3,798 matches
-
Se și visează, o figură poetic-romantică, un soi de Goethe feminin, țesând la război, cu soarele de dimineață sticlindu-i în lentilele ochelarilor astfel încât nimeni să nu poată spune, nici chiar ea, dacă în ochi i se poate citi o veselie reținută sau dimpotrivă, o tristețe nemărginită. Frunzele castanilor se profilează pe pereții apartamentului de bloc și în tăcerea mișcătoare, ea va țese, va țese... Tangara strigă. Pas - cal! M-a chemat pe nume, se miră Pascal. ─ E o pasăre deosebită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
parcă neîncrezător. Cu Chiru ăla de l-ai făcut scăpat sau ce io-i fi făcut, de se zice c-a rămas în Baltă, unde-a inundat de-a făcut baraju’, ș-o ține de atunci tot așa într-o veselie. De pă vremea colectivizării a rămas și nu-l vede nimerica. D’atunci petrece și face legende. Noi construim edificiili cu directivele și el petrece în Baltă! Și mata nu combați la biserică, duminica, chestia asta. Noroc că e lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
micu, ar fi hârșâit cu lingura pe peretele din spatele casei, cimentuit cu stropi. - Ai omorât fata... șopti Girevengu, urmărind cum firul de sânge se lățește pe pânza mototolită. Tocmai de sfânta zi a Crăciunului. Petreceam și noi la televizor, cu veselie și muzică, că ne simțeam oameni ca toți românii. Că ne bucuram de prima asta care am luat-o. Și uite, ce-ai făcut din bucuria noastră... Fărmăcata nici nu-l mai auzi. Începu să urle ca la mort. Ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și el să țipe. - Trotilaș, bă Trotilaș, sări bă, fratele meu, că-mi moare fata, n-auzi?! Săriți, băi, că moare zânișoara tatii. N-auziți?! Vă fut muma-n penalitate la toți de nu ieșiți! Voi petreceți la băutură și veselie și io cu fata moartă?! Ieșiți, nenorocirea lumii de bagabonți! Să vă ardă ficații cu toți morții morților de-i aveți și să vă dea canceru-n mațe la toți, de nu ieșiți!!! Ieșiseră câțiva. Mulți se buluciseră pe la ferestre. Cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de prezervative? Fugeau fetele noastre de cauciucuri ca de dracu, zicea că e dușmane și capitaliștii vrea să le facă sterpe cu ele. O făceau fetele așa, rapid, la boschet. Mai trăgea și artificii toată noaptea. Nu-ți închipui ce veselie a fost... Clătină nemulțumit din cap, încă plin de amintirile de atunci. - Mai urât e că au intrat și șuții în activitate. Nici nu-ți închipui cum se fura. Umblau capitaliștii cu aparatul de fotografiat pe umăr și ciorditorii le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ceva. Încercă să se agațe de lanțul gros ce-i spânzura aceluia pe,un gherdan gros, din aur roșiatic, de care atârna un craniu minuscul, cu fălcile larg deschise, de parcă ar fi îndemnat-o să se topească și ea de veselia ce-l cuprinsese. Bătrâna nNu scoase decât un fel de chirăit surprins, de pisică trezită din somn. Celălalt, deșirat, cu o față prelungă, mai mult albastră decât neagră, albastrul închis al apelor coclite, cu o pălărie de paie de orez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
muncitorilor de pretutindeni, Rapsodilea organizase o petrecere în birtul său la care participaseră mahalgii de frunte, mai toți membri ai „Clubului Muncitorilor“. Între ei se bănuia că se strecuraseră și câțiva anarhiști, printre care temutul Barbu Z. (Nuhăm G.). Când veselia era în toi, au năvălit agenții de la Prefectura Poliției Bucureștilor și i-au arestat pe presupușii anarhiști, indicați personal de Rapsodilea. S-a dovedit, a doua zi, că cei ridicați erau nevinovați. A fost luat însă birtașul, pentru denunț mincinos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de aici de la Județ, că era casieră la teatru, a făcut stop cardiac chiar la hotelul unde îi ținea, nu prea s-a lăsat cu jale mare că era primul congres la temă de educați și cultură, trebuia să fie veselie și entuziasm, și cu devotament, a adus-o peste o săptămână acasă, Tronică era la profesională atunci, acuma e și el cu cultura cum ar fi, adică e moștenire de familie, a intrat în combinație cu Cangurașu a lui Brandaburlea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
