4,445 matches
-
Jacob, Paris, 1994. De asemenea, David Le Breton, L’adieu du corps, Métailié, Paris, 1999, pp. 51-62. 16. Bernard Andrieu, Les cultes du corps, L’Harmattan, Paris, 1994, pp. 67-75. 17. Lucien Sfez, La santé parfaite. Critique d’une nouvelle utopie, Seuil, Paris, 1995. 18. Pierre Bourdieu, op. cit., p. 257. 3. Consum, timp și joctc "3. Consum, timp și joc" 1. Jean Baudrillard, op. cit., p. 123. 2. Unele evaluări avansează ipoteza că, în realitate, cheltuielile pentru timpul liber ar putea reprezenta
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Gallimard, Paris, 1972, p. 211. 23. Citat din Sciences humaines, nr. 108, august-septembrie 2000, p. 10. 24. Olivier Donnat, Les pratiques culturelles des Français, La Documentation française, Paris, 1998, pp. 217-222. 25. Ibidem, pp. 17-24, 45-51. 26. Philippe Breton, L’utopie de la communication, La Découverte, Paris, 1997, p. 160. 27. François Ascher, Métapolis ou l’avenir des villes, Odile Jacob, Paris, 1995, pp. 138-140. 28. D. Kanter, Ph. Mirvis, The Cynical American, Jossey Bass, San Francisco, 1989. 29. Sébastien Roché, Le
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Cf. Gérard Mermet, Francoscopie 2001, Larousse, Paris, p. 396. 13. Martine Segalen, Béatrix Le Wita, „Editorial” în Chez soi, Autrement, nr. 137, 1993, p. 12. 14. David Le Breton, L’adieu au corps, Métailié, Paris, 1999. 15. Philippe Breton, L’utopie de la communication, La Découverte, Paris, 1997, p. 155. 16. Tibor Scitovsky, L’économie sans joie, ed. cit., pp. 164-165. 17. Claudette Sèze, art. cit., pp. 119-123. 18. Richard Hoggart, La culture du pauvre, Minuit, Paris, 1970, pp. 70-73. 19. Despre
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
La Rochefoucauld, Maxima 27. 2. Daniel Bell, Les contradictions culturelles du capitalisme, ed. cit., p. 33, nota 23. 3. Helmut Schoeck, L’envie. Une histoire du mal, Les Belles Lettres, Paris, 1995, p. 155. 4. Robert Nozick, Anarchie, Etat et utopie, PUF, Paris, 1988, pp. 294-302. 5. René Girard, Mensonge romantique et vérité romanesque, Grasset, Paris, 1961; Des choses cachées depuis la fondation du monde, Grasset, Paris, 1978. 6. Raymond Boudon, Effet pervers et ordre social, PUF, Paris, 1979, pp. 131-155
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și a culpabilității în istorie, Nietzsche, La généalogie de la morale, prima și a doua disertație (trad. rom. Genealogia moralei: o scriere polemică, Humanitas, București, 2006). 11. Homo felix: mărirea și decăderea unei utopiitc "11. Homo felix\: mărirea și decăderea unei utopii" 1. Nietzsche, Ainsi parlait Zarathoustra, Prolog 5 (Așa grăit-a Zarathustra: o carte pentru toți și niciunul, Humanitas, București, 1994). 2. Voltaire, „Lettre à Madame la Présidente de Bernière” (1722), citat de Robert Mauzi, L’idée de bonheur dans la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Teama de invidie în modernitate 277 Încredere, fericire și invidie 279 Încredere, suspiciune și invidie 281 Metamorfozele invidiei 283 Lux și comparații provocatoare 286 Invidie existențială și invidie generală 288 Reculul invidiei 289 11. Homo felix: mărirea și decăderea unei utopii 292 Fericire și speranță 295 Înțelepciunea iluziei 297 Consum distructiv și consum responsabil 298 O societate de hiperconsum durabilă? 299 Hiperconsum și alterconsum 301 Fericire și fragilitate 303 Înțelepciunea sau ultima iluzie 305 Înțelepciunea light 306 Iluzia înțelepciunii 308 Etică
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
