7,327 matches
-
definesc binele și r]ul în termenii aștept]rilor celorlalți; cei din Etapă 2 consider] c] a face binele este mai puțin important decât promovarea propriilor interese; și cei din Etapă 1 sunt preocupați numai de evitarea pedepsei. Tr]s]tură dominant] a persoanelor din Etapă 6 este capacitatea lor cognitiv] pentru ceea ce Kohlberg numește reversibilitate: o judecat] moral] trebuie s] fie reversibil]... trebuie s] fim capabili s] tr]im cu judec]țile sau deciziile noastre când schimb]m locul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
categorii diferite. Deși aceast] concepție este actualmente vehement criticat], ea nu este ap]rât] explicit și nici m]car articulat] foarte bine. Concepția dominant] este cunoscut] îndeosebi prin scrierile oponenților și practicile partizanilor. Voi incerca s] explic unele tr]s]turi importante ale acestei concepții. 1. Concepția dominant] În concepția dominant], teoriile morale sunt structuri abstracte care clasific] agenți, acțiuni sau efecte în categorii corespunz]toare. Categoriile propuse pot fi cele de virtuos, vicios, corect, greșit, permis, interzis, bine, r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zilele noastre, o versiune a coerentismului este opinia dominant] asupra metodei corespunz]toare de creare a teoriei în etic]. Coerentismul poate fi caracterizat în linii mari ca fiind p]rerea conform c]reia credințele pot fi justificate numai prin leg]tură lor cu alte credințe. Acest lucru este net diferit de fundaționalism, care susține c] anumite credințe, cele care sunt fundaționale, sunt justificate independent de leg]tură lor cu alte credințe. Cea mai puternic] form] de coerentism este metodă lui Rawls
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca fiind p]rerea conform c]reia credințele pot fi justificate numai prin leg]tură lor cu alte credințe. Acest lucru este net diferit de fundaționalism, care susține c] anumite credințe, cele care sunt fundaționale, sunt justificate independent de leg]tură lor cu alte credințe. Cea mai puternic] form] de coerentism este metodă lui Rawls de echilibru reflexiv. Conform lui Rawls, metoda corespunz]toare implic] o serie de credințe reflexive, formularea unor principii generale care s] le explice, si apoi revizuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne afl]m în ceaț]. Credință noastr] în aceste teste este fundațional], sau credințele care sunt validate de aceste teste își câștig] credibilitatea din leg]tură lor cu alte credințe? Coerentismul și fundaționalismul au ap]r]tori puternici, si aceast] scurt] discuție nu poate face dreptate versiunilor subtile ale acestor interpret]ri. Mai mult decât atât, spațiul metodologic nu este epuizat de coerentism și fundaționalism. Multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-un caz similar relevant despre care intuițiile noastre sunt confuze. Totuși, este posibil ca intuițiile noastre s] fie diferite în cele dou] cazuri deoarece nu sunt similare în mod relevant. La prima vedere, putem crede c] anumite tr]s]turi importante ale cazului actual nu sunt prezente în cel imaginar. Astfel de tr]s]turi sunt ambiguitatea și complexitatea. Așa cum arăt] O’Neill în How can we individuate moral problems? [Cum particulariz]m problemele morale?], felul în care identific]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuițiile noastre s] fie diferite în cele dou] cazuri deoarece nu sunt similare în mod relevant. La prima vedere, putem crede c] anumite tr]s]turi importante ale cazului actual nu sunt prezente în cel imaginar. Astfel de tr]s]turi sunt ambiguitatea și complexitatea. Așa cum arăt] O’Neill în How can we individuate moral problems? [Cum particulariz]m problemele morale?], felul în care identific]m și descriem cazurile este deja o parte important] a reacției noastre la ele. Viața real
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cazuri? Cred c] nu. Nu este clar ce continuitate și ce diferențe exist] între lumea noastr] și una în care este posibil s] transformi pisici în persoane. Și nu este clar nici dac] ni s-au prezentat toate tr]s]turile morale relevante ale acestor cazuri. Când ne imagin]m pisici care vorbesc ar trebui s] ne imagin]m și c] și-au dezvoltat capacit]ți de vocalizare că ale noastre și c] acum vorbesc limba român]? Despre ce vorbesc? Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau evoluție și propunea drept mecanism fenomenul de selecție natural]. Se nasc multe organisme pentru care este imposibil s] supraviețuiasc] său s] se reproduc], ceea ce genereaz] „lupta pentru existent]”. Reușită celui victorios - a „celui mai puternic” - se datoreaz] tr]s]turilor sale superioare. Cu timpul, acest proces natural de selecție antreneaz] schimb]ri majore, marca distinctiv] a organismelor fiind capacitatea de adaptare. Deși Darwin a subestimat acest aspect în Originea speciilor, el a indicat în mod clar c] teoria să iși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
