2,502 matches
-
Școlii politehnice din Timișoara care au fost anchetați, condamnați sau persecutați în perioada 1945-1950. Partea a II-a a lucrării cuprinde: considerații de ordin statistic prin care se evaluează numărul românilor supuși detențiilor și exterminării, scurte monografii ale deținuților martiri uciși la Canalul Dunărea-Marea Neagră, o evaluare numerică a aparatului de represiune, mărturii despre atrocitățile comuniste, aprecieri și calcule economice a ceea ce a însemnat „ajutorul economic și generos" acordat de URSS României după invazia trupelor sovietice. Cercetarea de la nivelul general al
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93035]
-
de a prezenta fața nevăzută a societății socialiste românești, față bine ascunsă de guvernanții „epocii de aur", caracterul ei antiuman și represiv, copiat după modelul sovietic sau chiar întrecut de acesta. Amploarea mărturiilor, luate sub semnătură, și a listelor de uciși și terorizați constituie o acuză de necontestat la adresa regimului dictatorial din România. Timpul trece, populația uită suferințele și lipsurile îndurate, unii chiar devin nostalgici și fac comparații cu orânduirea democratică actuală, imperfectă dar neteroristă, tânăra generație nu cunoaște nimic din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93035]
-
Scânteile mari zburătăceau ca fluturii pe coperiș și se stingeau atingând olanele bătrâne, parc-ar fi căzut pe gheață. Ichim închise ușile spre cerdac, să nu mai intre nimeni să tulbure odihna casei. Un răstimp a privegheat el lângă boierul ucis, apoi bucătăreasa, apoi logofătul, apoi bărbatul bucătăresei. Acuma, de vreun ceas, clipocea Marioara pe jilțul din colț, în camera mortului. Îi era somn și, mai ales, frică. Nu se uita deloc spre canapeaua pe care zăcea Miron Iuga. O spăimântau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fața-n sus nemișcată, lovită de un glonte în frunte; copilașul în brațele ei moarte plângea și vrăjea din mânuțele goale, parcă ar fi căutat să se smulgă de la pieptul mamei. Aproape de ea, un bătrân se zvârcolea între un băiețel ucis, cu fața strâmbată de spaimă, și Chirilă Păun, care horcăia nemișcat, vărsând la fiecare horcăit sânge negricios, năclăindu-i barba, gâtul, pieptul, închegîndu-se în dungi groase... Pete albe însemnau pe pământul gras de la marginea Amarei numai trupurile țăranilor morți reci
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
galbene, ca niște valuri nemișcate. Vântul continuă să fie aspru. Gârlele și pâraiele care șerpuiesc prin grădini sunt acum înghețate și seamănă cu niște funii murdare. Împăratul Hsien Feng spune că îi amintesc de măruntaiele căzute din burta unui animal ucis. Liniștea e întreruptă atunci când Su Shun și prințul Kung sosesc cu treburi urgente. Ei stau lângă patul din lemn negru, ornamentat al Majestății Sale și îi raportează că britanicii și francezii au cerut o audiență. Împăratul Hsien Feng se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
copiilor și vizionării în familie. ... (2) Avertizarea verbală a publicului, în cazul difuzării unor scene de violență sau cu posibil impact emoțional negativ, este obligatorie; radiodifuzorii vor evita prezentarea repetată a scenelor de violență. ... (3) Imaginile care prezintă execuții, oameni uciși sau voluntari ai morții, indiferent de motivația acestora, se difuzează numai în cazuri temeinic justificate și în conformitate cu deontologia jurnalistică. ... (4) Subiectele sau evenimentele cu teme sexuale pot fi prezentate înainte de ora 22,00 numai în situația în care imaginile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216221_a_217550]
-
copiilor și vizionării în familie. ... (2) Avertizarea verbală a publicului, în cazul difuzării unor scene de violență sau cu posibil impact emoțional negativ, este obligatorie; radiodifuzorii vor evita prezentarea repetată a scenelor de violență. ... (3) Imaginile care prezintă execuții, oameni uciși sau voluntari ai morții, indiferent de motivația acestora, se difuzează numai în cazuri temeinic justificate și în conformitate cu deontologia jurnalistică. ... (4) Subiectele sau evenimentele cu teme sexuale pot fi prezentate înainte de ora 22,00 numai în situația în care imaginile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176552_a_177881]
-
și Moesia Superioară, goții trec Dunărea și atacă Philipopolis, Novae și Nicopolis. În anul următor, 251, goții, rămași pe teritoriul Imperiului, s-au retras spre nord, iar împăratul Decius (249-251) i-a urmărit, dar este înfrânt grav, la Abrittus, și ucis. Succesorul său, Trebonianus Gallus, a obținut retragerea goților, prin acordarea unor stipendii. În 253, goții au organizat un nou atac, dar au fost respinși, iar în 254, o nouă invazie a lor pătrunde până în Tracia și Grecia, unde au asediat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
