7,044 matches
-
responsabilitățile din fișa postului: programul nu este de cele mai multe ori respectat, orele suplimentare devin obișnuințe, deplasările implică o serie de riscuri pe care angajatul le accepta.. Factorii de stres pentru angajații din mediul privat pot proveni din: ambianța fizică: zgomot, vibrații, temperatura, noxe, iluminat etc.; ambianța socială: relații interpersonale reduse, lipsa cooperării, atitudini critice sau dictatoriale, nesiguranță locului de muncă etc; caracterul și organizarea muncii: suprasolicitare/subsolicitare, munca repetitivă, ritm impus, orar prelungit, nivel de responsabilitate și decizie, automatizare excesivă, ambiguitatea
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
știință, industrie, agricultură, zootehnie, medicină etc.. Pericolul deosebit al substanțelor radioactive în mediu și în potențialul lor nociv chiar la concentrații foarte reduse. Poluării radioactive i se adaugă poluarea sonoră, tot ca o componentă a poluării fizice. Zgomotul, ca și vibrațiile și ultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncă și de viață al omului modern, iar intensitățile poluării sonore sunt în continuă creștere. Supraaglomerarea și traficul, doi mari poluanți fonici, au consecințe serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un număr
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
transportul naval. Clorinarea poate afecta toate formele de viață din apă. O alta metodă mai eficientă este asigurarea unui debit mare de răcire, care să nu crească cu mult temperatura apei, evitând poluarea termică. VII) Poluare fonică Sunetul reprezintă o vibrație a particulelor unui mediu capabil să producă o senzație auditivă. Sunetul se propagă sub forma unor unde elastice numai în substanțe (aer, lichide și solide), dar nu se propagă în vid. În aer, viteza de propagare este de 340 m
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
l-au intuit - totuși, au reușit să obțină seria naturală a armonicelor pe baza monocordului (vezi nota 46), făcând să vibreze porțiunea scurtă a coardei în cadrul succesiunii de raporturi astfel: O suprapunere de două sau mai multe sunete cu aceleași vibrații alcătuiește unisonul, adică raportul Prin raportul se obține octava. M. Ghyka comentează: „Mai ales pe baza corelației stabilite între acorduri și intervale muzicale, pe de o parte, iar pe de altă parte, raporturi aritmetice derivate din tripla combinație tetraktys șvezi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
identificat, iar autorul nu pare interesat de coerență. Prima carte, Pedepsele, evidențiază o anumită monotonie, la care se adaugă ezitările de ordin stilistic. Se pot distinge influențe din Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Nichita Stănescu, însă versurile includ de pe acum o vibrație autentică și o tensiune puternică. În continuă pendulare între contrarii, confesiunea se desfășoară ambiguu, implicând un mare grad de relativitate: „În ora de geometrie tăiam copaci,/ și priveam cercurile,/ dar nu priveam cercurile,/ ci niște păsări în cercuri,/ dar nici
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
normal, între 4 și 1 m presupune o diminuare ușoară sau moderată a auzului, iar sub 1 m presupune o pierdere accentuată de auz; dacă distanța de examinare este mai mică de 1 m, există riscul ca examinatul să perceapă vibrații, și nu sunete. Examenul cu ajutorul vocii indică numai gradul leziunii, dar nu și localizarea ei. 2. Acumetria instrumentală (examinarea auzului cu ajutorul unei serii de diapazoane 3): cu ajutorul diapozitivelor pot fi determinate locul și câmpul auditiv nealterat; în cazul în care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu cea a examinatorului, care trebuie să dispună de auz normal; b) proba Rinne - se verifică raportul dintre audiția de care dispune examinatul pe cale aeriană și audiția pe cale osoasă 1, separat la fiecare ureche; c) proba Weber - diapazonul aflat în vibrație este așezat pe vertex, la jumătatea distanței dintre cele două urechi; sunetul este perceput la mijlocul craniului dacă auzul este normal și este mai puternic în urechea bolnavă în cazul în care segmentul de transmisie este lezat. 5.1.2. Etiologia
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
funcțională (intrasistemică) - se realizează în cazul pierderii totale a auzului și presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute; în acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (esențial pentru perceperea vibrațiilor articulatorii în procesul demutizării) și mai ales de plasticitatea structurilor cerebrale (interferența funcțională a ariilor de proiecție primară cu ariile de asociație care intervine în integrarea și interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual‑motrice); - compensarea de tip
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
