4,267 matches
-
J. Derrida încearcă să risipească orice iluzie privind „prezența” nemijlocită sau invizibilă a unui sens ultim; nici un discurs nu are semnificații definitive, susține gramatologul francez. Totul are valoarea unei urme care vorbește despre enigma unei absențe și promisiunea unei treceri trecătoare. Dar ideea că orice dezvăluire „ascunde” sau că orice supliment „trădează” o falsă origine (inexistentă ca atare) este inacceptabilă pentru teologia creștină. Milbank se întoarce la dogma trinitară ortodoxă proclamată de Crezul nicean, sugerând un alt model ontologic: „Fiul, dăruit
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
aceea, confiscarea stângistă a ideii eminent creștină de „pace” și „compasiune” trebuie atent explicată 1. Christus victortc "Christus victor" Liniștea promisă de ideologiile neomarxiste ale eliberării nu este decât o figură de mutant a păcii veșnice a Duhului. Necunoscută liniștii trecătoare a lumii, isihia (cum o numesc sfinții) presupune curajul pogorârii la iad. Rădăcinile violenței nu pot fi ignorate doar printr-un lapsus de luciditate și surplus de sentimentalism: „fiindcă ești căldicel - nici fierbinte, nici rece - am să te vărs din
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de normal, crize prin care trecem cu toții. Îmi aduc aminte de stările acestea, în orice caz, și cred că asta mă ajută astăzi în relația cu copiii mei. I: Crizele astea erau legate de evenimente speciale sau erau doar stări trecătoare? D: Nu, nu apăreau în preajma unor evenimente, nu... Poate când m-am îndrăgostit prima dată, relații sociale... Nu aveau de-a face cu studiile. În domeniul ăsta lucrurile erau destul de stabile, fără eforturi serioase din partea mea. Dar există perioade în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Rumenind la față, ca o rozișoară...”. Fata din Dafin, ispitită de un străin drumaș, Își dă repede pe față „rumeneala” și, cu chipul purpurat, fuge pe plai. În fine, În balada N-aude, n-avede, n-a Greul Pămîntului, domnul tînăr, trecător șt acesta (trecător și expert erotic), vede numaidecît „fața rumeoară” a copilei și Înțelege despre ce e vorba. Făt-Frumos află În palatul de sub stîncă fata ce visase. Cum putea fi altfel dacă nu „rumenă și albuliță”? etc. Rumeneala e, așadar
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ca flotă luminoasă, luceferii prin ele Cutrieră În umbră cerescul ocean. Din cînd În cînd desprinsă din bolta cea profundă O stea albastră cade și-n spațiu s-acufundă, Trăgînd pe plaiul negru o brazdă argintie, Ce-n clipă-i trecătoare ca viața-n vecinicie! Sub cerul fără margini, spre mîndrul răsărit, Se-ntinde-n umbra nopții un cîmp nemărginit, Pustiu și trist ca golul ce lasă-n urma lor În inimi iubitoare iubiții carii mor.” CÎmpia goală este, aici, o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cum adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. CÎnd o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, CÎnd o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteioară, CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel rîu care-n veci curge, făr-a se opri din cale Lunca-n giuru-mi clocotește; o șopîrlă de smarald Caută țintă, lung la mine, părăsind năsipul cald.” Contemplația, promenada
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-i caute mereu cărți noi și să netezească marginile umezite ale paginilor. De aceea, nu crâcnise atunci când Golea îl proptise, deunăzi, pe căruțul cu rulmenți și îl lăsase în fața magazinului Cocor, la cerșit. Se bucura de fiecare bănuț pe care trecătorii i-l strecurau în tolba atârnată de gât, gândindu-se că asta îi face ei viața mai ușoară. De aceea se bucura acum pentru mirosul înțepător și dulceag, în același timp, al mâncării de praz cu măsline, care le aducea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și acolo, (mărturisea cu râs de silen Hagienuș) se sărutau în fața mormântului, nestingheriți de nimeni. Hagienuș își plasase monumentul soției lângă locul infidelității, care însă, după cât reieșea din vorbele lui, nu era așa de mare, fiind o simplă aventură juvenilă, trecătoare, înaintea căsătoriei sale. Fata se măritase, murise și ea, nu mai rămăsese nimeni din familie în linie directă. - Așa pier toate! oftă foarte comic Hagienuș. Dacă Suflețelar fi auzit și isprava asta, cu siguranță l-ar fi numit vampir, lemur
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
află veșnic sub semnul contrastului. Se înfruntă în erou două suflete - unul grav, năzuind spre absolut, liber de patimi, despovărat de dorințe, altul vijelios, neastâmpărat, sensibil la adulări banale, accesibil micilor vanități, dăruindu-se clipei cu înfrigurare, iradiind de plăceri trecătoare, dar mai adesea crispîndu-se de durerea jignirilor îndurate. Un demon lăuntric ațâță necontenit facultățile personajului, îi zgîndără îndeosebi vanitatea și arhitectul se mistifică deliberat - dar numai până la un punct - adoptând poze, comițând năstrușnicii, nedisprețuind atitudinile superior cabotine, complăcîn-du-se în postura
