3,568 matches
-
35 - 40 m/s. Teritoriile cele mai bătute de vânt sunt peninsula Apșeronski și periferiile zonelor Mahacikala și Derbent. Tot acolo a fost înregistrată cel mai înalt val: 11 m. Circularea apei în Marea Caspică este influențată de gurile de vărsare a râurilorși de vânturi. Întrucât cele mai numeroase estuare se găsesc în Caspica de nord, predomină curenții nordici. Curenții intensivi de nord transportă apa de-a lungul malului vestic până la peninsula Apșeronski, unde curentul se desparte în două ramuri, una
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
este un impunător palat renascentist din Veneția (Italia), situat în sestiere Sân Marco, nu departe de Podul Rialto. El se află la vărsarea canalului rio di Sân Luca în Canal Grande. A fost reședința familiei nobiliare Grimani până în 1806. Astăzi este sediul Curții de Apel din Veneția. Doamna Grimani, într-un interviu acordat programului francez "Enquête exclusive", a afirmat că palatul datează din
Palatul Grimani di San Luca () [Corola-website/Science/333494_a_334823]
-
6-7 ° C. Vânturile predominante sunt cele nord-vestice. Cantitatea multimedie anuală de precipitații (ploi, grindină, ninsori) este cuprinsă între 500 mm în depresiuni, atingând 1000 mm pe vârfuri. Apele de suprafață ale sitului aparțin marilor bazine hidrografice ale râurilor: • Sebeș (până la vărsarea în lacul Oașa acesta fiind cunoscut sub denumirea de "Valea Frumoasei") cu afluenții: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare; • Sadu cu afluenții: Cânaia, Șerbănei, Rozdești, Dușa Mijlocie, Dușa Mică, Bătrâna Mare, Bătrâna Mică, Valea Groșilor, Valea Cândii, Valea Șesului, Valea
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
care aproape jumătate sunt păduri. Din punct de vedere topographic, țara are munți de-a lungul graniței sale cu India și Chină și în vest, care înconjura o zona centrală joasă în jurul râului Ayeyarwady, care formează o delta fertila la vărsarea să în mare. Majoritatea populației locuiește în zona joasă din centrul țării. Myanmar este împărțit în șapte regiuni și șapte state, bazate pe grupările etnic dominante. Regiunile sunt în principal birmaneze, în timp ce statele sunt formate predominant din alte grupări etnice
Birmania () [Corola-website/Science/298195_a_299524]
-
Neapole pentru a prelua orașul. La sfârșitul lunii iunie, armata lui Ruffo intră în Neapole și îi forțează pe francezi și pe susținătorii lor, să părăsească fortificațiile orașului. Printre indisciplinatele trupe napolitane izbucnesc revolte și jafuri, iar Ruffo, consternat de vărsarea de sânge, negociază o amnistie generală pentru forțele iacobine și repatrierea lor în siguranță în Franța. Nelson, la bordul lui "Foudroyant", este indignat și sprijinit de regele Ferdinand, susține că rebelii trebuie să se predea necondiționat. Îi preia sub pază
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
pe la Boz) și 14 km de Brănișca. Satul este așezat într-o zonă splendidă, una dintre puținele localități din România „capăt de drum”, mai precis drumul principal se oprește în Bărăștii Iliei, fără să mai meargă spre alt sat. La vărsarea Pârâului Corbului în Valea Bărască pe malul stâng al acestuia există amenajat un drum pe care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pe care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
legătură este bine să fie evitată în perioada iarnă-primăvară pentru a evita eventualele neplăceri datorate pantelor mari, patinărilor din cauza terenului argilos, etc. În sat există trei troițe (rugi, cruci de hotar) așezate astfel:-una la podul peste Pârâu Corbului și vărsarea acestuia în valea Bărască (ruga lui Crăciun), -una la vărsarea Pârâului Oneștilor în valea Bărască, -una pe șaua de la Podul Bărăștiului lângă drumul ce trece la Furcșoara. În Bărăști nu există nici castele, nici cetăți, dar în schimb este o
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
a evita eventualele neplăceri datorate pantelor mari, patinărilor din cauza terenului argilos, etc. În sat există trei troițe (rugi, cruci de hotar) așezate astfel:-una la podul peste Pârâu Corbului și vărsarea acestuia în valea Bărască (ruga lui Crăciun), -una la vărsarea Pârâului Oneștilor în valea Bărască, -una pe șaua de la Podul Bărăștiului lângă drumul ce trece la Furcșoara. În Bărăști nu există nici castele, nici cetăți, dar în schimb este o liniște desăvârșită și sunt niște peisaje mirifice (câteva exemple în josul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
