46,761 matches
-
ista de Pâcu nu se îmbată niciodată - a adăugat moș Dumitru. Păi cum să mă îmbăt dacă eu nu beau? Eu doar gust băutura sau, cum se spune, beau cu lampa mică - a precizat Pâcu, gustând demonstrativ din ulcica cu vin. Poate ți-o venit mintea la cap și ne spui și nouă povestea ceea cu visul tău din tinerețe, Pâcule - l-a rugat în felul lui moș Dumitru. Sigur ni-l spune. Il cunosc după cum duce luleaua la gură - l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Cocoșitu. Vina îi a mea, Dumitre, pentru că m-am lăsat furat de povestea lui Pâcu și n-am băgat de seamă că oala-i goală goluță. Dar o umplu cât ai clipi - a sărit Costache de la locul lui. In așteptarea vinului, Pâcu a prins să pâcăie din lulea, dar, ca un făcut, luleaua era stinsă. A urmat ritualul aprinderii lulelei, o nouă pâcăială și, în cele din urmă, o degustare ca de profesionist din ulcica cu vin...După ce a privit în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
locul lui. In așteptarea vinului, Pâcu a prins să pâcăie din lulea, dar, ca un făcut, luleaua era stinsă. A urmat ritualul aprinderii lulelei, o nouă pâcăială și, în cele din urmă, o degustare ca de profesionist din ulcica cu vin...După ce a privit în jur cu o mutră indiferentă, a pornit să vorbească, ca și cum nu s-ar fi oprit din povestire. Tineți-vă bine, copii! Plutonul de execuție era format numai din trandafiri roșii ca focul! Sedeau cu ochii înfipți în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cap până în picioare, dar de apă, nu de sânge... Apoi bine, măi pâclișâtule! N-ai putut să spui mai repede ce s-o întâmplat? Ne-ai ținut cu sufletul la gură o jumătate de noapte, ai băut o oală de vin și ne-ai afumat ca în Iad - l-a luat la întrebări moș Dumitru, stârnind râsul cărăușilor. Dacă ții să afli totul dintr-o dată, atunci faci taman ca acela care stă cu slănina în pod și vrea să aibă și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
viața mea, câinii n-o avut noroc să-mi mănânce din traistă, ca altora, așa că nu ai dreptate cu dormitul, Dumitre. Doar nu ți-o fi sărit țandăra, Pâcule - l-a ischitit moș Dumitru. Pâcu, însă, mângâia trupul ulcelei cu vin cu o plăcere deosebită și pufăia din lulea cu satisfacție. Cum se vede treaba, moș Pâcu știe să te țină cu sufletul la gură și când ești gata să ți dai sufletul îți destăinuie taina poveștii râzând...Si traista lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
la cap. Așa că mai puneți-vă pofta-n cui - a răspuns Pâcu, în timp ce un nouraș de fum străveziu slobozit din lulea l-a învăluit cu tandrețe... La un semn discret al lui moș Dumitru, Mitruță Ogaș a umplut ulcelele cu vin, începând cu cea a lui Pâcu. Așa da! Mai zic și eu că îți vine chef de vorbă - a apreciat Pâcu gestul lui Mitruță. Păi dacă ți-o venit chef de vorbă, dă-i drumul - l-a îndemnat moș Dumitru
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
aflăm dacă i-o făcut otopsia fimeii și ce îi aceea - a intervenit Ion Cotman, cu privirea luminată de râs. Până luleaua nu a scos fum, Pâcu nu s-a dat bătut. Pe urmă a pus mâna pe ulcica cu vin, a tras o dușcă bună și, cu o privire poznașă, din care se vedea că a întins coarda cât a putut mai mult, a pornit a vorbi: Păi de unde să știe bietul Halângă tâmplarul ce-i aceea otopsie? Nici vorbă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
s-o urcat în pod. Da’ n-oi coborâ-o eu? Atunci să vezi! Mitruță! Tu ești paharnicul. Ce faci? a luat inițiativa moș Dumitru. Mitruță n-a așteptat să i se spună de două ori și a umplut ulcelele cu vin, începând cu a lui Pâcu. Uite ce cinste ai, Pâcule - l-a atenționat moș Dumitru. Intre timp, Pâcu s-a luptat cu luleaua lui până a început să fumege. Cei din jur îl urmăreau cum urmărește pisica vrăbiile. Doar-doar a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