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cel descendent aducător de nefericire. Primul instanțiază ființa, celălalt se desparte de ea. Dacă mai întăi mintea iscoditoare a Ecleziastului a inventariat sursele unei posibile fericiri care să izvorască din propriile izbănzi, și a constatat că acea fericire este repede trecătoare, acum inventariază sursele nefericirii. Multiplele care nu-ți caută contrariul pentru ca împreună să fie semne pentru Ființă, sunt insuficiente lor înșile, prin urmare vor fi susceptibile de a intra sub cupola deșertăciunilor. Nu numai lucrurile sunt multiple, dar și visele
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
se mai găndește mult la scurtimea zilelor lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie.” Din acest punct, din care pricepi că lucrurile au un temei de dincolo de ele, începe din nou reinvestirea cu sens a vieții. Viața este ireversibil trecătoare, munca nu-ți oferă decăt satisfacții înscrise în timp, dar acestea sunt pentru tine, sunt daruri prețioase: „Du-te dar de mănăncăți păinea cu bucurie și bea-ți cu inimă bună vinul; căci de mult a găsit Dumnezeu bucurie în
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
ce evoluează cu debaclu de catecolamine în sângele circulant, precum și palori cosmetice date de folosirea unor farduri. · Roșeața anormală a pielii se datorează dilatației vaselor cutanate, creșterii numărului de hematii și a cantității de hemoglobină, precum și transparenței accentuate. O roșeață trecătoare a feței și gâtului poate apare în stările emotive, în timp ce una permanentă trebuie să ne facă să ne gândim la poliglobulii primitive sau secundare. Roșeața unilaterală a pometului (semnul Jaccoud) indică pneumonia pneumococică de aceeași parte. · Am menționat faptul, că
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
reproducerea armonioasă a grupului: ierarhia și conflictele legate de pozițiile ocupate au dispărut în mod curios într-o lume a muncii tinzând spre îndeplinirea perfectă a sarcinii ei. Aflându-și justificarea și sensul într-o "criză" economică văzută încă drept trecătoare și solubilă, într-o perioadă în care concedierile erau voalate cu pudoare, "cultura de întreprindere" și această formă de management cultural care o însoțea s-au estompat cu atât mai repede cu cât fuseseră ridicate în slăvi; ideologia anilor 2000
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mulți dintre noi o obsesie. Și, devenind o obsesie, o exclusivă preocupare zilnică. În atare circumstanțe, îngrijirea și întreținerea ei absorb foarte multă energie, mult timp și mulți bani. Precum o știm cei mai mulți dintre noi, frumusețea fizică este cel mai trecător tip de frumusețe. El se degradează odată cu îmbătrânirea trupească. Pentru a o îngriji și a o întreține, frumusețea exterioară presupune atingerea și respectarea anumitor proporții corporale, o anumită greutate. De asemenea, implică un anumit tip de machiaj, anumite accesorii, grija
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
diabolice, atmosfera de halucinație. De aceea, Ruben se inițiază într-o practică magică, dar este tentat de ispita luciferică să nesocotească orice cuvânt. Personajul are libertatea să modifice dimensiunile timpului și spațiului cu ajutorul semnului arab, iar Dionis reprezintă încarnarea fizică trecătoare, în timp ce Zoroastru este prototipul său metafizic, nemuritor. Obligat să trăiască sub specia relativității și vremelniciei, Dionis rătăcește între vis și trezire. După ce revine la condiția inițială, Dionis își amintește ca prin vis că a fost călugar pe vremea lui Alexandru
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
118. DSM IV include depresia în secțiunea tulburărilor depresive, tulburări al căror element predominant îl constituie o perturbare de dispoziție. Din acest punct de vedere, depresia este un termen larg, a cărui sferă se întinde de la o tulburare de dispoziție trecătoare, până la o boală psihică gravă. Astfel, fiecare persoană poate experimenta pe parcursul vieții unele stări de tristețe sau melancolie, stări inerente existenței umane și care apar datorită eșecurilor, pierderilor, frustrărilor, având la bază un complex cauzal. Diferența dintre o tristețe firească
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
simptomele maniei. Stările celor aflați în faza maniacală pot fi euforice dar exaltarea este adesea amestecată cu iritare și agitație. O persoană spunea: "În principal, intervine o stare generală și intensă de bine. Realizez că această stare este iluzorie și trecătoare. În ciuda faptului că restricțiile sunt susceptibile să producă din când în când iritare extremă și chiar o furie paroxistică, starea de bine, sentimentul plăcut și uneori exaltat, rămâne ca un fel de fond permanent al tuturor trăirilor din timpul unui