se numește Valea Bărască sau Valea Bărăștiului si curge de la nord la sud având o lungime de aproximativ 14 km. Este mărginită atât la est cât și la vest de dealuri dispuse sub formă de culmi, pinteni, dâmburi. Începând de la vărsare (S-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
locul întâi ca altitudine(cca 599m), din sat. Peisajul complet a satului se vede de pe dealul Corbu și/sau de pe dealul Cerătu de unde în plus se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Corbu și/sau de pe dealul Cerătu de unde în plus se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ziduri înalte și abrupte. Cel mai valoros dintre acestea este defileul Załęczański Przełom Warty, dar la fel de impresionante sunt și defileurile din zonele de șes, formate din depuneri glaciare, de exemplu Poznański Przełom Warty, inclus parțial în cadrul Parcului Național Wielkopolska. Înainte de vărsarea în Odra, Warta creează o întindere de apă de mică adâncime, refugiu pentru păsări, ce face parte din Parcul Național Ujście Warty. Multe părți ale câmpiei sunt protejate în cadrul parcurilor naturale (Załęczański, Międzyrzecza Warty, Międzyrzecza Widawki, Żerkowsko-Czeszewski, Sierakowski). Warta este
Râul Warta () [Corola-website/Science/328134_a_329463]
-
un afluent de stânga al fluviului Nistru, care curge prin Ucraina și Republica Moldova. Izvorăște de pe versanții sudici ai Podișului Podoliei, la est de satul ucrainean Slobidka, și se revarsă pe malul stâng al fluviului la kilometru 371 de la gura de vărsare, lângă satul Goian. Lungimea râului este de 77 km, iar cota izvorului se află la 142 m. deasupra nivelului mării. Bazinul râului este situat în partea sud-vestică a Podișului Podoliei și se caracterizează printr-un relief deluros, dealurile fiind succedate
Râul Iagorlâc () [Corola-website/Science/328362_a_329691]
-
zona mesoamericană. Amiralul spaniol Andrés Niño a condus o expediție în America Centrală și a debarcat pe insula Meanguera, pe care a numit-o Petronila, în Golful Fonseca, la 31 mai 1522. Ulterior, el a descoperit Golful Jiquilisco la gură de vărsare a râului Lempa. Această a fost prima vizită cunoscută de către spanioli la ceea ce este acum pe teritoriul acestei țări. Anii 1980 au fost marcați de confruntarea sângeroasă între militanții Frontului Farabundo Martí, de stânga, si Junta Militară sprijinită de SUA
El Salvador () [Corola-website/Science/298096_a_299425]
-
deluroasă aflată în apropierea satului Chircăieștii Noi (Raionul Căușeni, Republica Moldova), curge pe direcția sud, străbate teritoriul raionului Căușeni din Republica Moldova, traversează frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina și străbate teritoriile raioanelor Tarutino și Arciz din Regiunea Odesa (Ucraina). Pe măsură ce coboară spre vărsare străbate o vale largă din Bazinul Mării Negre, brăzdată de ravene și se varsă în râul Cogâlnic, în apropierea orașului Arciz. El are un debit foarte mic, iar în verile mai secetoase poate chiar seca pe unele segmente. Apele sale sunt
Râul Ceaga () [Corola-website/Science/318445_a_319774]
-
un debit foarte mic, iar în verile mai secetoase poate chiar seca pe unele segmente. Apele sale sunt folosite în irigații. Principalul afluent se află pe partea dreaptă și anume: Saca (cu o lungime de 52 km și punctul de vărsare în apropiere de satul Cleastitz). Râul Ceaga traversează următoarele localități: Surchiceni, Baimaclia, Taraclia, Ceaga, Sărățica, Gheorghieni-Vechi, Gura-Văilor, Răileni, Evghenița, Cleastitz, Luxemburg, Peremoga, Cogălniceanu, Fridenstal și Arciz. În anul 1960, pe cursul râului Ceaga, în dreptul localității Voevodul-Mihail, a fost amenajat lacul
Râul Ceaga () [Corola-website/Science/318445_a_319774]
-
