5,522 matches
-
resturi (V. Băcăuanu, 1968). Râurile (pâraiele) care debușează în Bahlui în zona de contact, au depus aici importante depozite aluvionare, pe care le-au etalat sub forma unor terase locale destul de fragmentate. Astfel, în partea inferioară a văii Buhalnița, pe versantul nordic al Dealului Babanului, se întâlnesc orizonturi de prundișuri sub forma unor terase, cu altitudine relativă de 20-30 m și 60-70 m. Ele aparțineau văii Buhalnița, înainte de a fi captată.Pe cursul inferior al văii Broscăria, la est de Ceplenița
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și după confluența cu valea Ungurilor (Cotnari) se îndrepta spre est (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Glacisurile În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, glacisurile de acumulare ocupă suprafețe apreciabile și sunt rezultatul acțiunii proceselor denudaționale de pe versanți. Acolo unde apar, suprafețele de glacis sunt slab înclinate de la orizontală până la 5°-8° și fac racordul dintre relieful mai înalt din spate cu cel relativ plan din față pe care-l parazitează atunci când sunt acumulative. Acumulările proluviale și proluvio-coluviale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Furcilor Cotnari, Dl. Cătălina). În unele cazuri, aceste forme se sprijină direct pe rama înaltă; alteori însă, ele au fost detașate datorită proceselor de denudație. Suprafața acestor “martori” detașați din rama înaltă au pante domoale spre est și sud-est și versanți abrupți, cu caracter de cuestă orientați spre Dealul Mare (Dealul Cătălina, Dealul Litenc-Lupăria, Dealul lui Vodă) la vest. În plus, în constituția lor, alături de unele prundișuri bine rulate, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci) de gresii care arată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o valoare de 18 %. Prezența vegetației (mai ales pădurea), orientarea culmilor deluroase, a lacului de acumulare Pârcovaci și a orașului Hârlău, generează microclimate cu trăsături specifice. Astfel, pe platourile înalte, oscilațiile termice dintre zi și noapte sunt relativ mari. Pe versanții sudici, deschiși, însorirea începe la primele ore ale dimineții, crescând în intensitate până spre amiază, după care descrește. Versanții adăpostiți în prima și ultima parte a zilei suferă o umbrire aproape totală. Partea superioară a versanților este mai caldă primăvara
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
orașului Hârlău, generează microclimate cu trăsături specifice. Astfel, pe platourile înalte, oscilațiile termice dintre zi și noapte sunt relativ mari. Pe versanții sudici, deschiși, însorirea începe la primele ore ale dimineții, crescând în intensitate până spre amiază, după care descrește. Versanții adăpostiți în prima și ultima parte a zilei suferă o umbrire aproape totală. Partea superioară a versanților este mai caldă primăvara și toamna, pentru că este luminată o mai mare parte din zi, comparativ cu cea mijlocie și inferioară. Partea inferioară
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sunt relativ mari. Pe versanții sudici, deschiși, însorirea începe la primele ore ale dimineții, crescând în intensitate până spre amiază, după care descrește. Versanții adăpostiți în prima și ultima parte a zilei suferă o umbrire aproape totală. Partea superioară a versanților este mai caldă primăvara și toamna, pentru că este luminată o mai mare parte din zi, comparativ cu cea mijlocie și inferioară. Partea inferioară se caracterizează printr-un plus de căldură vara, îndeosebi în timpul zilei și un minim de căldură iarna
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dealul Mare Hârlău și Culmea Holmului, include ape acumulate în fisurile și golurile rocilor calcaroase și grezoase și în intercalațiile de nisipuri oolitice, suportul impermeabil îl formează frecvent argilele și marnele. La contactul dintre rocile acvifere și suportul impermeabil, pe versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica, Buhalnița, Scobinți, Zagavia, Fetești și a abruptului vestic al Culmea Holmului din care se alimentează localitățile Pârcovaci, Deleni