n-au fost, ca popor păgân, cuceritor, mai blânzi decât alte neamuri barbare ce au năvălit în Dacia. Istoricii bizantini ne înfățișează, realist, grozăvia prădăciunilor slave în sudul Dunării: orașe întregi măcelărite, robi, cei care nu puteau fi luați erau uciși, ofițeri și soldați bizantini, căzuți prizonieri, erau torturați. Așadar, slavii n-au venit în Dacia cu intenții pașnice, ca o populație liniștită, dimpotrivă, ei s-au manifestat ca niște cuceritori semeți, mândri față de alte neamuri. Ei răspund avarilor care le-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au avut de suferit de pe urma pecenegilor, iar luptătorii săi nu aveau săbii, ci doar arcuri și săgeți. Cronica îl numește pe Gelou "dux Blacorum" și apoi "dux ultrasilvanus"-acesta se opune la Porțile Meseșului și la râul Almaș, fiind apoi ucis. Reședința sa era pe Someș, la Dăbâca (Cluj), iar supușii săi s-au subordonat ungurilor conduși de Tuhutum. Glad (Vlad), originar din Vidin, se pare că era slavo-bulgar, avea reședința la Orșova ("Urscia") și o fortificație la "Keve" (Cuvin)-spre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
atacul ungurilor, a vrut să-i oprească la Porțile Meseșului, dar aceștia au traversat pădurile și au ajuns în valea Almașului. Aici, românii și ungurii "s-au luptat cu înverșunare, dar ostașii voievodului Gelu au fost biruiți, mulți dintre ei uciși și încă și mai mulți făcuți prizonieri" (Anonymus). Retrăgându-se spre cetatea de scaun, situată lângă Someș, Gelu a fost urmărit de ostașii lui Tuhutum și, în urma luptei, voievodul și-a pierdut viața pe valea Căpușului. Locuitorii țării sale, români
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe frontul rusesc, mai ales după eșecul primei ofensive. Depășite foarte mult numeric și neobișnuite cu luptele de gherilă, armatele de ocupație, fie ele germane, italiene sau bulgare, au adoptat politica represiunilor. Conform unei directive germane din septembrie 1941, trebuiau uciși o sută de ostateci pentru fiecare soldat german ucis și cincizeci pentru fiecare soldat rănit. Măsura a fost aplicată în special în Serbia, unde a fost dat cel mai violent exemplu de transpunere în viață a acestui ordin. În octombrie
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avea 118.000 de soldați. În această situație, guvernul grec nu avea altă soluție decît retragerea. Ea a acceptat să reducă efectivele trupelor ei din Cipru la 950 de oameni și să plătească o serie de compensații pentru ciprioții turci uciși. Grivas a fost rechemat la Atena. Statele Unite au avertizat Ankara să nu întreprindă nici o acțiune. Situația rămînea totuși în mare parte neschimbată; relațiile dintre Atena și Nicosia erau proaste. Grivas a murit în ianuarie 1974 și a avut parte de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
semnul unei crize sociale și economice care afectează România încă din 1930-1931. Alarma este dată, în vara anului 1929, în Valea Jiului: grevele de la Lupeni din 5 august 1929 se soldează, după cifrele avansate de Partidul Comunist, cu 32 de muncitori uciși și 56 răniți. Greva cuprinde, din nou, în mai 1930, atelierele de la căile ferate din Cluj și București (septembrie 1930 și ianuarie 1931). Criza se adîncește în ianuarie și februarie 1933. La sfîrșitul lunii ianuarie, greva cuprinde din nou Atelierele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este pregătit pentru a trece Niprul înghețat. Coloanele se reîntorc, în cursul unei conferințe din aprilie 1943 ținută la Școala de Război, Antonescu cere un minut de tăcere pentru cei 5.008 ofițeri, 3.253 subofițeri și 170.768 soldați uciși sau dispăruți și afirmă cu forță: "O țară mică nu poate duce o politică echivocă fără a-și asuma riscul de a se autodistruge. Doar marile puteri pot să-și permită o politică echivocă". Politica sa este definită începînd din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mod semnificativ, singurul moment erotic (scurt și cast) din întregul film se petrece atunci cînd Rambo și luptătoarea sa se sărută, după excepționalele fapte de bravură și la cîteva secunde doar după acest sărut (al morții) femeia este împușcată și ucisă. Renunțarea la femei și sexualitate subliniază tema că luptătorul trebuie să trăiască singur și să renunțe la plăcerea erotică. Această temă se potrivește de minune cu tema militaristă a filmului, ca și cu promovarea imaginii unor eroi asceți care trebuie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unui cuplu regal sau nobil, cît despre naștere, ea este precedată de o stare de criză, de foamete, de război. Atunci tatăl, simțindu-se amenințat de venirea unui moștenitor care ar putea profita de situație, ordonă să fie abandonat sau ucis. Ca și cel din urmă dintre supușii lui, el recurge la infanticid pentru a conjura un destin de care nu va putea totuși scăpa. Cyrus, Romulus, Hercule și, bineînțeles, Moise sînt dintre cei despre care legenda ne spune că au