494-495: cf. MEW 3, p. 26; CW 5, p. 36). Dar el nu condamn] doar ideile burgheze despre moral]. Țintă să este morală ins]și, întreaga morală. În Ideologia german], el pretinde c] viziunea materialist] asupra istoriei, prin expunerea leg]turii dintre ideologia moral] și interesele de clas], „distruge complet morală”, indiferent de conținutul său de apartenență ei la vreo clas] (MEW 3, p. 404; CW 5, p. 419). Cand un critic imaginar acuz]: „comunismul elimin] complet morală și religia în loc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
personal] care apare când acționez în propriul interes, dar m] am]gesc singur crezând c] acționez din datorie moral] și dragoste filantropic]. Dar întrebarea este: ce înseamn] de fapt s] acționezi pe baze morale, religioase sau filosofice? Care este leg]tură unor asemenea acțiuni cu viața social]? Când action]m din astfel de motive, ce facem noi de fapt? Când sunt motivați de ideologii, oamenii nu se v]d ca reprezentanți ai unei mișc]ri de clas]; ei sunt aceiași. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care agenții sociali privesc justețea tranzacțiilor pe care ei le consider] corect. Dar este o justificare cu scopul de a identifica ceea ce reglementeaz] de fapt utilizarea unor termeni că „drept” și „nedrept”, si, în acest fel, anticipeaz] anumite tr]s]turi ale unor teorii filosofice contemporane importante. În conformitate cu aceste teorii, utilizarea termenului „ap]” face referire la H2O, dac] folosirea acestui termen este reglementat] de faptul c] substanță la care ei se refer] este H2O, chiar dac] ei nu ar accepta lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În lumina venerabilei și intimei asocieri dintre religie și etic], este pur si simplu natural s] ne punem întrebarea dac] etică depinde de religie într-un mod esențial. Dovezile circumstanțiale abund]׃ normele etice formeaz] o mare parte a înv]ț]turilor morale, care corespund îndeaproape normelor teoriilor etice laice. Dar aceasta înseamn] c] etică depinde de religie? Și dac] da, cum? i. Dumnezeu și binele moral O modalitate simpl] de a ne gândi la etic] că depinzând de religie va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morali (cel putin printre credincioșii p]trunși de aceste idei), Adams se str]duiește s] salveze „Teoria Poruncii Divine” prin modificarea ei într-un fel care ar evita acest rezultat inacceptabil. În acest scop, el își propune s] controleze leg]tură dintre voia lui Dumnezeu și bine întemeind-o pe presupunerea c] Dumnezeu ne iubește. În timp ce el o accept] că pe o posibilitate logic] c] Dumnezeu ar putea porunci cruzimea, Adams evit] s] concluzioneze c] aceast] cruzime în sine ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spunsuri care r]mân pe moment neprecizate. Pentru o discuție extins], vezi sugestiile de bibliografie suplimentar] de mai jos.) îi. Dumnezeu și cunoașterea moral] Discuția despre cum etică ar putea depinde de religie s-a concentrat pan] acum pe leg]turile care s-ar putea stabili între Dumnezeu și bine. Dar, de vreme ce exist] o diferenț] între a fi bun un fapt și a ști noi c] este bun, s-ar putea ca doar cel de-al doilea aspect s] depind] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sus despre versiunea lingvistic] a „Teoriei Poruncii Divine”), cei care susțin c] întreaga cunoașterea moral] depinde de cunoașterea de sau despre Dumnezeu își pot argumenta poziția în cel puțin dou] feluri. Un punct de vedere ar fi sl]birea leg]turii dintre cunoașterea moral] și cunoașterea necesar] de sau despre Dumnezeu, suficient pentru a-i mulțumi pe indivizii în chestiune. Acest lucru ar putea fi îndeplinit admițând faptul c] ei nu au nevoie s] dețin] o cunoaștere necesar] despre Dumnezeu. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se răcească un pic. Se spală ușor cu ea zona anală. Se pun Într-un pic de apă zece smochine proaspete și se dau În clocot, apoi se lasă la foc mic o jumătate de oră. Se mănâncă În două ture, la interval de circa trei ore. Se curăță și se taie În felii o vânătă și se adaugă un pic de ulei de susan și sare. Se fierbe 30 de minute În apă, Înăbușit, și se mănâncă. Se fierb În
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