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a abruptului vestic al Culmea Holmului din care se alimentează localitățile Pârcovaci, Deleni, Hârlău. Aceste ape sunt bune calitativ și au debite apreciate până la 5 l/s, constituind obârșia numeroșilor afluenți ai râului Bahlui (V. Băcăuanu, 1980). Unitatea hidrogeologică a versanților Versanții dealurilor și platourilor structurale sunt acoperiți de materiale provenite din alunecări, rostogoliri, surpări, formate dintr-un amestec de argile, pietrișuri și nisipuri. În aceste formațiuni, apa din precipitații se infiltrează destul de ușor, formând pe suportul argilo-marnos un strat acvifer
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
abruptului vestic al Culmea Holmului din care se alimentează localitățile Pârcovaci, Deleni, Hârlău. Aceste ape sunt bune calitativ și au debite apreciate până la 5 l/s, constituind obârșia numeroșilor afluenți ai râului Bahlui (V. Băcăuanu, 1980). Unitatea hidrogeologică a versanților Versanții dealurilor și platourilor structurale sunt acoperiți de materiale provenite din alunecări, rostogoliri, surpări, formate dintr-un amestec de argile, pietrișuri și nisipuri. În aceste formațiuni, apa din precipitații se infiltrează destul de ușor, formând pe suportul argilo-marnos un strat acvifer propriu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
strat acvifer propriu. Apa din aceste strate este în general potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere proluvio-coluviale îmbracă partea inferioară a versanților
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere proluvio-coluviale îmbracă partea inferioară a versanților. Aceste materiale acumulative au fost secționate de văile afluenților râului Bahlui (valea Scobinți, Buhalnița, SărataCotnari, Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Materialul argilomarnos, cu intercalații de nisipuri și prundișuri, cu grosimi variabile, permite acumularea unei mari cantități de ape. În perioadele cu precipitații
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Calitativ, apele sunt ușor alcaline (pH-ul oscilează intre 7 și 7,5), duritatea este în jur de 20°G, deci peste normala apelor potabile (C. Martiniuc, 1956). Stratele acvifere se alimentează prin scurgerile de suprafață și subterane produse pe versanți și pe interfluviile situate în imediata vecinătate. Astfel de ape apar pe terasele de 30-35 m (M. Pantazică, V. Băcăuanu, 1968) ale râului Bahlui în partea vestică a Dealului Hatiei-Bădeni, a Dealului Humăria Hârlău, a Dealului Morii-Ceplenița, în zona de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
etc. Apele subterane din șesul Bahluiului sunt cantonate în formațiuni nisipoase, cu intercalații de pietrișuri, acoperite de strate argilo-nisipoase cu granulometrie relativ fină, ceea ce îngreunează infiltrarea apelor de suprafață provenite din precipitații sau din vărsarea râului Bahlui. La contactul cu versanții s-au acumulat materialele aduse lateral, formând glacisurile, iar la debușarea unor pâraie (Buhalnița, Sărata, Broscăria, Scobinți) în râul Bahlui, s-au format conuri de dejecție ce dețin strate acvifere ascendente. Duritatea acestor ape este în jur de 16G și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
teritoriul aflat în cercetare, curge pe o distanță de 35 km (M. Pantazică, 1974). Albia minoră este bine conturată, puțin adâncită, chiar de la obârșia văii. Cursul este ușor meandrat, având o albie majoră neînsemnată. Valea este îngustă și adâncă, cu versanți înclinați, în jur de 10°, pe care alunecările de teren sunt fixate de pădure. În cadrul acestei văi se deschid ape subterane de stratificație descendente asigurând o scurgere permanentă râului principal. Viteza de scurgere a apei este relativ ridicată, dacă avem
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m în zona de debușare a pârâului Buhalnița (În dreptul localității Ceplenița), împiedicând revărsarea Bahluiului. Afluenții Bahluiului, până la Cotnari sunt scurți, cu bazine de recepție reduse, incluzând un relief degradat. În asemenea condiții, șesul Bahluiului este inundat lateral, prin scurgeri de versant și de apele transportate de afluenți. Astfel, în iulie 1965 ori iunie 1970, în urma unor ploi torențiale, într-un timp foarte scurt, șesul a fost acoperit de un strat de apă de aproape un metru înălțime (Punctul hidrologic Hârlău, 1971
