3,476 matches
-
bucle verzi sau cu un bob verde, varianta perucă. Dacă nu are perucă, e bun un joben sau o bentiță. Pantalonii verzi și hanoracele sunt un sine qua non. Nu se compară totuși cu pelerina de spiriduș. În toți cei veniți, pare că numai copiii se bucură de sărbătoare. Râd, se strâmbă în poze, aleargă, poartă măști de hârtie cu Sfântul Patrick. Unul dintre copii seamănă cu un leprecheaun. Colanți verzi, bluză verde cu burtică, joben și pistrui. Se plimbă pe lângă
Cum au sărbătorit românii Ziua Națională a Irlandei - FOTO by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64749_a_66074]
-
Eliade să considere că, în secolul XX, Eminescu ar fi fost un adept al extremei drepte românești, iar pe Ioan Petru Culianu să-l catalogheze pe Eminescu, naționalistul patetic, un virtual Corneliu Zelea Codreanu". Radiografiind proiecțiile imaginare violente care par venite să umple "sublima" gaură rămasă în locul stemei de pe steagul românesc postcomunist (așa cum e aceasta comentată emblematic de către Slavoj Zizek), Ruxandra Cesereanu se supune unei autoflagelări intelectuale a cărei miză e, primordial, una etică. Reperul în ordine morală îl constituie fenomenul
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
pe sub nori o simțeam prin sînge ca o boare și prin inimă-mi treceau fiori Lenea nu se știe cînd mă voi trezi nu din somn nici din beție poate ci din lenea care m-a cuprins ca o pacoste venită peste noapte lăbărțată ca un pat de rus ce n-a fost dereticat vreodată cu trei pleduri peste el zăcînd mirosind a vremuri de-altădată de mă sting în el și nu-mi pot crede trupul greu lăsat inert de
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
o noapte polara" etc. Uneori, călătorul, în plină emoție (și asta, mai ales, în Țară Sfîntă), caută metaforă: "Poliedru din piatră, painjeniș de coloane căutînd lumină celesta, căpățina de Golgotă în care sînt înfipte cruci peste cruci, vestmînt de cruciați veniți să slobozească din stăpînirile păgîne împărățiile Domnului, așa se înfățișează Biserică Bunei Vestiri". Puțină subiectivitate în aceste note de călătorie; ochiul descoperă, înainte de toate, valorile știute ale spațiului, le caută mereu povestea și dovezile care să le ateste veridicitatea, mentalitățile
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
realitatea înconjurătoare, deși încearcă să o mimeze, construcții din carton, unde oamenii îmbracă straie ciudate, vorbesc despre dragoste, se agită nefiresc, de parcă ar fi trași pe sfori, râd între ei, cântă, dansează și emit torente de vorbe, așteaptând de la cei veniți să-i contemple expresia unei satisfacții ordonate. Această schizofrenie a reflectării a determinat, probabil, și replica directoarei de la Odeon, Dorina Lazăr adresată autorului Ștefan Caraman: "așa mizerie de text n-am mai citit de multă vreme". Și nu e decât
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
Bellow, aflat în Europa, i-a scris prietenului său pentru a-i împărtăși impresii despre Anglia, despre Italia, despre Spania și despre cunoscuții reîntâlniți: a fost intimidat, spune, de prezența scriitoarei Iris Murdoch și a lui Isaiah Berlin printre cei veniți să-i asculte prelegerile la Oxford, s-a simțit foarte prost pentru că n-o recunoscuse în „bătrânica șleampătă, cu dinții stricați”, care-l abordase cu familiaritate la Roma, pe fascinanta scriitoare Elsa Morante, foarte admirată de el în trecut „Și
Prietenul sinucigașilor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5776_a_7101]
-
lui Constantin Virgil Negoiță. Nopțile nedormite, gândurile și speranțele legate de recuperarea casei confiscate de comuniști constituie un adevărat laitmotiv al prozei sale. Concert la Carnegie Hall, este un roman al ideilor din mintea unui om aflat în corul protestatarilor veniți să îl întâmpine pe președintele României la intrarea în sala de spectacol. În așteptarea sosirii președintelui, gândurile personajului narator zboară în toate direcțiile: la istoria propriei sale case, la destinul unora dintre cei prezenți în mulțime, la amintiri din perioada
Fuzzy-terapie literara by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10152_a_11477]
-
zguduit istoria Mexicului, Biserica și-a pierdut din autoritate și din proprietăți. Regizorul rus, Yuri Kordonsky, stabilit în Statele Unite a venit la Guanajuato: revedere emoționantă cu actorii, cu tehnicienii, cu piesa după mai bine de 17 luni; scenografa Elena Dmitrakova, venită și ea de departe, din St. Petersburg mai revăzuse Unchiul Vanea în urmă cu un an la Festivalul Uniunii Teatrelor de la Palermo. Regizorul și trupa sunt invitați apoi la o conferință de presă, Kordonsky mărturisește ziariștilor mexicani cât de fericită
