7,806 matches
-
manual, care cuprindea cel puțin două sute de file de hârtie. Era un obiect prețios și majoritatea Johanssonilor oftară cu tristețe la gândul unei asemenea risipe. Dependența de cuvântul scris, de cititul pe arhaicele foi de hârtie, era pentru ei un viciu precum fumatul sau băutul în exces, o reminiscență a unor vremuri în care pe Vechea Terra lemnul și stuful creșteau secundă de secundă. Hârtia nu numai că era una dintre cele mai scumpe materii din Univers, dar ea devenise în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
interior sau din exterior, este preferat în detrimentul a ceea ce este legal, oficial și național) [18 februarie 1963], ne putem gîndi că de Gaulle confundă caracteristicile informației televizate, inerente scriiturii televizate și naturii instrumentului pe care-l descrie destul de bine, cu viciile de formă, accidentale și amendabile. Spre necazul oricărui președinte de Republică, informația televizată nu s-a schimbat, în ciuda mustrărilor lui de Gaulle. A rămas aceeași, fidelă ei înseși. Aceasta este natura sa. Nu putem cere plopului să facă pere", spune
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Cu toate astea, o surdă antinomie parcurge aceste volume, ca o lamentație fără sfîrșit: ajunsă la punctul de bifurcație al elocvenței și erudiției între calea Fontenelle și calea Mabillon, gîndirea franceză ia, începînd cu sfîrșitul secolului al XVII-lea, calea viciului, încredințîndu-și destinul literatorilor, și nu profesorilor, saltimbancilor, și nu juriștilor. Ea a preferat stilul mucalit pentru a se face plăcută, în locul căutării solitare și anevoioase a adevărului. Ne putem întreba, dimpotrivă, dacă Luminile profanează onoarea pe cît descalifică acest regim
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ființe o îndeletnicire oarecare și ființa o îndeplinește de [la] sine ori de câte ori vine în lume (s.n.) (I.28, n.n.). Oricare ar fi însușirea ce i-a dat ca moștenire în clipa creației: răutate sau bunătate, blândețe sau asprime, virtute sau viciu, iubire de adevăr ori strâmbătate, acea însușire o va găsi de la sine în viețile următoare (s.n.) (I.29, n.n.). Precum anotimpurile, în revenirea lor periodică, iar în chip firesc însușirile ce le sunt proprii, tot astfel își reiau îndeletnicirile (s.n.
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
asemenea să se teamă de pericolele tiranice ale secării comunității". Ca întotdeauna, este de preferat perspectiva ce evită cantonarea într-o unică direcție. Philip Selznick (2002), prezentând comunitatea din perspectiva virtuților și a deficitelor, arată că toate virtuțile își au viciile corespunzătoare. Dragostea creează dependență emoțională, religia este coruptă de superstiție ș.a.m.d. La fel, o comunitate poate fi deturnată sau schilodită de extremism ideologic sau de activități corupte ori criminale. Dar comunitatea are și virtuți de necontestat, cea mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
permanență a culturii rom(ne pentru ca aceasta să fie ferită de eventuale inflații, agresiuni ș( periodice devalorizări, ce o amenință fie din exterior fie din interior. La noi nu se poate fără Maiorescu! E ca ș( cum ar fi un "viciu" al propășirii noastre culturale". (Marin, 2000, pp. 104-105). Sublinirea profesorului Constantin Marin o putem utiliza la un nivel mai general. Coerența acțiunii unui popor, forța sa rezidă (n asumarea valorilor ș( principiilor la toate nivelurile existenței sale. Imaginea ș( acțiunea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ura pe Socrate pentru subtilitatea gândirii lui. Aristofan, cu defetismul său grosolan, a fost interpretul acestui protest plebeu. Ura manifestată față de Socrate era explicată și prin faptele demascării ipocriziei, combaterii nedreptății și relevarea deșertăciunii unor pretenții false. Oamenii iartă toate viciile și toate necredințele, dar nu-i iartă pe cei care le dezvăluie. Socrate și-a atras aversiunea sofiștilor și conservatorilor, arătându-le că nu gândesc, sunt inconsistenți intelectual, acționează întâmplător, nu știu ce trebuie păstrat și nici cum. Cu acestea a comis
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
considera că presupunerea corectă este insuficientă dacă nu se transformă în cunoaștere prin "indicarea temeiului". Socrate n-a avut un sistem de educație complet. Ideea cunoașterii de sine era concepută ca o condiție esențială a educației și a virtuții. Din viciu se poate ieși prin mijlocirea prealabilă a cunoașterii de sine. Omul este alcătuit din trup și suflet. Cel care comandă este sufletul, care este deci, esențial. Ca să te cunoști pe tine însuți trebuie să-ți cunoști sufletul. Sufletul să se
