KorAP: Find »[drukola/base=vascular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...93 94 95 ...601 >

15,023 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

de risc precoce; pot fi evaluate efectele arteriale ale unor medicamente. Determinarea PWV nu ia însă în considerație diametrele vasculare. Din formula Moens-Korteneg se poate determina valoarea velocității undei pulsului:cu E - modulusul Young al peretelui arterial, δ - grosimea peretelui vascular. O estimare grosieră a complianței arteriale totale se poate face utilizând raportul volum sistolic/ presiunea pulsului (această estimare nu ia în considerație caracterul pulsatil al circulației sângelui prin artere). Hunziker și colab. stabilesc rolul predictiv al unui indice al rigidității

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
creșterea distensiei complianța se reduce, pereții acestora devenind rigizi. Grosimea peretelui arterial este mare (aorta 0.83-1.39 mm la naștere, 1.49-1.59 mm la pubertate). Totuși, vârsta modifică distensibilitatea arterelor elastice, nu și a celor musculare 7. Complianța vasculară nu depinde doar de structura peretelui, ea fiind dependentă și de gradul de umplere al vasului. S-a stabilit o relație indirectă între factorii de risc cardiovascular și complianța aortei 44. Rigiditatea parietală arterială este asociată cu reducerea volumului fluxului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Poiseuille; inerția la accelerare a masei sanguine; capacitanța sistemului arterial (funcția de elasticitate parietală determinată de proprietățile viscoelastice arteriale). Impedanța se poate calcula cu ajutorul formulei următoare: unde Z - impedanța caracteristică; ρ densitatea sângelui; c - velocitatea undei pulsului; A - aria lumenului vascular; rraza vasului. Milnor (1979) arată că lungimea arborelui arterial și frecvența cardiacă sunt corelate în sensul minimizării impedanței vasculare 9,41 (raportul presiunii fluxului pulsatil/ fluxul pulsatil) și travaliul cardiac, din cauza elasticității neuniforme a ramurilor arteriale apărând unde reflectate. O

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Impedanța se poate calcula cu ajutorul formulei următoare: unde Z - impedanța caracteristică; ρ densitatea sângelui; c - velocitatea undei pulsului; A - aria lumenului vascular; rraza vasului. Milnor (1979) arată că lungimea arborelui arterial și frecvența cardiacă sunt corelate în sensul minimizării impedanței vasculare 9,41 (raportul presiunii fluxului pulsatil/ fluxul pulsatil) și travaliul cardiac, din cauza elasticității neuniforme a ramurilor arteriale apărând unde reflectate. O undă reflectată poate interfera o undă anterogradă și să o anuleze parțial prin influențarea energiei hidraulice pe care inima

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
finalizării ejecției) sau să o amplifice dacă ajunge la cord când valvele aortice sunt închise. Reflecția majoră a undei pulsatile se produce la nivelul aortei în două locuri: sediul de emergență a arterelor renale și bifurcația aortei. Din cauza existenței complianței vasculare impedanța aortei pentru fluxurile pulsatile de 1-15 Hz este doar de 10% din valoarea întâlnită în cazul fluxurilor stabile. 4.1.2 MICROCIRCULATIE. Microcirculația (“circulația terminală”) a fost definită ca unitatea funcțională histo-angeică formată din arteriole, venule, canale anastomotice arterio-venulare

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
o suspensie de particule solide ci ca o suspensie de picături de lichid deformabile. Comportamentul non-newtonian al sângelui. Vâscozitatea aparentă a sângelui scade când acesta curge prin conducte cu diametre descrescătoare (efect FahreusLindqvist) (fig.4.24) care apare când diametrul vascular scade sub 0.5 mm (ipoteză: existența unui strat de plasmă fără globule în contact cu peretele, în afara acestui strat hematocritul este fie constant fie funcție de raza tubului 28. Este remarcabil faptul că și la un hematocrit de 95% sângele

