2,593 matches
-
Momuloaiei. [...] Caragiale era rău platnic. Refuza să-și plătească datoriile chiar când dispunea cu prisos de sumele luate cu împrumut." (Ș. Cioculescu). Aceste trăsături ale paternelului au deteriorat complet relațiile cu Mateiu și pun sub semnul întrebării cel puțin parțial veridicitatea caracterizărilor datorate Ecaterinei Logadi: "Raporturile tatii cu fiul lui mai mare, fratele meu vitreg Matei, au fost mereu încordate. [...] Matei nu avea nimic din generozitatea sufletească a tatii. Era disprețuitor, amar, plin de morgă și mai ales snob. Aceasta ne
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu toată puterea ființei sale. Paulescu în perspectiva viitorului La vremea sa, în plan filosofic, când materialismul ateu era în plină ofensivă, Paulescu avea convingerile sale de nezdruncinat, convingeri care abia în secolul al XXI-lea încep să-și dovedească veridicitatea și să-și capete adevărata valoare. Dualitatea materie- spirit astăzi este o certitudine științifică acceptată în filosofie. Energia vitală, pentru care pleda Paulescu în celebrele sale demonstrații privind morfologia vitală și fenomenologia vitală, ca și finalitatea în biologie, aveau să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sa. Diversitatea originii sociale a pelerinilor este depășită sau întrecută doar de diversitatea povestirilor și a temelor acestora, deoarece scriitorul englez dezvoltă specii precum romanul curtenesc, savuroase fabliau-uri, alegorii, predici, fabule, vieți ale sfinților. Capodopera sa dă cititorilor senzația de veridicitate, de realism, dar este și o dovadă a profundelor cunoștințe ale autorului, și trimite chiar mai departe, la complexitatea culturii medievale. Boccaccio și Chaucer au fost spirite instruite care au avut șansa de a trăi la curțile regale ale vremii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la dolcestilnoviști subiectul contemplației în răpire extatică, există acum dorința de a o transforma în obiectul cucerii reale, al apropierii și în materie, nu numai în spirit.”20 Cu toate acestea pierde, asemenea modelelor care au inspirat-o, în planul veridicității, nu este credibilă, chiar naratorii care înfățișează astfel de personaje feminine reliefează acest lucru, ironizându-le uneori subtil, afirmând că ele rămân, în planul ficțional, doar niște alegorii. Pe de altă parte, de multe ori calitățile sunt dublate și de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
întrunirii celor zece, pe care Fiammetta nu uită să o reamintească în incipitul povestirii din ziua a noua: „dorința de a petrece și de a uita de griji”186, dar și unei nevoi permanente de creare a unei impresii de veridicitate „fiindcă a te îndepărta de la adevăr în povestire înseamnă să înjumătățești plăcerea celor ce ascultă”187. Cu siguranță că aceasta a îndemnat-o să reproducă replicile pline de savoare, deși la granița vulgarului și rudimentarului, ale unei soții trădate, Tessa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
limba latină „cum gladiis et fustibus”202 sau din Biblie „Primi-vei însutit și moștenivei viața veșnică”203, prin enumerarea unor mari personalități ale lumii antice, cum ar fi Galen sau Sfântul Ioan Gură de Aur. Se arată preocupată de veridicitatea celor istorisite: „deși înaintea mea s-au spus multe povestiri frumoase, voi spune și eu una, pe cât de adevărată, pe atât de tristă și de înduioșătoare”204. Propune, prin personajul Beritola, imaginea demnității feminine: rămasă fără soț și fără copii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fericirea conjugală. Gentilețea soțului este mai mare decât a femeii. Personajele acestea ce se vor pozitive și generatoare de exemple moralizatoare sfârșesc, de fiecare dată, prin a fi ușor ridiculizate și ironizate de către autor, care nu le susține cu nimic veridicitatea, ba chiar, așa cum se întâmplase în cazul Grizildei, le subliniază vădit rolul de parabolă, de simbol, iar nu de concretețe materială sau spirituală. Donna angelicata se prezintă inițial ca un model indiscutabil, servind scopului didactic al operei medievale, dar sfârșește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu toate acestea inovatoare, prin multitudinea lor, pentru epoca în care se redactează opera. Portretul făcut personajului feminin, în această povestire, este cel mai lung și mai reușit din punct de vedere stilistic, dând impresia unei vitalități extraordinare și a veridicității. Se pune un accent deosebit pe detaliile vestimentare, pentru a se păstra într-un con de umbră, misterios, aluziile directe la corporalitatea femeii.908 Personajul feminin are o inteligență nativă, un spirit practic și un simț al umorului care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ludovic era binevenit. într-o lucrare apocrifă, preluata mai apoi de C. Kubler și prezentată în lucrarea sa Visions et révélations du frère Fiacre de Sainte Merguerite, este descris„examenul“ la care a fost supus fratele Fiacre pentru a dovedi veridicitatea viziunilor sale. Trebuie să subliniem metodele empirice, de-a dreptul copilăroase, care nu se bazau pe nicio dovadă palpabilă, dar care au fost acceptate de mai marii bisericii:„însă superiorii săi își exprimau rezerva față de această pretenție și, pe data