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
cei din jur. Puritanismul credea orbește în interpretarea literală a Scripturii și propăvăduia viața austeră și disciplinată, munca sârguincioasă, standardele morale înalte; în ciuda sistemului lor rigid de credințe, puritanii nu s-au putut sustrage înclinației spre plăcere; plăcerile și rentabilitatea viciului n-au putut fi negate complet. Credința că doar munca grea are valoare este o prostie; aplicarea eficientă a resurselor face ca munca să fie eficientă, ușoară și creează condiții pentru economisirea energiei. Gândirea lui Epicur este Anti-Republica lui Platon
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Dar dacă un singur individ sau o oligarhie sau o democrație cu sufletul avid de plăceri și pofte de care simte nevoia să se umple neputând deloc să le reziste și, stăpânit de boala fără sfârșit și fără saț a viciilor, va conduce o cetate sau pe vreun particular călcând în picioare legile, ș...ț, atunci nu există mijloc de salvare șpentru acel statț. 39. Întemeierea sacrală a statului (Legile,738b-738d) Fie că se întemeiază o cetate nouă, fie că se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
anume curajul, cumpătarea , dreptatea și înțelepciunea? CLEINIAS: Cum să existe? ATENIANUL: Nu se cuvine oare ca în toate privințele acestea interpreții legilor, învățătorii lor, legiuitorii și gardienii celorlalți cetățeni, să fie mai capabili decât oricine în a-l instrui asupra viciului, a virtuții și a felului în care aceasta trebuie dezvăluită, pe acela care dorește să afle și să știe ori pe acela care trebuie pedepsit și mustrat pentru greșelile sale? Nu cumva, venind în cetatea noastră vreun poet sau vreunul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mărturii numeroase și consemnat în documente cunoscute. Adesea, el este impregnat în experiența nemijlocită a contemporanilor, astfel încât se insinuează dramatic în prezent, la care aderă în chip dezesperant pentru filozoful social. Nu este ușor de scăpat de el și de viciile pe care el le-a acumulat. Dimpotrivă, trecutul originar (chiar cel istoric, pentru a nu mai vorbi despre cel preistoric) pare, la prima vedere, fabulos, neclar, mitic, utopic, separat de prezent și de familiar de o distanță imensă. Nu sunt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aparte, sistemul s-ar numi regat, dacă ar fi mai mulți - aristocrație. Despre acestea două afirm că reprezintă un singur fel de guvernământ”. În afară de prima constituție și de corespondentul ei uman reprezentativ, toate celelate sunt chipuri ale decadenței și ale viciului, și se așază pe o axă a răului care degenerează progresiv spre mai rău. Formele degenerate ale constituției drepte și ale individului drept sunt prezentate ca și cum s-ar însoți istoric una pe alta. Există o ordine a succesiunii lor atât
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
absolutizare a sentimentelor și a preocupărilor; patimile ...................... 92 Ecuația psihologică individuală. Subiectivitatea psihică ........................................... 97 Iubirea și ura ......................................................................................................... 108 Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței ........................................................... 112 Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare ..................... 117 Dimensiunea morală și estetică: Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate .............................................................. 119 Binele și răul; bunătatea - răutatea ........................................................................... 127 Arta de a trăi, de a reuși În viață ............................................................................... 136 Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie ...... 146 Suferința - factor de remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
L. Aragon - un singur succes: să fii În stare să-ți duci viața În felul tău”. * „Adevăratele greșeli sînt acelea care nu se repetă niciodată.” (Confucius) O greșeală repetată presupune, dimpotrivă, fie un defect de gîndire, fie complacerea Într-un viciu. * „Nu știi bine ceva decît multă vreme după ce l-ai Învățat.” (J. Joubert) Pentru că „Înțelegerea” nu este numai clarificare, ci și metabolizare, care Înseamnă o asimilare prin trăire, prin proprie experimentare sufletească. * „Nu ești niciodată Înșelat: te-nșeli singur.” (J.