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
globule în contact cu peretele, în afara acestui strat hematocritul este fie constant fie funcție de raza tubului 28. Este remarcabil faptul că și la un hematocrit de 95% sângele continuă să se comporte ca un lichid. Hematocritul mediu într-un compartiment vascular cu diametrul sub ordinul de zecimi de milimetru este inferior hematocritului rezervorului vascular din amonte (al vaselor cu diametru mare) - efect Fahreus (fig. 4.25). curgerea se face cu o viteză redusă, la nivel capilar existând tendința de formare a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
funcție de raza tubului 28. Este remarcabil faptul că și la un hematocrit de 95% sângele continuă să se comporte ca un lichid. Hematocritul mediu într-un compartiment vascular cu diametrul sub ordinul de zecimi de milimetru este inferior hematocritului rezervorului vascular din amonte (al vaselor cu diametru mare) - efect Fahreus (fig. 4.25). curgerea se face cu o viteză redusă, la nivel capilar existând tendința de formare a rulourilor de hematii, cauză de creștere a vâscozității aparente a sângelui; vasomotricitatea de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
permeabil principal deasupra ocluziei sau dintr-un vas controlateral) și efluente (vase de sub obstrucție care primesc sânge din vasul afluent și reconstituie artera ocluzionată prin flux retrograd). Comunicarea între vasele afluente și cele efluente se poate face prin inosculație (linie vasculară continuă, flux eficient) sau prin anastomoze retiforme (rețea de vase, flux redus, ex. traseul Wislow - comunicarea între arterele intercostale, arterele mamare interne și artera iliacă externă prin artera epigastrică). Circulația colaterală (provenind din vase preexistente, rar neo-vascularizație) poate fi compromisă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
la investigarea trecerii de la leziunea endotelială (injurie primară) la disfuncția endotelială (generalizată) și ulterior la modificările regionale/locale determinate de aceasta până la apariția leziunilor arteriale parietale (placa de aterom) și vulnerabilitatea acestora pentru ruptură. S-a spus că, practic, chirurgul vascular tratează în primul rând o leziune fiziologică și nu una anatomică, element care a susținut dezvoltarea explorărilor funcționale în arteriopatia obliterantă. Mult lăudate inițial, aceste metode (pletismografie, reografie, termografie) au fost rând pe rând criticate și, în final, uitate. Sunt

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a lor (filmless arteriography) pe diverse suporturi. Ultima, dar nu cea din urmă problemă este legată de faptul că toată această explorare suplimentară costă, extrăgând din bugetele diverselor servicii sume considerabile. ICAVL (The Intersocietal Commiss on fo the Accreditation of Vascular Laboratoires) i r 50 clasifică metodele de studiu ale arterelor periferice în instrumente primare (deținerea lor fiind obligatorie pentru acreditare) și instrumente secundare (utilizate în asociere cu instrumentele primare sau pentru o indicație specifică). Vom prezenta critic (avantaje vs dezavantaje