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
datorită topirii zăpezii, frecvent însoțită de ploi. În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari această perioadă începe în luna martie, printr-o creștere timidă în care se consumă zăpada din zonele cu altitudini sub 300 m (Pe versanții estici și sud-estici ai Dealului Mare, respectiv pe versanții vestici și sud-vestici ai Culmii Holmului). După o scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari această perioadă începe în luna martie, printr-o creștere timidă în care se consumă zăpada din zonele cu altitudini sub 300 m (Pe versanții estici și sud-estici ai Dealului Mare, respectiv pe versanții vestici și sud-vestici ai Culmii Holmului). După o scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la mijlocul lunii mai. Viiturile au geneză pluvială, în marea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
procent de 1%. În cadrul etajului forestier se disting următoarele subetaje: Subetajul fagului; este reprezentat prin masive de făgete aproape pure sau în care fagul este dominant. Aceste făgete se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se întâlnesc mai ales, în zona Maxut, Humosu, Deleni, la izvoarele Bahluiului, pe versanții nordici ai văilor Baris, Pietrăriei, Adâncata, Lacurile etc. Formațiunea de făgete pure
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se întâlnesc mai ales, în zona Maxut, Humosu, Deleni, la izvoarele Bahluiului, pe versanții nordici ai văilor Baris, Pietrăriei, Adâncata, Lacurile etc. Formațiunea de făgete pure deține o pondere de 26% din suprafața fondului forestier din acest bazin în studiu. Astfel, specia dominantă este Fagus silvatica, cu ponderi mari, în unele anale (Maxut, Humosu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
suprafața fondului forestier din acest bazin în studiu. Astfel, specia dominantă este Fagus silvatica, cu ponderi mari, în unele anale (Maxut, Humosu, peste 70% din suprafață). În partea de vest și sud-vest a masivului păduros, la altitudinea 410-470 m, pe versanți cu expoziție estică, nordestică, se află un cadru secular, cu o suprafață de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au mai fost identificate exemplare sau grupuri rare de fag de Crimeea (Fagus taurica) și chiar fag caucazian (Fagus orientalis), pe versantul de est al Dealului Cătălina (17 ha), unde unele exemplare au 20 m înălțime și 60 m în diametru. (C. Burduja, C. Toma și M. Lazăr, 1965). Făgetele de deal, din zona cercetată, se regenerează cu ușurință, în urma a două
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cotnari. Tipul staționar majoritar este cel deluros de cvercete, cu șleauri de deal fără fag, care ocupă cea mai mare parte din suprafața fondului forestier luat în studiu (46%), fiind identificat, de la altitudinea de 250 m până la 500 m, pe versanți cu înclinări și expoziții diferite. Predomină tipurile de pădure care și-au păstrat caracterul natural (50%) fiind urmate de cele artificiale (33%). Foramțiunea cea mai răspâmdită este cea a șleaurilor de deal cu gorun, care ocupă 54% din suprafață, fiind
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Coasta Șurii, Dealul Horodiștea Cotnari, sud-vestul Dealului Basaraba, la vest de satul Sticlăria, (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Gorunetele pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
estul și sud-estul depresiunii de contact, arbuști ca: voiniceriu pitic (Evonjmus nana), cireșul pitic (Crasus fructicosa), migdalul pitic ( Amygdalus nana) etc. Pajiștele (în special pășunile) sunt formate din asociații de păiuș (Festuca valesiaca) și colilie (Stipa lessingiana, Stipa capillata). Pe versanții erodați s-au instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind la sărăturarea solurilor de aici. Dintre speciile halofite petru zona cercetată putem aminti: brânca (Salicornia herbacea), săricica (Salsoa soda (ruthenica)), pelinul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]