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lor efectivă: complici în nelegiuire, ei rămîn în continuare complici în ascunderea acesteia. Pentru a ajunge acolo,își interzic reciproc și interzic întregului clan să se gîndească la aceasta, cerîndu-le să adere la ficțiunea totemică pusă de ei în locul tatălui ucis. Această renunțare la adevăr ar fi deci cauza treceri de la primatul spiritualității la primatul credinței, de la cunoaștere la credință. Faptul că au acceptat un asemenea sacrificiu pentru a păstra unitatea clanului (am putea spune astăzi unitatea Bisericii, a partidului) îi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
inutil pentru contemporani, fiind cunoscute, după cum ne mărturisește același Dionisie într-o scrisoare destinată lui Domitius și Didimus, unde, după ce le-a amintit faptele mai importante ale acelei persecuții, scria că: Pentru noi este zadarnic să-i amintim (pe cei uciși) pe fiecare personal, pentru că foarte mulți sunt cunoscuți de voi; trebuie să știți numai, că au fost bărbați și femei, tineri și bătrâni, fecioare și bătrâne, soldați și cetățeni privați. Conștiința misionară a soldatului era întreținută, sprijinită și motivată de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la interdicția absolută a poruncii a cincea de a nu ucide. Creștinii, care în timpul persecuției aveau posibilitatea să evite moartea, fără a face o apostazie publică, nu făceau altceva decât să respecte spiritul poruncii a cincea, pentru că a se lăsa ucis atunci când exista posibilitatea de a fugi, era același lucru cu săvârșirea unei crime: omuciderea se înfăptuiește atunci când îndreptăm sabia împotriva altora ori permitem, nefiind constrânși, să ne fie îndreptată împotrivă. Această chestiune era foarte dezbătută pe atunci de creștini; la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
doar un pretext dintre atâtea altele, pentru a o înfăptui mai lesne. Condamnarea la moarte a unui militar creștin pronunțată din orice motiv, în baza codului militar, în fața ochilor și a prejudecății camarazilor coreligionari se regăsea în odio religionis. Soldatul ucis era înconjurat îndată de alura martiriului, necercetându-se motivele reale ale condamnării și nici credința acestuia. Cele două elemente, numele de creștin și martiriul, îndepărtau ori ignorau toate celelalte denumiri, printr-un proces natural de selecție și de evaluare a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vedere politic avea o importanță mult mai vastă și într-adevăr periculoasă pentru tronul lui Nero, au fost trimiși la moarte doar 19 conjurați și alți 13 în exil. Nu putem accepta părerea acelora care vorbesc de câteva zeci de uciși. Un contemporan al acestor evenimente, Clement Romanul (sec. I), deși imprecis și elastic în exprimarea sa, ne spune că victimele acestei persecuții au fost într-un număr considerabil. Comparativ cu celelalte persecuții, cea a lui Nero a fost de proporții
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
soldații creștini, care au devenit neliniștiți și întărâtați de discursurile montaniștilor. În acest sens, sinodul de la Elvira (Spania), care a avut loc în anul 300, cu participarea a 19 episcopi, 26 de preoți și mulți diaconi, refuza recunoașterea martiriului creștinilor uciși, dacă aceasta se datora unor provocării religioase: Dacă cineva a doborât idolii și a murit acolo, de vreme ce nu e scris în Evanghelie și nici Apostolii nu au precizat, să nu fie primit în rândul martirilor (canonul 60). Prin acest articol
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștină: Nu am primit nici o dispoziție cu privire la femei și din acest motiv nu pot să-ți împlinesc cerința. Cei executați, cu prilejul epurărilor, nu puteau fi aleși ad libitum, întrucât planau asupra lor apăsau anumite imputații străine exonerării. Dintre soldații uciși, în această împrejurare, ne-au parvenit unele nume: Iulius, Pasicrates și Valentius, Hesychius, Nicandros și Marcianus, din componența armatei ce lupta la Durostorum, în Moesia, pe Dunăre, sub comanda lui Galerius. Acești soldați au fost supuși decapitării pentru refuzul lor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
amintim că ne-am înarmat mai curând în favoarea, decât împotriva cetățenilor. Atunci când Acta Eucherii (secolul V) și Passio (secolul VII) ne vorbesc despre mii de martiri (6.666!), nu este o exagerare din moment ce se inspiră dintr-o tradiție constantă; cei uciși nu au fost numai soldați tebani, ci și civili. Treptat, masacrul de la Agaun a trecut în istorie sub numele de masacrul legiunii tebane, pentru că exponenții acestui eveniment au fost soldații și subofițerii ei. Ignorând elementele fantastice, adăugirile, impreciziile istorice și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]