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
pentru reprezentarea unui pixel condiționează, de asemenea, din punct de vedere al nuanțelor de gri (gray level), calitatea imaginii memorate 18. Oricare ar fi tehnica utilizată se efectuează obligator două achiziții în secvențe succesive: una pentru mască, următoarea pentru opacifierea vasculară 12. O mască de substracție permite eliminarea în timp real a tuturor structurilor anatomice neopacifiate de substanța de contrast injectată obținându-se o imagine de substracție digitizată 53. Seriografia numerică este compusă din radiografii în cadență de n imagini/ secundă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a fost realizată inițial accidental de către Hawkins în 1971 care a remarcat buna opacifiere obținută în acest mod101. Combinată cu DSA, administrarea CO2 drept contrast (gaz cu vâscozitate redusă, ieftin, disponibil în volume mari care va înlocui sângele în segmentul vascular investigat) s-a dovedit a fi o metodă sigură (dacă este corect utilizată) fără risc de alegie sau de nefrotoxicitate (este indicată la pacienții cu insuficiență renală) și care nu determină încărcare osmolară 101,102. Având vâscozitatea redusă permite utilizarea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Examenul arteriografic al membrelor inferioare trebuie să ofere răspunsuri la o serie de întrebări (tabel 5.6): 1. Prezența leziunilor. Aspect “erodat” al pereților arteriali în arteriopatiile aterosclerotice. Analiza în dinamică a traseului substanței de contrast previne exagerarea importanței leziunilor vasculare. Reducerea progresivă a calibrului vasului "în muștiuc de flaut" până la obstrucția completă din cazul trombozelor poate fi diferențiată de aspectul "în cupolă" întâlnită în embolia arterială. Calcificări parietale pot fi evidențiate în intimă și în medie. În cazul anevrismului de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
multiple. Pot fi întâlnite asocieri ale stenozelor cu trombozele arteriale. 4. Întinderea leziunilor (severitate). La debut obstrucțiile se întind pe distanțe scurte, reumplerea producându-se la 0.5-2 cm sub obstacol. Ulterior aceste leziuni progresează în aval. 5. Starea patului vascular din aval (run-off-ului) este deosebit de importantă, fiind implicată în succesul revascularizării ulterioare. 6. Caracteristicile leziunilor: stenoză sau obstrucție. S-a observat 84 predominanța neta a trombozelor în cadrul leziunilor arteriale evidențiate în lotul analizat. La nivelul aortei abdominale și al arterelor

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
O analiză calitativă a circulației colaterale (adaptată după Rentrop și colab. fig. 5.4) cuprinde următoarele grade: 0 - vasele distale nu sunt umplute prin colaterale; 1umplerea vaselor distale de mici dimensiuni; 2 - umplerea ramurilor majore ale vaselor distale; 3umplerea axului vascular principal distal. Vasele colaterale pot fi recrutabile (absente înaintea ocluziei vasului principal) și spontan vizibile înainte de ocluzie. Datorită circulației colaterale stenoza unei artere mari poate rămâne o lungă perioadă de timp în stadiu subclinic. Modificările hemodinamice care pot fi apreciate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
8). Evaluare Raport cost Ecografie 1 TDM 3 Arteriografie* cale i.v. 3.5 cale arterială (Dos Santos) 4-6 cale arterială (DSA sau convențională) 6-9 RMN 8 ANGIOGRAFIA CANTITATIVA A MEMBRELOR INFERIOARE Introducere. Arteriografia, “standardul de aur” al oricărei explorări vasculare, depășește prin dobândirea atributului de “cantitativă” (concept dezvoltat de către BG Brown și colab. în 1977 pentru arterele coronare), interpretarea “ochiometrică”108 inițială, sursa variabilitații intrași interobservatori (ca urmare a inspecției vizuale arbitrare) ajungând de la o simplă proiecție bidimensională a lumenului

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
coronare. Există și o serie de studii recente în care interesul cuantificării leziunilor este cantonat la nivelul arterelor renale (Lalande A, și colab, Cherrak I și colab, grupul de la Universitatea din Leiden). Arterele carotide și cele femurale oferă o vizualizare vasculară mai bună ca urmare a accesibilității, dimensiunilor și mobilității lor limitate comparativ cu arterele coronare 88 dar trebuie avut mereu în vedere că severitatea aterosclerozei într-o arteră nu prezice cu acuratețe severitatea leziunilor în alte teritorii. Cu toate avantajele-dezavantajele