activităților feministe, începând cu anii ’80, și capacitatea sa tot mai redusă de a controla activitățile economice interne sunt legate de revoluția neoliberală adusă de Thatcherxe "Thatcher, Margaret" și Reaganxe "Reagan, Ronald" la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80. „Utopia neoliberală”, după cum numește Bourdieuxe "Bourdieu, P." (1998) transformarea economiei liberale tradiționale într-una orientată strict înspre piață, cu disprețul pe care îl promovează față de valorile solidarității colective și a caracteristicilor naționale, a sporit 9 - dacă nu nivelul politizării generale a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și au autoritate asupra oamenilor au fost și sunt sau republici sau principate” - Machiavelli, Principele, Editura Minerva, București, 1995, p. 4. footnote>. Contemporan cu Machiavelli, Thomas Morus scrie lucrarea Despre cea mai bună întocmire a Statului și despre noua insulă Utopia, în 1516. În accepția dată de Machiavelli și contemporanii săi, cuvântul stat are la origine termenul latin status. În documentele de cancelarie cuvântul status era folosit în mod curent, dar în înțelesul de stare socială. Un astfel de document a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale”. Democrația poate fi calificată reprezentativă sau constituțională, atunci când suveranitatea se exercită prin intermediul reprezentanților pe care poporul îi desemnează prin alegeri.<footnote I. Alexandru, Democrația constituțională. Utopie și/sau realitate, Editura Universul Juridic, București, 2012, p. 35. footnote> În doctrina și practica constituțională contemporană, stabilirea expresă în Constituții a principiului separației puterilor (legislativă, executivă și judecătorească) nu este o cerință sine-qua-non. Important este ca separația puterilor să
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Atribuțiile Curții Constituționale. Rolul Curții Constituționale în materia contenciosului constituțional. SEMINAR 7 Test-grilă de evaluare Recapitularea finală a materiei RESURSE BIBLIOGRAFICE Literatură de specialitate I. Alexandru (2008), Tratat de administrație publică, Editura Universul Juridic, București I. Alexandru (2012), Democrația constituțională. Utopie și/sau realitate, Editura Universul Juridic, București R. Beșteliu (1998), Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public, Editura All, București M.V. Cărăușan (2012), Drept administrativ, vol. 1, Editura Economică, București D.C. Dănișor (2006), Drept constituțional și instituții politice, vol. I, „Teoria
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și au autoritate asupra oamenilor au fost și sunt sau republici sau principate” - Machiavelli, Principele, Editura Minerva, București, 1995, p. 4. footnote>. Contemporan cu Machiavelli, Thomas Morus scrie lucrarea Despre cea mai bună întocmire a Statului și despre noua insulă Utopia, în 1516. În accepția dată de Machiavelli și contemporanii săi, cuvântul stat are la origine termenul latin status. În documentele de cancelarie cuvântul status era folosit în mod curent, dar în înțelesul de stare socială. Un astfel de document a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale”. Democrația poate fi calificată reprezentativă sau constituțională, atunci când suveranitatea se exercită prin intermediul reprezentanților pe care poporul îi desemnează prin alegeri.<footnote I. Alexandru, Democrația constituțională. Utopie și/sau realitate, Editura Universul Juridic, București, 2012, p. 35. footnote> În doctrina și practica constituțională contemporană, stabilirea expresă în Constituții a principiului separației puterilor (legislativă, executivă și judecătorească) nu este o cerință sine-qua-non. Important este ca separația puterilor să
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Atribuțiile Curții Constituționale. Rolul Curții Constituționale în materia contenciosului constituțional. SEMINAR 7 Test-grilă de evaluare Recapitularea finală a materiei RESURSE BIBLIOGRAFICE Literatură de specialitate I. Alexandru (2008), Tratat de administrație publică, Editura Universul Juridic, București I. Alexandru (2012), Democrația constituțională. Utopie și/sau realitate, Editura Universul Juridic, București R. Beșteliu (1998), Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public, Editura All, București M.V. Cărăușan (2012), Drept administrativ, vol. 1, Editura Economică, București D.C. Dănișor (2006), Drept constituțional și instituții politice, vol. I, „Teoria