eveniment popa Ioachim a trebuit să vândă brutăria, o ceruse Cangurașu, nu vrusese la-nceput părintele să dea Brutăria, dar după trei incendii, toate de la instalația electrică, a vândut-o, de a pus Cangurașu bazele Brutăriilor reunite „Brandaburlea & Brandaburlea“, era veselie mare la masă atunci, lumea de peste lume, organizare și distracție ca în filmele americane, o făcuse firma de caterincă a fetei lui Cangurașu, „Bachelita Catering Brand“, dăduse Cangurașu bairamul de primul milion de dolari făcuți din afacerile care le avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
are, ți le punea la loc de stătea curcanul în picioare, era hulpav Macatist, mânca cu bucurie, cu poftă, cu râvnă, trăgea de coaja pâinii, o dezghioca parcă, și molfăia dumicatul, râdea, ce-o fi făcut, la neatenție, la grabă, veselie și bucurie, poftă prea mare, că odată Macatist al meu dă ochii peste cap de ziceai că vrea să zboare și până să se prindă careva, a trecut și ceva timp, secundele fatale ale destinului meu și grele de jalea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
grele de jalea care-o aducea, mai cânta și trupa lui Gipsy Kankă, aduși special pentru distracția de la bairam de la Academia de Arte, Muzică și Manele ce-o ține în București profesorul Santiago Cablu, cumnatul lui Cangurașu, era agitație și veselie și până să observăm cum a venit tragedia de s-a pus la masa noastră, Macatist plecase la plimbarea de pe urmă. Dă-i pumni, șuturi, zgâlție-l de subsiori, pune-l cu capu-n jos, Tobă Barosanu, de are toate stațiunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Lumii. Și în fond... Nu ducem decât fiecare povara câte unei minciuni. Nu știm cum să scăpam de ea. Sau nu vrem să ne mărturisim. Ciudata asta frică ne chircește și ne amăgește așa, ca un drog. Ne dă o veselie... Tâmpă, cum să-i spun? Un fum ruginiu se ridica dintre ape. Plutea odată cu Dunărea, întins ca un giulgiu peste ea. - Și ăia, din Sudica, urmă Tomnea, tot așa o țin. Au niște ierburi pe care le trag pe nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
puneau pe depănat amintiri din expediția tocmai încheiată, insistând asupra momentelor penibile, inexplicabile și nespus de comice prin care trecuseră. Râdeau cu poftă - Samuel cu o voce groasă, iar Margareta amestecând sunetele delicate ale hohotelor cu sughițuri ce-i amplificau veselia și o făceau să scuture din cap și să-și lovească ușurel coapsa. Își aminteau împreună, se amuzau împreună și nici prin gând nu le trecea că ceea ce ei considerau a fi niște întâmplări haioase și nevinovate se vor acumula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cu capul către decorul pentru Virginia Woolf. A mai și reușit să-i fraierească mai pe toți ăștia de la ziare ca să-i facă recenzii bune. A înnebunit lumea! Ben rânji. —Ben lucrează la Cross de când lumea, zise el plin de veselie. N-o să mă ia în serios până nu fac și eu măcar zece ani pe aici. Practic, ăsta a fost primul meu loc de muncă, după ce mi-am terminat ucenicia, zise Bez cu mândrie. Ajutorul maistrului tâmplar și am muncit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lui Matthew, urmată de alaiul de zâne, care erau cu mult mai vesele acum că aveau să vadă cum urmau să arate costumele lor. Chiar și Tabitha apăru, în cele din urmă, din bucătărie, și o cuprinse și pe ea veselia, astfel că păru să nu mai observe ostilitatea celorlalți. Văzându-mă că stau în colț, Helen o luă spre mine. Nu trebuie să-ți vezi costumul? o întrebai eu cu politețe. —O, l-am văzut deja pe al meu, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ăsta al ei merge prea departe? Și mă întrebam cât de multe știa Sophie despre fata al cărei corp fusese aruncat în canalul din subsolul teatrului: știa, de exemplu, că fusese strânsă de gât? *** — Mamă, mamă, zise Hugo plin de veselie, după ce-l pusesem la curent cu toate cele. Ei bine, distracție mai mare decât în The Vikings 1, și n-ai să mă auzi zicând asta prea des. Mai vrei niște Earl Grey? Când Hugo invita pe cineva la ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mare vânzoleala pe acolo și nu aveam chef de dat explicații. Ajunsesem la ultimele trepte când cineva m-a prins de la spate și m-a trântit la pământ. — Nu puteam pierde ocazia să nu ating pantalonii aia, zise Bez cu veselie, când m-am întors. E ceva să te vadă omul îmbrăcată și