13,247 matches
-
faptului că era născută în Canada, căci nu prea o interesa respectul față de ranguri. Iar atunci când mă arătam uluită de vorbele ei, îmi spunea mereu că mai aveam puțin și aveam s-ajung ca Agnes, cântând imnuri religioase triste și umblând de colocolo cu gura strepezită, posacă și ofilită ca fundul unei fete bătrâne; la care eu protestam întotdeauna până când, în cele din urmă, pufneam amândouă în râs. O enerva faptul că unii aveau atât de multe, iar alții atât de
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
plan divin. Pretindea că bunica ei era indiancă din tribul Pieilor Roșii, motiv pentru care avea părul atât de negru; mai spunea că, dacă ar fi avut o cât de mică posibilitate, ar fi fugit în pădure, unde ar fi umblat cu arc și cu săgeți, n-ar mai fi trebuit să-și prindă părul în clame sau să poarte corset; iar eu aș fi putut veni cu ea. Și atunci începeam să plănuim cum aveam să ne ascundem în pădure
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
o moară. Cele care locuiau în astfel de case făceau parte dintr-o categorie specială de târfe, erau mai scumpe, iar bărbații care le vizitau erau niște domni sau cel puțin clienți bun-platnici. Cele din categoria târfelor ieftine trebuiau să umble de colo-colo pe stradă, folosind camere închiriate cu ora; multe dintre ele căpătau tot felul de boli, iar la douăzeci de ani arătau deja îmbătrânite și trebuiau să se dea cu farduri pe față ca să poată păcăli marinarii beți. Și
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
îndeamnă pe social-democrat ca, în loc să se pronunțe pe chestiuni dincolo de competențele sale, să fie mai preocupat de starea actuală a USL. "Îi recomand domnului Ponta să își vadă de șandramaua socialistă care stă să se dărâme, și să nu mai umble după cai verzi pe pereți pe la diverse emisiuni. Dacă vorbim despre performanță politică, țin să îi reamintesc că eu am câștigat colegiul de senator cu peste 50% din voturile cetățenilor, în timp ce locotenenții săi trimiși de la București ca să îmi facă concurență
Igaş: Ponta, un măscărici al politicii româneşti, s-a apucat să remanieze Guvernul () [Corola-journal/Journalistic/47438_a_48763]
-
O femeie a defilat goală pe străzile din Craiova. Timp de o oră, femeia s-a plimbat nestingherită, iar în intersecții s-au creat ambuteiaje. Nimeni nu știe de ce s-a ajuns aici. Femeia umbla goală pușcă sub privirile a zeci de trecători.
O femeie a reuşit să creeze zeci de ambuteiaje în Craiova. Vezi aici de ce () [Corola-journal/Journalistic/47557_a_48882]
-
o mică excrescență pe nas, o stafidă pe care o purtase de când s-a născut. Ce s-a gândit răposatul: ia să scap de stafiduță. Booon. Și s-a operat. A trecut ce-a mai trecut și o vreme a umblat cu tetul bandajat, de-arăta ca omul invizibil al lui Wells. Ș-apoi fine del secondo tempo: «du-l, du-l, du-l, că de viață e sătul». Ai fost la înmormântare? L-ai văzut, dragă? Avea capul cât nuca
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
ea se desparte, în Pagini aurii, intrarea Alexe Marin. Găsesc o intrare, da-i zice tot Hașdeu. Poate ar trebui să descopăr strada celuilalt Hașdeu. A Iuliei, dacă aici e Petriceicu, sau pe dos. Mă retrag și încep să caut. Umblu încoace și încolo, nimeni n-a auzit. Singura soluție, un taxi. O iau pe Dinicu Golescu spre Gara de Nord. Din față vine, și tocmai oprește, taxiul. Liber ? Liber. Intrarea Alexe Marin. Habar n-am! Da’ altă stradă Hașdeu decât pe care
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/5005_a_6330]
-
rezultate minunate! Eu doar mă întreb: „Cum a putut statul român să trimită în Europa niște nătărăi? Și mai ales, cum au putut acești nătărăi să aibă succes acolo?” Și mai vreau să vă reamintesc, domnule Radu, că noi nu umblăm cu cerutul, nici în România, nici în Europa. Și cu toate că de când trăiesc în România m-am convins că românii sunt buni, educați și inteligenți, țin să vă reamintesc că în Europa nu moldovenii sunt numiți cerșetori, ci românii. Da, este
Banciu, jignește studenții moldoveni: ”Curve și lături”. Ce replică a primit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50110_a_51435]
-
și vești care e Baltagul. Povestea lui e una de presă, iar romanul trece, fragmentar, prin paginile Adevărului literar și artistic și, câțiva ani mai târziu, în vara lui 1936, în foileton, prin Le Temps (în traducerea Bellei Nortines). Așadar, umblă în bătaia veștilor. În fond, ceea ce desparte, cred, această oglindă bine aburită de receptări felurite, a romanului, de balada de la care zice-se că ar porni, e tocmai tratamentul diferit al veștii. Ciobanul din Miorița o refuză. Nu-i face
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