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu ne-ar susține ideile false ne-am pierde curajul.” (Fontenelle) În drumul nostru spre obținerea desăvîrșirii sufletești ne consolăm, de fapt, cu ideea că nu există drum sau cale dreaptă spre virtute: Însăși „virtutea”, cînd este prost aplicată, devine viciu (ex: excesul În considerarea de sine devine „laudă de sine”; prudența exagerată ne poate face neîncrezători; ambiția orgolioasă de ordin profesional ne poate face necooperanți etc.). Tocmai acest fapt l-a făcut pe J.J. Rousseau să afirme: „Virtutea este o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să ne dăm seama condițiile psihice interioare pentru Îndeplinirea acelei frici (ex. teama exagerată de un anumit examen sau profesor, induce eșecul, chiar dacă s-a urmat un program conștiincios de pregătire - teama/emoția puternică dezorganizează intelectul). * „Este o corectitudine a viciului și o incorectitudine a virtuții.” (N Iorga) Subtilitatea acestui paradox este una dintre cele mai incitante: putem vorbi de o corectitudine a „viciului”doar admițînd că el este principalul factor care menține „virtutea” În limite rezonabile; și putem admite o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
s-a urmat un program conștiincios de pregătire - teama/emoția puternică dezorganizează intelectul). * „Este o corectitudine a viciului și o incorectitudine a virtuții.” (N Iorga) Subtilitatea acestui paradox este una dintre cele mai incitante: putem vorbi de o corectitudine a „viciului”doar admițînd că el este principalul factor care menține „virtutea” În limite rezonabile; și putem admite o incorectitudine a virtuții numai În situația În care o Înțelegem și o promovăm În termeni absoluți: se știe, astfel, că o calitate care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sentiment al vîrstei sale, al presiunii timpului existențial. Actul de creație este, În primul rînd, un răspuns la ceea ce-ți propui cu maximă intensitate: „aptitudinea” este neputincioasă În fața indiferenței sau a indolenței. Dimensiunea morală și estetică Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate „Virtuțile noastre nu sînt, de cele mai multe ori, decît viciile noastre deghizate.” (La Rochefoucauld) Ne facem Într-adevăr, adesea, din subiectivismul vieții noastre sufletești un aliat: de ex. atunci cînd, dintr-o nevoie de compensație, sau din orgoliu, ne place
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
creație este, În primul rînd, un răspuns la ceea ce-ți propui cu maximă intensitate: „aptitudinea” este neputincioasă În fața indiferenței sau a indolenței. Dimensiunea morală și estetică Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate „Virtuțile noastre nu sînt, de cele mai multe ori, decît viciile noastre deghizate.” (La Rochefoucauld) Ne facem Într-adevăr, adesea, din subiectivismul vieții noastre sufletești un aliat: de ex. atunci cînd, dintr-o nevoie de compensație, sau din orgoliu, ne place să privim un defect al nostru drept o calitate (cîți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cîteva, dintre cele mai frecvente: „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă cumpătarea din avariție, discreția din lipsă de curiozitate, castitatea din lipsa pasiunilor. Un om rece, mărginit și egoist poate semăna cu un om virtuos”. * „Orice viciu are Întotdeauna scuza sa.” (P. Syrus) „Viciul” Încearcă să-și justifice prezența prin faptul că oamenii practică, adesea virtutea În exces: „Viciile Întră În compoziția virtuților ca otrăvurile În compoziția leacurilor” (La Rochefoucauld). Lucrurile se complică și mai mult, atunci
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă cumpătarea din avariție, discreția din lipsă de curiozitate, castitatea din lipsa pasiunilor. Un om rece, mărginit și egoist poate semăna cu un om virtuos”. * „Orice viciu are Întotdeauna scuza sa.” (P. Syrus) „Viciul” Încearcă să-și justifice prezența prin faptul că oamenii practică, adesea virtutea În exces: „Viciile Întră În compoziția virtuților ca otrăvurile În compoziția leacurilor” (La Rochefoucauld). Lucrurile se complică și mai mult, atunci cînd se recurge la vicleșug: „Este un
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
curiozitate, castitatea din lipsa pasiunilor. Un om rece, mărginit și egoist poate semăna cu un om virtuos”. * „Orice viciu are Întotdeauna scuza sa.” (P. Syrus) „Viciul” Încearcă să-și justifice prezența prin faptul că oamenii practică, adesea virtutea În exces: „Viciile Întră În compoziția virtuților ca otrăvurile În compoziția leacurilor” (La Rochefoucauld). Lucrurile se complică și mai mult, atunci cînd se recurge la vicleșug: „Este un vechi șiretlic al viciului să se ascundă sub aparența virtuții” (Johan Oxenstiern); „Nu există viciu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
justifice prezența prin faptul că oamenii practică, adesea virtutea În exces: „Viciile Întră În compoziția virtuților ca otrăvurile În compoziția leacurilor” (La Rochefoucauld). Lucrurile se complică și mai mult, atunci cînd se recurge la vicleșug: „Este un vechi șiretlic al viciului să se ascundă sub aparența virtuții” (Johan Oxenstiern); „Nu există viciu, care să nu aibă o falsă asemănare cu vreo virtute și de care să nu se folosească” (La Bruyère). * „Virtuțile care au cea mai mare valoare sînt stăpînirea de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Viciile Întră În compoziția virtuților ca otrăvurile În compoziția leacurilor” (La Rochefoucauld). Lucrurile se complică și mai mult, atunci cînd se recurge la vicleșug: „Este un vechi șiretlic al viciului să se ascundă sub aparența virtuții” (Johan Oxenstiern); „Nu există viciu, care să nu aibă o falsă asemănare cu vreo virtute și de care să nu se folosească” (La Bruyère). * „Virtuțile care au cea mai mare valoare sînt stăpînirea de sine și spiritul de dreptate.” (Isocrate) Cu prima Îți Înfrumusețezi viața
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]