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
au îndemnat să fim mai puțin fricoși, spunând lucruri ca: "Fii puternic!", " Nu e nimic de ce să-ți fie frică!". Cei mai mulți dintre noi am crescut și am scăpat de fricile copilăriei, iar ca adulți, răspunsurile noastre de frică sunt ușoare, trecătoare (iau sfârșit când situațiile se încheie), sau cumpătate, în funcție de circumstanță. Oamenii cu tulburări de anxietate trăiesc cu frici care nu sunt nici blânde, nici trecătoare și nici cumpătate. Frica oamenilor cu tulburarea de anxietate este severă și reduce calitatea vieții
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și am scăpat de fricile copilăriei, iar ca adulți, răspunsurile noastre de frică sunt ușoare, trecătoare (iau sfârșit când situațiile se încheie), sau cumpătate, în funcție de circumstanță. Oamenii cu tulburări de anxietate trăiesc cu frici care nu sunt nici blânde, nici trecătoare și nici cumpătate. Frica oamenilor cu tulburarea de anxietate este severă și reduce calitatea vieții lor. Frica acestora este cronică, pe parcursul întregii zile, în fiecare zi, sau recurentă, de ajuns să interfereze cu funcționalitatea individului. Astfel, fricile lor sunt exagerate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
construirii parteneriatelor mai susținută și mai activă decât în trecut (Wallace, 1995, p. 63). Astfel, modificările abordării Germaniei față de multilateralism în anii 1990 nu îi disipează cu necesitate participarea la cooperarea internațională, și nici nu reflectă neapărat natura în esență trecătoare a orientării ei reflexive către multilateralism. În schimb, se poate aprecia că abordarea activă a Germaniei față de adaptarea tiparelor cooperării internaționale dezvăluie gradul ridicat la care Germania a internalizat norme multilaterale. Există două căi generice prin care Germania a urmărit
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
-i în cunoștințe din ce în ce mai importante (Le Guern, 2002). Mărimea colectivelor astfel produse prin practici este variabilă: când e vorba de practici de masă, ele sunt imense, adesea în detrimentul durabilității (Gustave Le Bon vorbea de "mulțime"). Ele sunt subiectul unor admirații trecătoare, ale unor entuziasmări efemere. Când sunt restrânse, au mai multe șanse să se organizeze și să se perpetueze. Identități individuale Perspectiva sociologică este, în schimb, mai reticentă în a urmări procesul în dimensiunea lui simetrică, adică individuală. Această latură psihologică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se referă la sociologia comprehensivă a lui Weber. Ei au, în consecință, tendința să considere că majoritatea agenților acționează într-un spirit de raționalitate: confruntați cu un univers instabil (valori puțin stabilizate, poziții schimbătoare, importanța renumelui și a notorietății, elemente trecătoare așadar), aceștia sunt preocupați să reducă incertitudinile, producând norme sau sprijinindu-se pe convenții. Totuși, latura constructivistă este neglijată în anchetele lor, în favoarea unei perspective care se situează mai degrabă în amonte și care descrie strategiile raționale de reducere a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
convinși de faptul că nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecătoare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți împăratului pământesc, ca să fie înstrăinați de adevăratul Împărat. Dar ei disprețuiau întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
că ordinea va fi rezultatul infailibil al unui astfel de regim? De unde ar putea veni dezordinea? Nu din mizerie; ea ar fi probabil necunoscută în țară, cel puțin într-o stare cronică; și, apoi, ea ține de suferințe accidentale și trecătoare, nimeni nu ar sugera să se ceară socoteală statului, guvernului, legii. Astăzi, când s-a admis în principiu că statul este instituit pentru a distribui bogăția la toată lumea, este firesc să îi cerem să țină cont de acest angajament. Pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
râu de melancolii. Suferințele noastre își pun pecetea pe bucuriile noastre. Dar nu și invers. De aici, subtonul de melancolie al întregii noastre vieți. Emoția nu trebuie să înăbușe celelalte sfere ale vieții spirituale. Toate emoțiile puternice produc în mod trecător un fel de stagnare a vieții sufletești și o stare de încordare internă care năzuiește spre destindere și eliberare. Nu e deloc extraordinar ca, după o emoție puternică, cineva să vadă ceva ce nu există (Voltaire). Astfel se poate înțelege
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]