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
o săptămînă, roluri învățate în pripă de actorii de la Teatrul German, puși să joace, în port bănățean, ceva gen Heildelbergul de-altădată. Se descurcă, așa nepurtați prin spectacole cum sînt, pe deasupra și cu o ,coadă" de studenți la Belle Arte, veniți, taman atunci, cu Profu' să picteze ceva pustietate. Un amănunt pare, totuși, să-i dea de gol, deși nu știm cu siguranță că-i așa. Zice-s-ar că, dintre simțurile noastre, mirosul e cel mai atavic. Poate că de-
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
care are legătură imediată (la 5) cu Păltinișul meu. V-aș cere, dacă puteți, să fie după vacanța studenților (cînd va fi prea multă lume aici). Sînt liber serile, după ziua de lucru, pentru prietenii aleși. E cineva „păgubit” dacă veniți? Vă așteaptă oricînd, serile, pînă la 1 Martie și apoi după 10 Martie, al Dvoastră, Cu aceeași inimă bună Constantin Noica Cum m-aș fi dus! Dar pe Florin, care n-ar fi suportat să trăiesc o bucurie venită de la
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
scrisoarea Dvs. din 18 oct., cu mîhnirea pe care o inspiră suferinț ele unei ființe prietene. Ce s-a întâmplat? S-a stins din viață soțul, care vă îndrăgea atît de mult. Dacă doriți un cuvînt pe cît posibil înseninător, veniți oricînd aici, cu Irinel. Odăi se găsesc destule, iar de primirea mea bună, serile, puteți fi asigurată. De venit acolo nu pot, căci am început o nouă carte. Îmi rămîn zile numărate și am mult de lucru. Dar serile, obosit
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
Holender. Este adevărat că nu i-a fost ușor dirijorului să-i susțină pe compatrioții săi, fiindcă și-a găsit „năpasta” în dirijorul de duzină, Constantin Țurcanu, care l-a șicanat cât a putut de mult. Întreaga bogăție de angajamente, venite ca un potop, imediat după debutul său la Scala, se află în scrisorile/document ale dirijorului nostru. Comparația cu mentalitatea derizorie a instrumentiștilor și cântăreților bucureșteni ocupă un loc preponderent în aproape toate scrisorile, când Ionel Perlea descrie climatul artistic
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
n-au clintit un îndreptățit orgoliu. Căci aparținea acelei aristocrații a inteligenței pe care nici viața n-o învață minte. Așa se face că deși terorizată de neliniști și griji, intimida la rândul ei fie (în tinerețe) printr-o frumusețe venită parcă din altă lume, fie la orice vârstă prin siguranța verdictelor literare, formulate autoritar. Iar adevărul este că ori de câte ori analiza o carte, numea cu desăvârșită exactitate caracterele, psihologiile, determinările, substraturile. Ceea ce n-o împiedica să fie complet dezorientată în împrejurările
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
cei în funcții de conducere), dar mai ales - aici roșea discret - mă bănuia că mă înhăitasem cu vreo târfuliță cu care mă destrăbălam și care uneltea să-mi compromită rostul și căminul - și astfel, îngrijorată de sănătatea mea morală (îngrijorare venită, cred, pe linia puritană a ascendenței ei suddunărene) și frământată de ideea de a mă readuce cu orice chip în Capitală, a purces la o asiduă campanie de persuasiune asupra doctorului - lamente, rugăminți și alte arme din panoplia unei femei
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
că pleacă. te las singur, kirilă. e bunicul tău. starea s-a stabilizat. și pleacă pur și simplu. bunicu începe să zâmbească. kirilă așteaptă din clipă în clipă ca bunicul să nu mai poată respira. e mereu pregătit să urle veniți repede, e nevoie de ajutor, însă bunicu spune că poate respira, începe o ploaie mare de tot, el întreabă: plouă? și kirilă îi zice plouă. să vezi că ploaia asta nu o să ajungă și la noi și kirilă îi zice
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
Al nostru trimis A găsit ceva bun. Ura! Trageți c-un tun!ť îns-al nostru pitic, Mic, mic, Și-a pus căciulița sadea Ce la el o avea Și imediat s-a făcut Ca aerul nevăzut. Iar cînd directorul venit-a Să-i dea mîncare cu nemiluita, Al nostru pitic, Mic, mic, S-a strecurat Și din cușc-a evadat Și-a plecat la pădure Să culeagă fragi și mure." 4) Sub aparenta ei naivitate, poezia atestă o polisemie remarcabilă. Este
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
nevoie. Din ce reuși ea să observe în primele ceasuri, conviețuirea grupurilor de aceeași nație cu ceilalți se rezuma la apărarea teritoriului: o zonă de cîteva paturi pe care ar fi putut pune mîna intrușii și mai cu seamă noii veniți. Nu era nici un conațional în toată adunătura aia, s-o ajute să-și găsească un pat sau o jumătate de pat. Se părea că-i singura reprezentantă a României de pe acolo, așa încît două zile dormi ghemuită pe ciment pe