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
adevăr, deși explicația se face cu aproximări, cu conjecturi. Esența relației idee-fapte în Economie ține de nevoia de a nu decădea în materialism (în lichidul căreia s-a format gândirea economică) și nici de a evada prin propensiunea libertății în Utopie. Cunoașterea economică, deși nu este exclusiv produsul gândirii raționale, nu trebuie să se dovedească vlăstarul profeției. Economia nu este conceptualizarea unei lumi perfecte, nici mai bună, nici mai rea decât rezultă în mod spontan prin rolul bunuluisimț al naturii umane
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Propensiunea, pentru reducerea efortului cunoașterii, îndeamnă către simplificarea termenilor implicați (a operatorilor) în cunoaștere, dar specificul obiectului cunoașterii cere o abordare din perspectivă multicriterială. Parcimonia versus complexitate este provocarea care tranșează, până la urmă, linia de demarcație dintre eșec (sau fantezie, utopie) și reușită în cunoașterea economică și în influențarea proceselor reale de tip societal. Eficiența în cunoaștere (să ajungem mai repede la adevăr, la mai „mult” adevăr!) trimite la opțiunea simplificării, Economia fiind sub raportul istoriei ca știință și o probă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bine; dar nicio idee tranșantă sau care să merite semnătura lui Diogene. În afară de... În afară de un text de vreo cincisprezece rânduri, mai nimic din punct de vedere cantitativ, dar o mină de aur pentru potențialitățile calitative: Diogene enunță aici posibilitatea unei utopii epicuriene, un fel de Grădină lărgită la dimensiunile universulului... O anti-Republică platoniciană, desigur, pentru că este departe de fantasma aristocratică, militară și războinică a lui Platon, dar, în același timp, o propunere politică gândită ca putându-se extinde la totalitatea teritoriilor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe ideea de „piață” și „afacere individuală”. Cu toate acestea, abordarea orientată comunitar (community driven development) poate umple golurile apărute în urma lipsei sau funcționării imperfecte a pieței sau din cauza ineficienței instituțiilor și autorităților locale (World Bank). Fără a fi o utopie, participarea întregii comunități nu este nici o regularitate statistică. Cel puțin asta indică cele câteva zeci, chiar sute de mii de proiecte comunitare inițiate și/sau finanțate în spațiul românesc în perioada postsocialistă. Participarea integrală a grupului sau a majorității membrilor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
parteneri. Ei pot beneficia de statute diferite, din punct de vedere social și politic, dar aparțin cu toții uneia și aceleiași umanități. Verticalitatea sacră dispare în beneficiul unei orizontalități profane. Cu toate acestea, în fundal, modelul supravegherii divine dăinuie, ca o utopie retroactivă pe care tehnologiile moderne se străduiesc în felul lor să o restaureze. Repercusiunile unei asemenea perspective sunt enorme și tot mai îngrijorătoare. Orice supraveghere produce un „efect de putere”. În rândurile ce urmează va fi vorba de o abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
comportă ca repercusiuni pentru cetățeni, fideli sau nu. Nu există supraveghere fără iminența unei consecințe. Supravegherea nu este niciodată gratuită. Se înțelege de la sine că celălalt pol de referință rămâne, inevitabil, acea versiune a ceea ce se consideră a fi „o utopie negativă”, 1984 de George Orwell, scriitorul vizionar care va avea intuiția recurgerii la supravegherea generalizată ca practică prioritară a puterii totalitare. Supravegherea generalizată servește drept temelie autorității supreme care, în esență, înlocuiește autoritatea divină - un Big Brother al cărui portret
