2,825 matches
-
că tu nu ești o femeie. Nu, sunt o muză. Și era vorba că nu poți să mă salvezi fără să te salvezi întâi pe tine. Ceea ce înseamnă... ...că mergem în Sud. Părea mai mică. Mai cuminte. Blugi și un tricou gri. Fără ojă. Fără turmalină. Revelația bruscă a faptului că aproape nu mai avea nume, că nu mai împărțeau o intimitate. Era „una“. „Aia“. Nu „ea“. Tentația enormă de a o brusca, de a experimenta cu ea un rol de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Apu că prosopul, iese din baie și trântește ușa. Își freacă trupul cu prosopul. Părul lui scurt e acum zburlit. Își trece mâna prin el. Merge spre dulap, îl deschide și apucă o pereche de pantaloni largi, de in. Un tricou vechi. Curat. Le îmbracă și se trântește pe canapeaua din sufragerie. Își scoate de sub fund cele o sută de foi de hârtie pe care s-a așezat și le răsfoiește la întâmplare. Ia să vedem. Ochii lui aleargă peste replici
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ochii lui întunecați pe o față care purta mai degrabă urmele unor grele negocieri nocturne decît pe cele ale unei veri sănătos petrecute. Și eu, cu energia refulată a două luni de muncă de birou și cu inima măcinată sub tricou, care fusese spălat și chiar călcat la dungă atît de fină precum tăișul lamei de ras. Trupul meu și al lui, barca, memoria noastră comună. Nimeni nu uitase nimic. Ca și cum ar fi fost menit să fie așa, o rază de
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
este de neînlocuit și n-ai vrea să fie altfel; înainte de a te putea gîndi, următoarea este acolo și multe altele după ea. Am învins. Am învins, de asemenea, în prima competiție adevărată, împotriva altor echipaje, de la alte cluburi, cu tricouri de culori diferite, cu dungi oblice sau verticale, embleme, cu steaguri fluturînd pe țărm, am învins din nou. A fost vorba despre o competiție națională de vîsle pe un alt rîu, nu cu totul drept, ceva mai îngust, nu foarte
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
să-mi dau seama după bătăile de început că eram, de fapt, intrați în competiție. Mintea îmi era neobișnuit de limpede și înregistra fiecare componentă a mișcării noastre și a mișcării echipajului de lîngă noi, doi inși bine clădiți, purtînd tricouri portocalii, cadeți de marină, care s-au întrecut pe ei într-un ritm zdruncinat îndepărtîndu-se mult de verticală la sfîrșitul bătăii, astfel încît păreau a fi un foarfece închizîndu-se și deschizîndu-se. Am realizat și faptul că țineau, încă, pasul cu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
cu adevărat cea mai puternică, ori pentru a avea o șansă în plus la un titlu s-au înscris la mai mult de un eveniment. Apoi, la a patra baliză, doi bărbați pe care nu-i cunoșteam, mai vîrstnici, cu tricourile albe decorate pe spate cu o stea roșie. David știa că fuseseră deja campioni, nu doar o dată, în vechea formulă de patru și în opt, le știa numele, știa numele taților lor. Stăpîneau toate disciplinele. În cele din urmă, lîngă
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
putut ascunde pe tovarășul lui, în spatele porțiunii dintre genunchi și bărbie. Van Groningen și Atsma, care fuseseră campioni trei ani consecutiv la pereche cu cîrmaci, și cu doi ani în urmă și la pereche fără cîrmaci. Erau urîți și purtau tricouri urîte, de un portocaliu tern cu o stea neagră în șase colțuri pe piept. Băiatul înalt căsca necontenit. Ceilalți își arătau nervozitatea fixînd piulițele pedalelor ori apucînd și eliberînd mînerul vîslei. Mă încălzisem. Vară fără vînt. În dreptul turnului de start
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
pasăre trăgîndu-și suflarea. Bătaia lui era mai înaltă decît a mea. Vîrstnicii erau și ei de luat în seamă, experiența compensînd lipsa lor de disciplină. Oare cei de lîngă noi și bărbații de pe culoarul unu își măriseră avantajul față de noi? Tricourile albe cu stea roșie se apropiau. Am văzut, lîngă mine, cum dîra lăsată pe apă se mărește, semn că începuseră un semn intermediar. Pe deasupra capetelor noastre trecu panoul cu o mie de metri. Am spus " Da", poate cam încet, și
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
reintre în ritm. Da", am spus, și în vreme ce pregăteam un nou sprint intermediar, a fost ca și cum aș fi simțit că mă desfac. O mie cinci sute de metri. Încă cinci sute de metri. De cealaltă parte, nu mai puteam vedea tricourile albastre ale deținătorilor titlului. Unde erau? Se încurcaseră în apărători cum se apropiau de linia de finiș. Înainte de a ajunge la apă m-am mai întors o dată înspre club și am văzut că cea de a doua scară dispăruse. Ducea