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
terenul de fotbal din pantoful meu din stângul ninge, și tristețea a toate acestea, frați moruni, și tristețea a toate acestea, frate nor. Plase de pescuit azvârlite în apă - capetele noastre în rugăciune aplecate. Ținuturi arhaice Aceste ținuturi cu femei venite, odată cu berzele și cucii, din lumea cealaltă și plopi excelând prin scoarța lor de aluminiu. Niște ferestre ale morților noștri: întunecatele scorburi. Niște icoane aprinse: înverzitele lunci. Se tăvălește luna, pe arături, în urma plugurilor, la fel ca un lup pe
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
Străinii au început să năvălească în țară a doua zi după revoluție. Mesie cu o mie de capete așteptată cincizeci de ani și la picioarele căreia, prosternați, cei mai mulți dintre români lăsaseră să curgă lacrimi de bucurie și de speranță: afaceriști veniți să scormonească în ruinele comunismului, amatori bolnavi de exotism sângeros, umanitari miloși, contrabandiști, intelectuali în vogă în căutare de devoți, homosexuali exicitați de duhoarea cărnii proaspete, visători, inocenți, politicieni și înalte grade militare cu soluții pentru următorii o sută de
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
pe cei care vin dorința lor să nu ne mai vadă căci pielea s-o fi subțiat și se zărește cununa de lauri negri a fricii care se transmite prin aer de la mare distanță laurii celui învins pe care noii veniți nu-i râvnesc nimeni nu vrea să-mi ia nimic și totuși mă tem mă mai tem în final nici n-o să rămână decât această cunună cam neagră ăsta e el? o să se mire cineva în șoaptă întorcându-mi spatele
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
înțeleg: 1. Cine sunt cei doi bărbați? 2. De unde vine Stanley? 3. Sunt întregi la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe piesa." Pinter a răspuns: "Iată ce nu înțeleg eu: 1. Cine sunteți? 2. De unde veniți? 3. Sunteți întreagă la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe scrisoarea dvs.". ' Refuzul lui Pinter de a nara, de a îexplica' și a îse explica' poate duce până la un fel de ură, de tensiune maximă
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
înțeleg: 1. Cine sunt cei doi bărbați? 2. De unde vine Stanley? 3. Sunt întregi la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe piesa." Pinter a răspuns: "Iată ce nu înțeleg eu: 1. Cine sunteți? 2. De unde veniți? 3. Sunteți întreagă la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe scrisoarea dvs.". ' Refuzul lui Pinter de a nara, de a îexplica' și a îse explica' poate duce până la un fel de ură, de tensiune maximă
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
flori de gând, și flori de ceară. Floarea de Lumină În dimineața mângâierii, plutind pe apele tăcerii, biserica de la baraj sticlea în albul ei miraj. Erau în ea din toată țara, din Făgăraș și Hunedoara, De la Brașov și București, creștini veniți să afle vești de Sus în ceea ce-i privește. Stăteau cuminți ca-ntr-o poveste. Nu începuse liturghia, dar sus pe schele era via minune, fluture rupestru: călugărul din Drăgănescu. ”Mă, Gheorghe, eu atâta-ți spun, tu n-ai făcut
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
adulmec secularul abandon în oasele de piatră și-un murmur lung de rugăciune se strecoară prin flori de măceș precum albinele roind în clopotnița neagră a bisericii țintind în călcîiele norilor - din vale urcă praful și claxoanele mașinilor odată cu turiștii veniți să filmeze veșnicia despuiată pe vîrful unui munte amurgul întețește încă o dată rugul și-n zgomot de sticle sparte de cruci și țigări aruncate-n fîntînă se stinge viața vrăjitoarei - adierile rășinii de brad împrospătează pînă-n zori aerul satului învăluit
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
Istoricizat, însă flagrant anistoric, împânzit de personaje infantile, dar și de urzeli mai mult decât adulte, ludic și în același timp ceremonios, e destul de dificil să-i recompunem genealogia. De aici și tentația constantă de a-l încadra în tipare venite cumva din afara literaturii. În fața unei epopei minimaliste care se desfășoară într-o Muntenie dâmbovițeană și nu prea (mici regate conținând deopotrivă Bucureștiul, Petrila, Filiașiul, dar și Valea Căpercilor, Căpșunăria sau Ciupercăria), în care polii de putere sunt divizați între prințul
Moartea domnului Pisicâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10009_a_11334]