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
convertire a clasei muncitoare, industriale dintr-un aliat al PCR Într-un adversar al acestuia, În condițiile În care ideologia comunistă urmărea constituirea unei clase muncitoare ideologizate și abstracte. Mai exact, se produce o adversitate a realității muncitorești față de o utopie muncitorească comunistă. În aceste condiții, clasa muncitoare Își recuperează conștiința de sine și memoria identitară ocultată, confiscată sau pervertită de comunism. Implicarea muncitorească În fenomenul rezistenței anticomuniste s-a particularizat prin sabotaje În perioada de Început a comunismului, pentru ca mai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
român” este rezultatul experimentului Pitești aplicat Întregii Românii de după 1946. Acest experiment de inginerie socială, din nefericire, a reușit. Nu Stalin & Caragiale sunt tutelarii, ci Țurcanu & Nicolski 2. Un alt analist, Florin Manolescu, vede În fenomenul Pitești „un plan diabolic - utopia Diavolului de a-i atrage pe toți În infern 3. Reeducarea de la Pitești, considerată de către Eugen Țurcanu (deținut politic, fost membru al Mișcării de extremă dreaptă, numită Mișcarea Legionară, devenit ulterior membru al Partidului Comunist; după arestare și anchetă, este
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
agitația; pseudojustiția aservită complet intereselor totalitare. Sunt total de acord cu concluzia Raportului că, dincolo de unele mici nuanțe, conducătorii comuniști din România au rămas fideli preceptelor de bază ale leninismului ca tehnică de control și menținere a totalitarismului bazat pe utopia falsului egalitarism social. Ideologia a fost într-adevăr la putere. Moștenirea RPR-RSR, ridicată la proporții absurde în ultimii ani ai lui Ceaușescu, a fost așadar una a despotismului, a distrugerii și marginalizării valorilor veritabile, a eliminării elitelor politice, culturale și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o bucurie, în vreme ce vesticul care cumpără măsline nu simte nimic. Cu alte cuvinte, ceea ce pentru unul e o circumstanță banală, subânțeleasă, pentru celălalt era un eveniment, o șansă electrizantă, o sărbătoare. Pentru estic, „subânțelesul” vesticului era - și este încă - o utopie. Observația merită oarecare atenție, pentru că, după părerea mea, unul din motivele pentru care Estul și Vestul nu se înțeleg uneori este faptul că ele nu se „sub-înțeleg”, că au experiențe diferite despre ceea ce este, în viața zilnică, „de la sine înțeles
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
porc; porumbei; porumbel alb; răbda; sau război; și război; regate; regret; respect; roz; rugăciune; Rusia; salut; sănătoasă; scrumieră; sfînt; sfîntă; siguranță; somn; speranță; stabilitate; stare bună; stimă; supărare; tace; timpuriu; ar trebui; tuturor; țel al omenirii; țel; ție; ură, război; utopie; veni; verde; veșnicie; viață; vis; voievod; vouă; world place; world; zi(1); 804/192/54/138/0 palmă: mînă (178); durere (52); degete (47); bătaie (41); lovitură (25); mare (24); grea (21); pumn (21); obraz (16); deget (14); caldă (12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care cei din echipa proiectului nu-l văd, preocupați fiind de finalizarea punctelor principale). Reușita startului productiv este dată de o lipsă. A problemelor, desigur. 3.7.1. Problemele și modul de rezolvare Un start productiv fără probleme este o utopie. Indiferent cât de bine au decurs activitățile, probleme pot apărea, iar echipa trebuie să fie pregătită să le întâmpine, folosind un mecanism de rezolvare deja definit. Managerul de proiect răspunde de orice problemă apare în ziua Z, dar el poate
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]