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
fost ultima oară cînd l-am văzut pe Doctor Alfred Schneiderhahn. Iar acum nici măcar treptele nu mai sînt acolo. M-am întors și am văzut numai apa neagră. Zgomotul tribunelor a crescut încurajări, scandări, crîmpeie de muzică -, dar gemenii în tricourile de un albastru închis dispăruseră. Cît de departe înainte era imposibil de spus. Nu puteam privi peste umăr, să aud ceva era imposibil și, în afară de asta, acum, trebuia să ne concentrăm toată atenția asupra noastră. Nu se mai punea problema
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
a străfulgerat și m-a dus înapoi, în acea după-amiază în care am vîslit în ploaie. Nu era la fel de lipsit de efort, acum, dar curgea la fel de natural și mult, mult mai repede. Chiar înainte de a ajunge la tribună, am văzut tricourile bleumarin din nou, în dreptul nostru. Atsma și Van Groningen părăsiseră culoarul de lîngă noi, dar asta nu conta, erau în urma noastră și erau doar dezavantajați de dîra noastră. Totuși, vîrstnicii găsiseră resurse interioare, ori găsiseră o soluție de moment pentru
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
dăm pe gât ultimele picături de bere. Chiar în prima zi de campanie electorală, grupul nostru s-a prezentat la sediul din cartier al primului partid trecut în grafic de Stănică. Aici, câțiva adolescenți, probabil liceeni racolați, erau deja cu tricouri, eșarfe și șepci cu însemnele partidului. Stănică ne prezintă șefulețului de partid, un tip de vreo patruzeci de ani, îmbrăcat cu bluejeans, cu tricoul cu însemnele partidului, cu eșarfă și nelipsita șapcă. Îmbrăcăm și noi tricourile peste puloverele noastre, primim
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
racolați, erau deja cu tricouri, eșarfe și șepci cu însemnele partidului. Stănică ne prezintă șefulețului de partid, un tip de vreo patruzeci de ani, îmbrăcat cu bluejeans, cu tricoul cu însemnele partidului, cu eșarfă și nelipsita șapcă. Îmbrăcăm și noi tricourile peste puloverele noastre, primim eșarfele și șepcile, apoi steaguri ale partidului, niște bannere cu îndemnuri la vot pentru candidații propuși. Grupul nostru este așezat în frunte. Plecăm spre centru, unde trebuie să facem joncțiunea cu alte grupuri venite din alte
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
începe să râdă zgomotos. Intrăm în barul „LA COCOȘUL NEBUN”și pe nerăsuflate bem câte una moartă. Plec cu unii din amicii mei spre casele noastre, alții au mai rămas în parc. Ajuns acasă, la sfârșitul campaniei, fac inventarul: patru tricouri, patru eșarfe, patru șepculițe și alte prostioare: pixuri, inimioare magnetice pentru lipit pe frigider, postere cu candidați și tot ce am putut aduna. Le voi ține bine, că s-ar putea peste timp, nepoții mei să le vândă la licitație
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nu. — Și tre’ să mă clătesc o țară, cum zic yankeii. — Du-te în baia din spate. Pe-aici. Și Eleanor îl călăuzi pe Șam spre bucătărie. Peste vreo două minute Adrian coborî de la etaj în pantaloni de trening și tricou și ieși în vestibul, luând-o spre ușa de la intrarea din față. Apoi se întoarse aproape instantaneu pe călcâie și intră în camera de zi. Privi în jur, căutând parcă după ceva. Eleanor intra, venind din bucătărie, cu o tavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
se hotărî să ia cu el globul din ambalaje de ciocolată chinezească. Era prima manifestare a dorinței lui de a pleca în America. O să-l păstreze, să nu uite niciodată de unde a pornit. Își luă bagajul - un rucsac cu câteva tricouri, icoanele și toate tăieturile din ziare - și intră tiptil în camera Marianei. Mariana murea încet, dormind. Cu atât mai bine, își spuse Mișu, o să-i scrie din America! Și plecă. La aeroport, cele trei crainice de televiziune și numeroși fani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
prin care să se monitorizeze fiecare mișcare a echipei lui Zara, fie de tipul „National Geographic“, în care să se prezinte regiunile prin care trecuse echipa amintită. În orice caz, s-au scos cărți întregi, articole de ziar, afișe, bannere, tricouri și insigne; aproape toți cei implicați în massmedia au participat la febra „Leo Raman“. Timp de câțiva ani buni, cercetările au continuat și au atras majoritatea cetățenilor care doreau să-l ajute pe Zara, ba unii renunțaseră la meserie, la