scrisori, care anunță întârzierea unei rânduieli economice, mai ales: Nechifor nu vine cu banii pentru hrana oilor coborâte la iernat. De la el, nici un semn pe hârtie, doar în vis. Care se repetă. Altminteri, veștile sunt de două feluri. Cele care umblă prin sat, clevetiri ale oamenilor care aleg calea ușoară ca să-și explice o dispariție - Nechifor s-a oprit cu altă femeie, și cele care umblă prin gândurile neliniștite ale Vitoriei. Și care bat mult mai departe. Soliile, se știe, vin
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
hârtie, doar în vis. Care se repetă. Altminteri, veștile sunt de două feluri. Cele care umblă prin sat, clevetiri ale oamenilor care aleg calea ușoară ca să-și explice o dispariție - Nechifor s-a oprit cu altă femeie, și cele care umblă prin gândurile neliniștite ale Vitoriei. Și care bat mult mai departe. Soliile, se știe, vin dintr-o țară străină. Tot așa, și veștile Vitoriei. Nevasta domnului David vorbește în limba strămoșilor ei, pe care evreul negustor i-o dezleagă femeii
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
abia când devine limpede că a părăsit-o. După ce Vitoria știe cum s-au întâmplat lucrurile, și pentru sine este lămurită, ultimul act pe care-l are de jucat, spre lămurirea celorlalți, este un studiu de psihologie socială. Zvonurile care umblă între Suha și Sabașa sunt aceleași din părțile Tarcăului. Intrigi de alcov amestecate cu bănuieli de crimă, într-o lume redusă la cele două mari teme. Existența primei o face pe a doua suportabilă, negociind, cum spuneam, acel echilibru în
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
se știe, mai ales de către cei apropiați, și întâmplările să rămână pierdute într-o ordine care nu are să-i mai dea vreo socoteală celei pământești, ambiția Vitoriei e tocmai să se știe. Ea, cu toată însingurarea, trăiește între oameni și umblă pe poteci lumești. Cred, de asta, că elementele așa-zicând supranaturale ale succesului ei în a-și dovedi dreptatea au fost suprainterpretate. Ceea ce face nevasta lui Nechifor Lipan, găsind în niște străini acel fond uman comun care o ajută să
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
acolo unde nu te așteptai: în mijlocul drumului, lângă cișmea, în ogradă, ba unul s-a încăpățânat să apară chiar în fața porții. E de la sine înțeles că acest curaj nebunesc l-a costat pe temerar viața. Mărăcinii aduceau cu ei moartea. Umblând hai-hui cu Ilir prin cartierele de sus, acolo unde muntele mărginește orașul, ne-a surprins prezența mărăcinilor printre casele dărăpănate și părăsite cu ani în urmă. Păreau niște animale mici, viclene, stând la pândă în jurul orașului. Noaptea le auzeam urletele
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
direct peste magazia lui tata-mare, pe care a pus-o la pământ. Câteodată se întâmpla ca pe acoperiș să cadă câte un bețiv și după asta ploua în casă zile în șir. Cazurile acestea erau însă rare. Drumul era puțin umblat și rareori puteai întâlni câte un singuratic întorcându-se de la târg, în miezul zilei, și cântând cât îl țineau rărunchii: Pe la șapte, Meri, Și-am bătut la poartă Mi-ai zis: „Sunt bolnavă”. Ah, ce crudă soartă! Pe o oarecare
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
că la nivel simbolic, ar fi o asociere care ar trebui evitată. Ar da naștere la o serie de comentarii care ar putea fi evitată. Eu sunt un om care în momentul am încheiat o alianță cu PC, nu am umblat cu fofirlica să spun că m-am asociat cu Dan Voiculescu. Este un aliat cu care avem obiective definite, cu care nu mi-e rușine să mă asociez pe obiectivele pe care le avem", a declarat Crin Antonescu. Antonescu a
Antonescu: Numele lui Dan Voiculescu nu ar trebui asociat cu suspendarea lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/46854_a_48179]
-
sentiment sănătos. Sau mă înșel eu... Ce sentiment... dragostea. Incredibil, domnule! Calcă ego-ul în picioare. Îți ia mintea prizonieră și te forțează să faci lucruri care mai târziu sunt absolut ridicole. Nu e decât pură dependență, înțelegi? Un drog... îți umblă cineva la neurotransmitățor și gata. Ești legat! Este curată nebunie.... Oameni căzuți pradă psihozei. -Leo: Ai o viziune înfricoșător de înnegurată!>>. Fiecare scenă din spectacolul ”Panică” a fost savurată pe deplin de publicul numeros din sală „Panică” de Mika Myllyaho
Panică! Adevărul despre bărbați. ”E o viziune înfricoșător de...” () [Corola-journal/Journalistic/47224_a_48549]
-
imensă, mirosind îngrozitor, o flăcăruie aproape transparentă, ca de alcool. Era fragilă, tremurătoare, cu o formă instabilă, dar dacă o priveai cu atenție, înțelegeai că nu ai de ce să te temi pentru ea. Astfel de flăcărui nu se sting niciodată. Umblă, se ridică, se mută din loc în loc, coboară și iar se urcă”. Plan de rezervă este un roman convingător despre o epocă sinistră, despre călăi și victime, despre dragoste și orbire. Bine construit, cu o desfășurare meticuloasă și atractivă.
