și frasinul. Din crin se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu lopata spre a o feri de aprindere, de mucezire sau de putrezire. Sămânța de crin trăiește și este bună doi pân și trii ani. Fiind că dorita ispravă a sămănăturii crinilor atârnă de la bunătatea săminței, apoi pentru aceia cere trebuința ca, mai întăi, să ne încredințăm despre a ei bunătate. Despre aceasta ne putem încredința oarece, tăind o câtime de semințe cu un cuțit ascuțit în giumătate și, deosebind pe acele bune care sînt sănătoase și umplu coaja, având totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
părțile vătămate să se răteze cu un cuțit ascuțit la partea sănătoasă, aproape de acea vătămată, spre a le feri de putrezire. Prin această rătezare a rădăcinilor se împiedecă înrâurirea între sistema rădăcinei și a ramurilor și pentru aceasta este de trebuință ca și din ramuri să se taie în analoghie pe atâta cât au suferit rădăcina. Însă numai ramurile de gios să se taie, iar corona (adecă partea de sus, care, cu crengi, înființează un fel de coronă), să rămână neatinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să se facă țara mai înavuțită. Spre acest scop, fieșcare ocârmuire înțăleaptă necontenit s-au sârguit, prin îndămânarea și îmbunătățirea agriculturei, prin așezarea de manufăpturi și fabrice, a spori și a înmulți producturile țărei, nu numai pentru a ei proprie trebuință, ci și pentru exportație, iar mai ales dintre toate, a înainti în tot chipul minăriile, de vreme ce aceste netăgăduit sînt cele mai sigure izvoară, din care nu numai se poate păstra capitalul țărei, dar și a se înmulți foarte. Cunoscut este
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]