îmbrăcată normal. Citi inscripția de pe tricoul meu și izbucni în râs. — Ok, nu e chiar normal. Hei, ia ascultați aici, zise către cei mașiniști, fiecare lângă cablul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de șampanie. Devenind dintr-odată prudent, își plimbă privirile de la mine la Violet și apoi la Janey. —De ce chicotiți? Aș putea să știu și eu? —Sam și cu mine tocmai discutam despre cum ești în pat, Huge, zise Violet cu veselie. — A, minunat, spuse Hugo cu un sarcasm tăios. Dar, vă rog, fără subiecte care pot să mă jeneze cu adevărat, cum ar fi câte cubulețe de zahăr îmi pun în cafea sau dacă dorm pe partea stângă sau pe dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Jill? Ai luat-o și pe ea cu tine în seara asta? Sau a trebuit să rămână acasă cu copiii? Jill era soția lui Bez. Îmi arătase poze cu ea și copii. Abia așteptam s-o cunosc, continuai eu cu veselie. S-o văd și eu în cele din urmă pe femeia care e destul de nebună să te suporte pe tine. —E nebună de legat, zise el cu amărăciune. Dumnezeule, bărbații care sunt căsătoriți de mai mult de cinci ani n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
care ieșeau din baia de la parter, foarte mototoliți și încântați de ei. Când ești nefericit nu-ți arde de oameni veseli, așa că m-am rățoit la ei, zgândărită de fețele lor mulțumite și de faptul că o țineau într-o veselie să mă convingă să rămân, nedezlipiți și abținându-se cu greu să nu-și mozolească unul altuia gâtul. Am ieșit și am chemat un taxi. Cel puțin în zona aceea nu erau greu de găsit. În colțul de lume unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în apele adânci. Ca femeie yubani nu avea drept la un suflet, dar orice ar fi fost ceea ce a hrănit viața din trupul ei, se va odihni în pace pentru totdeauna, bucurându-se de căldura zilei, de lumina soarelui, de veselia culorilor. O acoperi cu cearșaful vechi și își aminti ziua în care a văzut-o pentru prima dată stând pe vine la umbra copacului și cealaltă zi, când a dorit-o mai presus de orice. Jaguarul răgi mai aproape decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
omenească e alcătuită din ceva mai mult decât un trup ale cărui boli trebuie combătute. Unui copil dintr-un cartier de cocioabe nu îi erau de ajuns vaccinurile și antibioticele; avea nevoie de aer curat, de spațiu să alerge, de veselie ca să trăiască și de multă dragoste, tot ce se putea găsi într-o așezare yubani. Avea dreptate José Correcaminos? Probabil că pentru fiecare medicament, albii aduceau o boală. Iar boli nu erau doar tuberculoza și pojarul...; boală era și monstruoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
perete în lumea albilor, aceștia nu aveau dreptul să le aducă civilizația lor yubani-lor, pentru care pământul e al tuturor, și tot a tuturor este și foametea, și tot a tuturor este și vânătoarea, și tot a tuturor este și veselia, și tristețea, și libertatea. Avea dreptate Correcaminos... Dacă e să-i nimicească, barem să fie o dată pentru totdeauna. Ca pe niște făpturi omenești, ca pe niște oameni liberi, singurii oameni cu adevărat liberi care au mai rămas pe fața Pământului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Odată recunoscut lucrul acesta, opinia generală trebuise să ajungă la un compromis și-i transformase pe aceiași carabinieri În calul de bătaie al mitului popular, bufonii clasici care nu Înțelegeau niciodată nimic și a căror stupiditate legendară era sursă de veselie pentru Întreaga nație. Și totuși, uite-l pe unul dintre ei, Încercând să explice punctul de vedere al celuilalt. Și aparent Înțelegându-l. Remarcabil. — Cel fel de forțe militare avem aici, În Italia? puse Ambrogiani o Întrebare evident retorică. Suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
În hohote puternic de râs. — O, Guido, ar trebui să te auzi. „Are doar șaisprezece ani“. Nu, nu-mi vine să cred. Continuă să râdă și trebui să se lase pe spate pe brațul sofalei, atât de tare-i răpi veselia puterile. Ce trebuia el să facă, se Întrebă, să rânjească și să spună glume murdare? Raffaele era singurul lui fiu și nu știa nimic despre ce era În lume: SIDA, prostituate, fete care rămâneau Însărcinate și te convingeau să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]