bine atunci când au posibilitatea unei duble inserții: în societatea auzitorilor și în comunitatea lor). Pentru a facilita accesul copiilor la metoda orală sunt necesare următoarele condiții: stimularea și formarea dorinței și nevoii de comunicare prin educație, dezvoltarea percepției kinestezice (pipăitul, vibrațiile, suflul, mișcările buco-faciale), dezvoltarea percepției vizuale, ca imitare a mișcărilor corpului, ale feței, ale gurii etc., dezvoltarea percepției auditive prin intermediul protezelor, dezvoltarea de raporturi afective cu ceilalți, dezvoltarea capacității de atenție, memorare, reproducere prin jocuri, scene mimate, desene etc. Vocea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
frecvența stimulărilor sunt condiționate de particularitățile neuropsihice ale subiecților; astfel, un subiect apatic, depresiv impune aplicarea unor stimulări mai intense, în timp ce un subiect hiperactiv va necesita o stimulare mai redusă. Tehnicile de stimulare pot fi: proprioceptive (întindere rapidă, întindere prelungită, vibrația, presiunea pe tendon etc.), exteroceptive (atingerea ușoară, periajul, crioterapia, atingere continuă, căldură neutră etc.) și vestibulare sau senzoriale (balansări lente repetate, rostogoliri, rotații libere etc.). Principalele strategii și direcții de acțiune vor urmări îmbunătățirea mobilității, a stabilității, a mobilității controlate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care cuprind această literă, apoi scrierea de propoziții. În cazul copiilor cu deficiențe de auz se recomandă și folosirea analizei și sintezei cuvântului după imaginea labiovizuală (în fața oglinzii) și kinesteziile articulatorii corespunzătoare (palparea zonei gâtului în dreptul laringelui pentru a sesiza vibrațiile). De asemenea, la utilizarea acestei metode, cuvintele și propozițiile trebuie să fie cunoscute sub aspect semantic și articulator, să aibă o componentă articulatorie simplă, sunetul nou (grafemul) să fie situat în cuvânt într‑o poziție avantajoasă pentru a fi ușor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
memoriei vizuale, discriminării fond‑formă și constanței percepției; - discriminarea auditivă - capacitatea de a percepe și diferenția sunetele produse de diferite obiecte, instrumente, vocea umană etc. pe baza acuității auditive (capacitatea de a recepta și discrimina sunetele după intensitatea și amplitudinea vibrațiilor), orientării auditive (capacitatea de a distinge sursa și direcția unui sunet) și memoriei auditive; - discriminarea tactilă; b) conduita perceptiv‑motrice de spațiu: - conduita perceptiv‑motrice de spațiu în domeniile: spațiul fizic, al obiectelor, faptelor; spațiul evenimentelor, social; spațiul cognitiv, al
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se întrebuințează seria discontinuă de diapazoane a lui Betzold care cuprinde sunete cu variații din octavă în octavă (spre exemplu: 16, 32, 64, 128, 256, 512, 1.024, 2.048, 4.096 etc. Hz). 1. În mod normal, urechea aude vibrații sonore pe cale aeriană (CA) un timp de trei ori mai lung decât pe cale osoasă (CO), adică CO/CA = 1/3. 2. Cunoscută și sub denumirea de pojar german. 1. La vârste mici capacitatea de compensare și adaptare a copilului protezat
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai bună adaptare. Orientarea spațială se realizează și prin perceperea curenților de aer, în locuri închise sau deschise (sunt diferențe din acest punct de vedere), pe părțile descoperite ale corpului (în special pe față și dosul palmelor), cu ajutorul zgomotelor sau vibrațiilor percepute prin intermediul pașilor sau a bastonului (ce sunt și ele diferite în raport de apropierea sau îndepărtarea de un obstacol) și mai rar cu ajutorul câinilor (pentru că sunt costisitori, greu de dresat și mai cu seamă pentru că nevăzătorul poate deveni prea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deasupra tunelurilor, a sistemelor principale de colectare a apei reziduale sau a altor elemente de risc. 2. Nivelul față de cotele de inundație trebuie să fie evident. 3. Mediul de amplasare, de asemenea, nu trebuie să fie afectat de cutremure, zgomote, vibrații, câmpuri electromagnetice (ale radarelor) sau de poluare a aerului. Zona trebuie să fie liniștită, și nu una cunoscută pentru numeroase incidente sociale. Vecinii sunt liniștiți? Cu ce se ocupă? 4. Cum funcționează serviciile de utilități în zona de amplasare? Curentul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și frecvente întoarceri în copilăria plină de lumină și puritate. Scriind o poezie a luminii prin excelență, P.C. își va semnala preferința pentru această tonalitate încă din titluri: Cuib de lumină (1996), Lumină în amurg (1996), Iluminări (1998) ș.a. O vibrație intensă intervine deseori în proiecții unde sunt prezente culorile „de sânge și foc” (Amurg), iar o analogie trimite la „sufletul rebel/ De pictor flamand”. Rebelă este și pădurea de stejari a Deliormanului, „intrată în baladă” (Origini), după cum purtătoare de mister
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
lui Mihail Sadoveanu, a cărui călăuza de vânătoare în munții Sebeșului a fost și cu care va fi comparat, deoarece - scrie Șerban Cioculescu - „de la Mihail Sadoveanu încoace, marele lui prieten, nimeni nu a reușit să îmbine artă povestirii cinegetice cu vibrația simțirii, într-o formă proprie”. P. își relevă bogatele cunoștințe de naturalist în lucrări precum Capră neagră (1957), Vulpea (1957) și Mamifere din România (I-II, 1971, în colaborare cu Vasile Homei) ori în române, cum se întâmplă în Inima