pierdut o mare parte din Sicilia în favoarea ostrogoților și a trebuit să suporte presiunea tot mai mare a maurilor. În timp ce Thrasamund (496-523), ca urmare a fanatismului religios, a fost ostil față de catolici, el însuși s-a mulțumit cu persecuții fără vărsare de sânge, conform Enciclopediei Catolice din 1913. Hilderic (523-530) a fost un rege mai tolerant față de Biserica Catolică. El a acordat libertate religioasă, cu toate acestea, el a avut un interes scăzut în război, lăsând această responsabilitate unui membru al
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
() este o comună din Cehia situată la granița de nord a țării cu Germania la gura de vărsare a lui Kamenice în Elba. Localitatea se află la cea mai joasă altitudine din Boemia (112,5 m). Herrnskretschen este pentru prima oară amintit în anul 1475 o carieră de piatră și plutăritul pe Elba ca și comerțul lemnului. Localitatea
Hřensko () [Corola-website/Science/313158_a_314487]
-
este loc de premigrație și migrație pentru circa 100 specii. Prima menționare a insulei Sacalin, cu un singur nucleu, a fost într-o hartă rusească întocmită în anul 1771 în timpul confruntărilor cu Imperiul Otoman pentru impunerea supremației la gurile de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Sub egida Comisiunii Europene a Dunării, în anul 1856 căpitanul Thomas Spratt a realizat a nouă hartă, în care insula Sacalin apărea cu două nuclee submerse. În anul 1924, cercetătorii români au efectuat noi măsurători și
Insula Sacalin () [Corola-website/Science/305939_a_307268]
-
îngustă. Din loc în loc versanții împăduriți cu păduri de fag și rășinoase coboară până în unda apei creând un cadru natural de o frumusețe aparte, specific acestor locuri. Când se apropie de Teiuș, valea devine largă, lărgindu-se din ce în ce mai mult până la vărsarea în Mureș, afectând în timpul viiturilor terenuri întinse de culturi agricole din această zonă. Din orașul Abrud pleacă spre orașul Aiud drumul județean Abrud-Aiud, asfaltat doar până în Bucium Poieni iar de aici neasfaltat și prost întreținut având o lungime totală de
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
format de intersectarea granițelor Poloniei, Cehoslovaciei și României, situat în vârful Stogu al Munților Maramureșului. Mai departe, urmează creasta de est a munților până la izvoarele Ceremușului Alb. Din acest punct, granița urmează un traseu spre nord pe valea Ceremușului până la vărsarea acestuia în râul Prut. După ce parcurge un traseu scurt de-a lungul Prutului, granița se îndreaptă spre nord până când se intersectează cu fluviul Nistru. Granița se termină într-un alt colț unde se intersectează frontierele Poloniei, României și URSS, ultimul
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
un traseu scurt de-a lungul Prutului, granița se îndreaptă spre nord până când se intersectează cu fluviul Nistru. Granița se termină într-un alt colț unde se intersectează frontierele Poloniei, României și URSS, ultimul punct de frontieră polono-român fiind la vărsarea râului Zbruci în Nistru. În perioada interbelică, au funcționat mai multe puncte de trecere a frontierei între Polonia și România, cele mai importante fiind Zalescic (azi orașul Zalișcikî din Ucraina) - punct rutier și feroviar de pe malul Nistrului și care ducea
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
otomanilor și pedepsiți cei doi (au fost trași în țeapă împreună cu toți soldații turci care-i însoțeau), Vlad Țepeș organizează o campanie surpriză la sud de Dunăre în iarna 1461-1462. O întinsă regiune, de la Oblucița la Novoe Selo și de la vărsarea Dunării în Marea Neagră până la Rahova, a fost devastată. Mai mult, cetatea Nicopole fiind ocupată prin vicleșug, peste 20.000 de turci au pierit sub armele valahilor, numărul celor uciși fiind indicat de însuși Vlad Țepeș într-o scrisoare adresată lui
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
alte revolte ale cazacilor, dar prezența în fruntea mișcării a unui războinic matur, priceput militar și negociator precum Hmelnițiki a făcut ca soarta rebeliunii să fie diferită. Hmelnițki și-a încheiat la sfârșitul anului peregrinările sale în sud, ajungând la vărsarea Niprului. Pe 25 ianuarie 1648, datașamentul său de maxim 500 de oameni, ajutat de unii cazaci înregistrați care i s-au alăturat, a dezarmat formațiunea militară poloneză din regiunea Siciului și au preluat conducerea fortificației. O încercare a polonezilor de
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]