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Cu o voce care indica, simultan, dorință, rugăminte și ordin) A: Poate chiar pe nemeritat pentru instituția prezidențială. T: Vă mulțumesc. A: Acum, acum sigur, lucrurile s-au mai lămurit nițel. (voce nesigură, și o expresie a feței ce contraziceau veridicitatea celor afirmate) D: Mulțumesc. (Un zâmbet ironic și privirea Îndreptată spre A, căutând, În ochii acestuia, confirmarea contrariului a ceea ce A tocmai a afirmat) Înregistrare nr. 2 Data și ora: 27.03.2009, 20.10 Locul: În interior; preluare emisiune
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de știut care a fost adevăratul agent al vindecării. Numai în cazurile în care orice terapie este ineficientă, sau unde aceasta a dat greș, vindecarea se poate atribui rugăciunii. Biroul medical de la Lourdes a adus științei un mare serviciu demonstrând veridicitatea vindecărilor miraculoase, prin credință. Unii bolnavi au fost vindecați aproape instantaneu de afecțiuni cum ar fi lupusul feței, cancerul, infecțiile renale, ulcerul, tuberculoza pulmonară și osoasă. Fenomenul se produce aproape întotdeauna în același fel - o durere puternică, apoi senzația de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fără nici o îndoială, .../vă rog să mă credeți că... Locutorul încearcă să inducă în eroare interlocutorul sau simte că acesta nu are încredere în ce i se spune. Vorbesc serios./ Pe bune... Locutorul vrea să-l convingă pe interlocutorul de veridicitatea celor comunicate. Scriem acum, da/ok? Locutorul încearcă să-l forțeze pe interlocutor să fie de acord cu cele spuse. Da, da.../ Da, totuși.../ Da, cu toate acestea... Locutorul încearcă să simuleze acordul cu interlocutorul, însă își exprimă adevărata opinie
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
4) Halucinațiile B. Ball definește halucinațiile ca fiind „percepții fără obiect”. Spre deosebire de iluzii care sunt percepții deformate ale unor obiecte existente în realitate, în cursul halucinațiilor, obiectul perceput lipsește din câmpul realității perceptive, dar bolnavii sunt convinși de existența și veridicitatea acestuia. Halucinația este o experiență psihopatologică interioară care face ca individul să se comporte ca și cum ar avea o senzație sau o percepție reală, deși condițiile exterioare pentru realizarea acesteia lipsesc (A. Porot). Ca și iluziile, halucinațiile pot lua forme extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considera un lucru cert și adevărat. Pe ce se bazează însă certitudinile și adevărurile umane? La această întrebare încearcă să răspundă Descartes. Vom da un singur exemplu. Dacă susțin că cercul are patru colțuri, atunci am tot dreptul să contest veridicitatea acestei afirmații. Ceea ce nu poate fi contestat în această afirmație a mea este faptul că eu însumi am susținut acest lucru. Că Eul, persoana care a făcut această afirmație, indiferent cât de adevărată sau falsă ar fi ea, este sursa
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cu realitatea”, ceea ce ar însemna, în consecință, că „orice creator mare și original [...] a fost realist” (Bazele esteticii, 1933). Indiferent de amplitudinea atribuită sferei conceptului, esteticienii și teoreticienii literaturii sunt unanimi în a considera drept principiu definitoriu al artei realiste veridicitatea, prin aceasta înțelegând adecvarea imaginii artistice la obiectul ei, selectat din existența obiectivă. Pentru cât mai multă precizie, unii definesc r. ca reflectarea obiectiv exactă, relevantă, a ceea ce realitatea are esențial, semnificativ. Dar ce e realitatea? Realul, afirmă Wellek, include
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
de Mihail Sadoveanu, C. Stere, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Mihail Sorbul, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Papilian, Camil Petrescu, Pavel Dan ș.a. și ajunge la apogeul realizării în romanele lui Liviu Rebreanu. Estetica de orientare marxistă condiționează veridicitatea de reflectarea a ceea ce - din punctul ei de vedere - realitatea are esențial și semnificativ; ideologizând problematica artei, prezintă tipicul ca exponent prin excelență definitoriu al r. În viziunea lui Engels, „realism înseamnă [...], în afară de fidelitatea detaliilor, redarea fidelă a caracterelor tipice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
această situație, elevul va demonstra capacitatea de selecție și de prezentare într-o manieră cât mai atractivă a obiectivelor turistice pentru care a optat ; eseu despre dezvoltarea economică a statului și despre importanța acestuia în sistemul mondial actual (se urmărește veridicitatea datelor, sesizarea aspectelor esențiale) dovedindu-se astfel capacitatea elevului de a identifica surse de documentare, dar și de a și exprima opinia personală ; postere (cu cele mai importante orașe) ce trebuie să îndeplinească anumite cerințe, respectiv precizarea titlului, a numelor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