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
severitatea aterosclerozei într-o arteră nu prezice cu acuratețe severitatea leziunilor în alte teritorii. Cu toate avantajele-dezavantajele similare cuantificării efectuate la nivelul arterelor coronare există cel puțin trei motive pentru interesul studierii aterosclerozei la nivelul arterelor membrelor inferioare: 1. afectarea vasculară se traduce printr-o simptomatologie specifică acestui pat vascular; 2. există corelații strânse între afectarea coronariană și cea a vaselor periferice, evaluarea acestora putând servi drept surogat (în sensul unui biomarker utilizat cu intenția de a substitui un endpoint în cadrul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
severitatea leziunilor în alte teritorii. Cu toate avantajele-dezavantajele similare cuantificării efectuate la nivelul arterelor coronare există cel puțin trei motive pentru interesul studierii aterosclerozei la nivelul arterelor membrelor inferioare: 1. afectarea vasculară se traduce printr-o simptomatologie specifică acestui pat vascular; 2. există corelații strânse între afectarea coronariană și cea a vaselor periferice, evaluarea acestora putând servi drept surogat (în sensul unui biomarker utilizat cu intenția de a substitui un endpoint în cadrul unui studiu clinic) pentru predicția morbidității și mortalității de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
redusă pe un lot redus selectat din cadrul unei populații cu risc crescut. Un surogat utilizat pentru studiul aterosclerozei trebuie să dețină o serie de caracteristici: acuratețe, standardizare precizie și sensibilitate (Surrogate Markers of Atheroscleros s, 2001); 3. comportamentul acestui pat vascular la acțiunea unor variați factori de risc cardio-vascular poate fi considerat exemplar pentru tot teritoriul vascular. CUM SA MASURAM ATEROSCLEROZA? Deși s-a spus că angiografia este o metodă invazivă, costisitoare și care oferă informații anatomice și mai puțin fiziologice

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
studiul aterosclerozei trebuie să dețină o serie de caracteristici: acuratețe, standardizare precizie și sensibilitate (Surrogate Markers of Atheroscleros s, 2001); 3. comportamentul acestui pat vascular la acțiunea unor variați factori de risc cardio-vascular poate fi considerat exemplar pentru tot teritoriul vascular. CUM SA MASURAM ATEROSCLEROZA? Deși s-a spus că angiografia este o metodă invazivă, costisitoare și care oferă informații anatomice și mai puțin fiziologice despre vase și care nu este indicată pentru urmărirea de durată a pacienților, o serie de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
extinderea leziunilor aterosclerotice. Toate tehnicile de măsurare a aterosclerozei trebuie să țină cont de două caracteristici ale bolii: ateroscleroza este un proces difuz și sunt dificil de identificat segmentele cu adevărat normale (de “referință”); existența fenomenului Glagov (1987) al “remodelării vasculare” indică faptul că până la o stenoză de până la 40% din lumen, peretele vascular se deplasează către exterior înglobând placa de aterom și mărind diametrul luminal. Cea mai simplă analiză calitativă este afirmarea prezenței/ absenței leziunii. De exemplu, pentru leziunile aorto-iliace

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de două caracteristici ale bolii: ateroscleroza este un proces difuz și sunt dificil de identificat segmentele cu adevărat normale (de “referință”); existența fenomenului Glagov (1987) al “remodelării vasculare” indică faptul că până la o stenoză de până la 40% din lumen, peretele vascular se deplasează către exterior înglobând placa de aterom și mărind diametrul luminal. Cea mai simplă analiză calitativă este afirmarea prezenței/ absenței leziunii. De exemplu, pentru leziunile aorto-iliace clasificarea Henry bazată pe explorarea CT evidențiază 45: leziuni izolate ale aortei abdominale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
normal; scor 1 - prezența a 1 sau 2 plăci; scor 2 - peste 2 plăci; scor 3 - peste 2 plăci cu neregularitate parietală continuă. Poziția extremă o adoptă Sullivan care (pentru afectarea coronariană) adună proporția de leziuni aterosclerotice din fiecare teritoriu vascular cuantificând procentul de stenoză (sau diametrul absolut al lumenului) ca o variabilă continuă 17. Abordarea globală a cuantificării conduce la calculul scorului agregat realizând scoruri individuale segment-specifice, sume ale tuturor segmentelor sau medii ale scorurilor segment specifice în care segmentele

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]