scări în sus, pentru a-mi demonstra că nimic nu s-a schimbat, că timpul scurs între mine, cel de la 15 ani - când, în fiecare dimineață, ieșeam în curte și săream gardul pe stadionul "Progresul" din Cotroceni unde alergam șapte ture de stadion (3 km!), animat de imaginea idolului meu sportiv de atunci, alergătorul de fond Emil Zatopek - și eu, cel de acum, nu are asupra mea niciun efect (G. Liiceanu, Ușa interzisă). În astfel de contexte, sensul pregnant al prepoziției
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
gândirii în absența unei activități manuale este inutil, o înșelătorie, dacă nu o subversiune. A fost necesar mai bine de un deceniu (1990-2000) pentru ca această fixație a creierului colectiv să se estompeze. Totodată, filmul lui Baranga și Negreanu stabilește rapor turile dintre activistul de partid, apparatcikul, și intelectualii cu o meserie precisă : ingineri, medici, profesori etc. Fără îndrumarea, fără îndemnurile mobilizatoare („Deci se poate, tovarășe !”, „Cine vrea să muncească găsește soluții, cine nu, găsește scuze”) ale activistului, specialistul e o păpușă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
conform piloților expediați, extrași pe baza indicațiilor date de tov. Dir. Ghe. Ravaș : - secvența de amor și cea a bătăii care urma, de la începutul filmului ; - scurtarea secvenței omorîrii patronului alb ; - scurtarea bătăii din salonul unde au fost serviți cu bău tură și bătaia cu albul ; - scurtarea bătăii de la fermă ; - dialogul dintre proprietarul fermei și erou, despre soția mulatră ; - bătaia cu cuțitul de la fermă ; - secvența bătăii finale dintre negri, fermieri și bandiți ; - replica referitoare la triburile negre din Israel [27 august 1973
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propagandei, filmul afirmă ceva grav : comunismul permite ca segmente întregi ale societății să fie corupte, să escrocheze statul. Pe spectatorul acelor ani nu se putea să nu-l ducă gândul la raportările de cifre false la nivel național în agricul tură, care, însumate, dădeau o suprafață mai mare decât a României. Și înșelătoria funcționează zeci de ani, fără ca nimeni să o dezvăluie. Doar omorârea tinerei Ana Draga de către un moșneag psihopat aduce organele de anchetă în zonă. Printre săteni nu există
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
va sta până când, la rândul său, va fi pensionat în 1902, fiind succedat de pictorul Emanoil Bardasare. În perioada dublului directorat, stimulat și de noile îndatoriri, C. D. Stahi creează ope- rele sale de maturitate, îndeosebi portrete și na- turi moarte, genuri cărora le-a conferit valori personale distincte. Tot în această perioadă restaurează lucrările vechilor maeștri aflate în colecția Pinacotecii ieșene. Ca o recunoaștere în urma prezențelor sale în expozițiile orga- nizate la București și Iași, în 1898 este decorat
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de la caracterul și splendoarea proprie dar și susținând ritmuri și alternanțe ale formelor lor prin contraste și reciproce puneri în valoare. Gândirea lui Stahi în organizarea temelor funcționează până la un punct în spiritul strict al abstracției geometrice în construirea struc- turii de rezistență arhitecturală și a raporturilor dintre părți în compoziție. Odată rezolvată această problemă, artistul se apropie de mate- rialitatea obiectului, urmărind tenace supunerea acesteia regulilor impuse de lumină și spațiu. El va privi în același timp prin lupă și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
alături de acestea, el fiind, prin operă cel care aduce argumentele de susținere a acestora. Nu trebuie să mai spu- nem că alte variante nici nu existau la vremea respectivă în plan local. O raportare la direcțiile de evoluție a pic- turii în capitala României, ne relevă și mai mult solitarismul lui Stahi prin fidelitatea sa față de continuitatea tradițiilor primei Academii de Ar- te frumoase, care, din punct de vedere progra- matic, prin profesorii săi, este structurată după preceptele celei műncheneze, unde
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
meditații și confe- siuni, sunt cronici plastice despre segmente de viață cotidiană pătrunse de o adâncă înțelegere și bunătate umană. Picturile sale sunt lipsite de agresivitate coloristică sau chiar grafică. Ele au ceva de taină și reculegere, seamănă cu ges- turile de caldă mângâiere a bunicului înțelept pe creștetul încă crud al nepotului, cu vorba lui calmă și caldă, care cu răbdare dorește să-i ara- te că lucrurile frumoase pentru a fi durabile tre- buiesc cinstit și bine făcute. Punerea
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]