ca istoric: fixarea gândurilor "din pulbere", sfidarea morții indivizilor și a popoarelor prin spiritul și prin caracterul însemnărilor ulterioare. Aspect care mă lămurește, pe deplin, că în aceasta și constă sacralitatea științei istorice: în a te dedica, cu maximă luciditate, veridicității informației, într-o lume a faptelor dispărute, care nu mai pot fi reconstituite. Iată știința, de pe acum sublimată în artă, a autorului: el insuflă viață secolelor duse, demonstrând că însemnătatea lor este însemnătatea istoriei înseși. Sinceritatea pe care am mai
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pasteluri (Peisaj, Toamna în Bugeac). Însușiri mai variate relevă în schimb proza. În nuvela ce dă titlul volumului din 1936, ca și în Dinu Măgură, publicată în „Ramuri”, frământarea lăuntrică a eroilor în luptă cu „demonul simțurilor” e urmărită atent, veridicitatea evoluției atenuând mult tezismul finalurilor tragice. Câteva tipuri - un preot jovial, împintenat de o nevastă lacomă, o directoare de școală ce posedă secretul reușitei la inspecții, o „Coana Maria” sau o văduvă geloasă pe soțul defunct - au naturalețe, iar o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
presupun procedee și instrumente speciale medicale sau/și tehnologice (cum ar fi, de exemplu, "detectorul de minciuni"). O analiză mai subtilă o presupune analiza semnelor relaționale (respectiv a semnificațiilor lor), printre care se numără semnele: (epistemo)logice (invaliditate, incoerență, absența veridicității etc., în consens cu criteriile deja formulate), psiho-afective (tensiune sufletească, stres etc.), sociologice (degradare a relațiilor sociale, izolare) etc. Avînd în vedere multitudinea de semne pe care minciuna le generează cu mai mult sau mai puțină evidență, în măsură să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și atunci cînd crede că o afirmație adevărată este falsă. Aici trebuie să facem o distincție între lumea reală și punctul de vedere al mincinosului. Urmînd exemplul lui Kant, Bok (1978:6-13) trage o linie de separare între adevăr și veridicitate, pe de o parte, și între falsitate și înșelătorie pe de alta. Diferența între adevăr și fals se leagă de probleme ale ontologiei și epistemologiei, de corespondență, sau de o relație asemănătoare între ceea ce este și ceea ce se spune că
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de o parte, și între falsitate și înșelătorie pe de alta. Diferența între adevăr și fals se leagă de probleme ale ontologiei și epistemologiei, de corespondență, sau de o relație asemănătoare între ceea ce este și ceea ce se spune că este. Veridicitatea și înșelătoria, în schimb, țin de caracterul moral al intenției. Dacă manifestăm intenția de a păcăli, atitudinea noastră este neveridică; dacă acțiunea neveridică pe care o întreprindem este de a afirma ceva cu intenția de a induce în eroare, atunci
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de a păcăli, atitudinea noastră este neveridică; dacă acțiunea neveridică pe care o întreprindem este de a afirma ceva cu intenția de a induce în eroare, atunci înseamnă că mințim. Habermas (1979:68) face o distincție similară între adevăr și veridicitate, ca principii valabile, în discuția sa pe tema pragmaticii universale. Drept urmare, conform definiției noastre, minciunile consistă fie în afirmații adevărate sau false, fie în afirmații care sînt pe jumătate adevărate și pe jumătate false. Este important de ținut minte că
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sa pe tema pragmaticii universale. Drept urmare, conform definiției noastre, minciunile consistă fie în afirmații adevărate sau false, fie în afirmații care sînt pe jumătate adevărate și pe jumătate false. Este important de ținut minte că distincția făcută mai sus între veridicitate și înșelătorie se referă la intenția mincinosului, și nu la un aspect din realitatea înconjurătoare. Mincinosul poate avea o viziune greșită asupra realității și se poate înșela chiar în privința propriilor convingeri. În conformitate cu Bok, definiția noastră nu ține cont de adevărul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adevărate și lipsite de o intenție de a induce în eroare; totuși el va fi un mincinos prin faptul că s-ar da drept autorul acestora (cf. Comitetul Eticii Profesionale 1980:348). N-ar trebui să presupunem că adevărul și veridicitatea sînt noțiuni abstracte care nu ridică probleme. Curentele postmoderniste abia dacă amintesc existența acestei controversate teme. După cum s-a specificat anterior, nenumărate pagini de literatură au fost dedicate caracterului problematic al conceptului de adevăr; comparativ cu acesta, ideii de veridicitate
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]