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
puzzle: realitate cotidiană, reverie, miraculos. Trecerile sunt alunecări bruște dintr-o lume în alta, din real în poezie ori într-un tărâm al absurdului, cu pasaje onirice de un fior poetic intens. Ritmul alert al epicului, stilistica netrucată, concretețea și vibrația descripției sunt atuuri prezente și în romanul Serenadă la trompetă (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apariție de succes în epocă, echivalând farmecul unui Alain- Fournier autohton. Proză tipică a tinereții explozive, Serenadă... captează trăirile juvenile din Șcheii Brașovului, cu iubiri adolescentine
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
de o simplitate de bun-gust, însoțit de o ironie cordială. Romanul Adela este văzut ca o „patetică elegie a dragostei nesatisfăcute”, o operă superior analitică („cel mai bun roman românesc de analiză”), o elegie (formula este fericită) „de o mare vibrație lirică, în tonuri wertheriene mai potolite, străbătute de un inefabil regret, în stilul elegiac al lui Anghel”. Studiul despre Ibrăileanu este, în totalitate (Viața... și Opera...), o operă solidă, cea mai importantă ce s-a scris despre criticul ieșean. Nu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
antinomie structurală - sete de viață, bucurie, senzualitate vitală, voință de creație și conștiința sfârșitului apropiat - lirismul lui P. își află limita cea mai înaltă a expresiei. Apărut postum, Elogiul înțelepciunii (1979) e dominat de o tonalitate testamentară, apăsătoare și monocordă. Vibrația lirică e diminuată, efortul de disciplinare a sentimentelor se stinge în oboseală și confuzie existențială. Tonalitatea, aproape continuă, e similară cornului melancolic eminescian și obsesia capătă conturul „vânătorii sacre”. Culegerea Voce eternă. Pro Patria (1985) restituie și ineditele. Se regăsesc
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
de uvertură, în primele versuri ale poemului: „și totuși înăuntrul trupului său / oricine poate preschimba plumbul în aur”. E un traseu inițiatic, în care fragmentarul, disparitatea și distorsiunea sensurilor sunt depășite prin experiențe asimilabile rugăciunii („oasele craniului devin transparente / dacă vibrația sunetului Amen / ajunge în dreptul privirii / ce repede se dizolvă / triunghiurile de plumb”) sau ascezei profane („dacă o să înfășori cu răbdare pe mosor / firul de sânge / vei ajunge până la suflet”). Expresie a disperării existențiale și metafizice, versul lui P. sfârșește - cu
POPA-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
de acasă arată, în frânturi, îndrăgite icoane („Mestecenii visează încă sub coajă de lapte/ La frunze și la câmpurile coapte”, Anotimp), însă acestea nu reprezintă decât o fracție a plămadei divine ce se urzește din vocile pământului, chemările cerului și vibrațiile inimii omenești, „către toate zările deschisă”: „Sunt seri când cerul tot se topește-n violină/ Și-n vârful degetelor stele nu tac./ Ies atunci poemele și noaptea-i plină/ De ele, ca niște fructe care se desfac” (Violină). Încântarea regăsirii
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
1941-1944) și este unul dintre animatorii ultimei serii a revistei „Luceafărul” (Sibiu, 1941-1945). A semnat și cu pseudonimele I. Andreiu, I. Daru, Espectador, Grigorie Tobie. Deși își strânge relativ târziu, și parțial, producția poetică în volumul Cartea anilor tineri (1939), vibrația lirică este autentică și irupe din majoritatea textelor scrise de P. Propensiunea către metaforă, firească indiferent în ce domeniu se manifestă, dar consubstanțială cu personalitatea, creația și izvoarele poeziei lui Lucian Blaga, a putut fi interpretată ca descinzând din aceasta
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
notele de drum se manifestă în mai multe culegeri de poeme: Pentru cel ales (1968), Un om în agora (1972), Gustul sâmburelui (1974), Raza de cobalt (1979), Insomnia dragonului (1989), Ieslea Minotaurului (1993). De regulă libere și nerimate, versurile comunică vibrații ale unei conștiințe active, angajată în construcția unei așa-zise „lumi noi”, nota lirică individualizantă fiind un patos al afirmării edifiante, al situării declarative în conformitate cu exigențele rațiunii, îmbinate însă cu cerințe conjuncturale. Aceasta ar implica scrutarea lucidă a realității, disocierea
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
ochii copilăriei, conferind picturii pillatiene un farmec aparte. Procedeul frecvent, observat de Tudor Vianu, e filtrarea naturii prin artă, cu o tehnică ce este a picturii impresioniste. În loc de a zugrăvi peisaj sau obiecte, poetul le schițează doar, fugitiv, surprinse în vibrația luminii și așezate într-o perspectivă care le distanțează oarecum de privitor, fixându-le parcă într-un plan ireal. Nu priveliștile deșteaptă amintiri, ci amintirea își creează peisajele ce-i convin, proiectând sau cernând asupra lor lumina din interior. Copilăria
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]