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de școlari, organizat cu minuțiozitate, agitase pancartele ce-l înfățisau pe Tintin strângând mâna președintelui-mareșal. De altfel, ceea ce nimeni dintre prietenii noștri nu putea trece cu vederea era ubicuitatea mareșalului-președinte. De la insignele purtate pe rever de funcționari până la emblemele de pe tricouri, de la panourile gigantice care marcau străzile până la cântecele în care era omagiată modestia sa legendară, Azania se confunda, imagistic și sonor, cu Amin Barra. În unformă sau în costum de șef tradițional, preșe dintele-mareșal veghea asupra patriei sale. În punctele
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a dojenit-o Silvia. A alertat-o și pe Cecilia: Hai, să ne spălăm, să ne aranjăm, să ne facem frumoase, în special tu. Cu ce ne îmbrăcăm? — Ne îmbrăcăm sport. Ne luăm pantalonii subțiri de trening și câte un tricou care să se asorteze, șepcuțele, bascheții și gata. —Eu îmi iau pantalonii scurți și pălăria, a optat Elena. Cum vrei. Eu rămân la trening și tricou. Când le-a claxonat Matei, ele erau deja gata. Au ieșit, luându și rămas
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ne îmbrăcăm? — Ne îmbrăcăm sport. Ne luăm pantalonii subțiri de trening și câte un tricou care să se asorteze, șepcuțele, bascheții și gata. —Eu îmi iau pantalonii scurți și pălăria, a optat Elena. Cum vrei. Eu rămân la trening și tricou. Când le-a claxonat Matei, ele erau deja gata. Au ieșit, luându și rămas bun de la Silvia care le-a petrecut cu privirea până la ieșirea din curte. Ce bine arată sportivele mele! le-a întâmpinat Matei. —Ți-o prezint pe
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
lupii. S-au spălat, Cecilia vrea să-și ia halatul dar Matei o oprește. Îmi place cum îți stă în cămășuța asta. rămâi așa! Că sunt mai mult goală, nu? — Și-așa este foarte cald. —Tu te-ai aranjat la tricou și pantaloni scurți, dar dacă vine cineva și pe mine mă vede așa, ce zice? Că ești fermecătoare. —Du-te măi, șmecheraș, nu mă necăji. De fapt n-am decât halatul și rochia de mireasă. În ce să mă îmbrac
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
bonuri de masă și haine groase pentru sezonul cald, când Lawrence, nu se știe din ce pricină, suferea de frig. Iarna, masterandul o suporta relativ ușor, fiind obișnuit să meargă, chiar și pe viscol, În pantaloni de pijama și În tricou. Cu ochii ațintiți În ochi și bărbile revărste peste halbe, cei doi tovarăși de beție ai lui Noimann, Oliver și pictorul Bikinski, măsurau cantitatea de adevăruri supreme ce se afla În ei. Când adevărul unuia se Înălța cu o palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și spune: — Forma corectă este lifting facial. La câteva străzi mai încolo, după ce trecem de vreo două semafoare și dăm de câteva ori colțul, așteaptă Bucătarul Asasin, cu o valiză din aluminiu turnat, având înăuntru chiloții lui albi de supraelastic, tricourile și șosetele lui împachetate în mici pătrățele, ca niște origami. Plus un set de cuțite asortate de bucătărie. Dedesubt, valiza e îndesată cu teancuri de bancnote legate cu elastic, toate de câte-o sută de dolari. Toate atât de grele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
fire de plastic sunt cenușii și dure ca sârma de oțel. Bețivul poartă o cagulă maro tricotată, trasă pe frunte. O tot pipăie pe zdrențăroasă, împingându-și o mână pe sub pantalonii ei de poliester elastic, vârând-o pe cealaltă sub tricou. Zdrențăroasa se zbate gemând în hainele ei, trecându-și limba peste buzele întredeschise. De sub tricoul suflecat se zărește abdomenul zdrențăroasei, plat, fără pic de grăsime, și pielea ei rozalie, îngrijită. Erecția bețivului i-a umflat la prohab pantalonii largi. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de la Villa Diodati. Suntem versiunea modernă a Mesei Rotunde de la Algonquin. Doar niște oameni care-și spun povești unii altora. Oameni căutând o idee care să aibă ecou pentru vecie. În cărți, filme, piese de teatru, cântece, la televizor, pe tricouri, în bani. Eram aceleași fețe - doar de vreo trei ori mai multe, o adevărată gloată - când ne-am întâlnit întâia oară într-o cafenea. Noi: fețele care am ajuns în finală. Chiar și atunci Contesa Clarviziune își purta turbanul caracteristic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]