Dragoste în vremea holerei roșii by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4963_a_6288]
-
punctul fatidic de unde nu mai există întoarcere ia forma unui fascicul luminos emis de pozițiile inamice. „Rușii ceia sunt nebuni...”, previne Bologa. „Închipuiți-vă, domnule căpitan, că de vreo săptămână, în fiecare noapte, ne sâcâie cu un reflector, parc-ar umbla să-și bată joc de noi!” Războiul fiind - ca și cadrilurile amoroase dragi Martei - tot un joc de-a v-ați ascunselea, la scară planetară, reflectorul apare ca un agent al seducției, temut și dorit în același timp. Noapte de
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
scufundat la Trafalgar. În sfîrșit, clipper-ele cu cinci catarge. Și, în afara competiției, Hispaniola, Narcissus și alte vase faimoase din literatură. Nu mai e nevoie să adaug că am fost în faimosul voiaj alături de domnul Gordon Pym și că de atunci umblu pierdut într-un deșert de gheață, în compania cîte unui pinguin rătăcit. Nu m-a învățat nimeni ce e literatura Literatura s-a insinuat în adîncurile mele ca un virus împotriva căruia nu există apărare și pentru care nu s-
Gonzalo Torrente Ballester by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4975_a_6300]
-
de imagini fugare, străzi, vitralii, claustre, turnuri ascuțite sau retezate, liniștea unei păduri, cîmpurile verzi din sudul Angliei, cîte o fantasmă văzută sau ghicită. Dar e de ajuns cel mai mic stimul ca să îmi revină în minte ceea ce am văzut umblînd prin Andalusia, satele albe, edificiile albe senioriale sau populare, toate la fel de frumoase ca Partenonul (pe care nu l-am văzut, dar mi l-am închipuit). Dacă unii dintre andaluzi și-ar putea da seama ce pierd, ar opri ruina, ar
Gonzalo Torrente Ballester by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4975_a_6300]
-
fericire, pe Constantin Abăluță amintirile, reflecțiile, visele, reminiscențele livrești nu îl îndepărtează de observație. Iată, între aceste teme recurente, apariția în viața de fiecare zi a unei broaște țestoase. Ea trece printre trebăluirile muritorilor ca simbol al nemuririi: mică zeitate umblând pe străduțe obscure, vizitând vecini „banali”, sprijinind ușor, prin carapacea ei, încrederea în rostul existenței. În acest nou volum, poemul-cheie consacrat broaștei țestoase se numește „O întâlnire”, iar personajul care ne amintește că pentru păstrarea ordinii și echilibrului lumii e
„Omul cu broaște țestoase“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4976_a_6301]
-
în război cu toată lumea, inclusiv cu sine însuși”. Din acest conflict al minții grecești ar proveni însă „lucidele, tămăduitoarele speculații metafizice care, până în ziua de azi, fascinează o lume întreagă” (p. 21). La fel, autorul Tropicelor apreciază felul de-a umbla al grecilor, pentru că e „unul fără ținută, anarhic, desăvârșit și discordant omenesc” (p. 37) sau felul cum sunt dispuse casele pe insula Hydra, acestea oferind „exemplul tipic al acelei anarhii fără cusur care, incluzând și depășind, înlocuiește tot ceea ce imaginația
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
el însuși, formase toată educația lui literară, nu se zicea nimic despre aceste vestite fețe ale antichității (29). Schimbul de replici dintre Hogaș și cel numit mereu „tovarășul său de drum” constituie una din sursele comicului din Amintiri dintro călătorie. Umblând pe valea Sabasei, cei doi se opresc la umbra unei stânci de calcar, unde pârâul face un cot limpede și adânc. Scriitorul se lasă numaidecât purtat pe aripile imaginației și crede că a ajuns în tărâmul mitic al nimfelor. El
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
cuprins. Psihanalizat acum (sic), transferă cu succes versurile în mintea acestuia, astfel că Mark se vindecă și se reîntoarce la viața sa normală. După câteva zile, reverendul îl vizitează pe scriitor, e într-o stare deplorabilă, ritmul și rimele îi umblă prin cap, provocându-i probleme de memorie și concentrare. Îi povestește acestuia câteva incidente în care sunetul (jingle) îi influențează munca, cum ar fi momentul din timpul slujbei când credincioșii își fac rugăciunile dând din cap în cadența „acelor versuri
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]