spre ușa de la intrare. Înainte de-a ajunge la vizor, întreabă: — Cine e? — Valetul, room-service. Liliane se uită prin vizor și-l vede pe Lionel, îmbrăcat într-un chimono de karatist. E ușor băut, dar foarte ușor, așa că damful de vin roșu, ieftin, nu trece prin ușă. Asta pentru simțul olfactiv al lui Liliane, că pentru nasul lui Robespierre e o chestiune de câteva secunde să identifice un Côte du Rhône de 5 euro sticla, de la Monoprix. Bichonul începe să latre
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
sală schimbă câteva cuvinte cu Jean, care pleacă spre bucătărie să dea comenzile. Robert face un semn și de masă se apropie un burtos plin de importanță. — Permiteți-mi să vi-l prezint pe Gustave, sommelier -ul nostru. — Preferați un vin roșu sau unul alb? își intră Gustave în pâine. — Aveți vreun vin pentru bețivi? începe Lionel să se joace cu nervii sommelier -ului, o categorie socială care l-a enervat dintotdeauna pentru aroganța cu care își tratează clienții. — Am înțeles
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
comenzile. Robert face un semn și de masă se apropie un burtos plin de importanță. — Permiteți-mi să vi-l prezint pe Gustave, sommelier -ul nostru. — Preferați un vin roșu sau unul alb? își intră Gustave în pâine. — Aveți vreun vin pentru bețivi? începe Lionel să se joace cu nervii sommelier -ului, o categorie socială care l-a enervat dintotdeauna pentru aroganța cu care își tratează clienții. — Am înțeles: ieftin și prost. Alb sau roșu? — Rozé, îl încearcă Lionel. Am înțeles
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să se joace cu nervii sommelier -ului, o categorie socială care l-a enervat dintotdeauna pentru aroganța cu care își tratează clienții. — Am înțeles: ieftin și prost. Alb sau roșu? — Rozé, îl încearcă Lionel. Am înțeles: spălătură de butoi. — Exact, vinul casei, confirmă Lionel. — La carafă sau la găleată? își pierde cumpătul Gustave. Lionel închide lista de vinuri: consideră că a întins coarda suficient. — Un Château Margaux. — Domnul este modest, răsuflă ușurat sommelier -ul. V-aș recomanda un Château Pétrus, recolta
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cu care își tratează clienții. — Am înțeles: ieftin și prost. Alb sau roșu? — Rozé, îl încearcă Lionel. Am înțeles: spălătură de butoi. — Exact, vinul casei, confirmă Lionel. — La carafă sau la găleată? își pierde cumpătul Gustave. Lionel închide lista de vinuri: consideră că a întins coarda suficient. — Un Château Margaux. — Domnul este modest, răsuflă ușurat sommelier -ul. V-aș recomanda un Château Pétrus, recolta 1990. Mai avem doar patru sticle. Lionel redeschide lista de vinuri ca să caute respectivul produs, să vadă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cumpătul Gustave. Lionel închide lista de vinuri: consideră că a întins coarda suficient. — Un Château Margaux. — Domnul este modest, răsuflă ușurat sommelier -ul. V-aș recomanda un Château Pétrus, recolta 1990. Mai avem doar patru sticle. Lionel redeschide lista de vinuri ca să caute respectivul produs, să vadă cât costă. Gustave îi întrerupe căutările: — Nu e pe listă. Costă două mii de euro sticla. Foarte puțini clienți își mai permit să-l comande. Dumneavoastră îmi face impresia că vă numărați printre acei puțini
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
vadă cât costă. Gustave îi întrerupe căutările: — Nu e pe listă. Costă două mii de euro sticla. Foarte puțini clienți își mai permit să-l comande. Dumneavoastră îmi face impresia că vă numărați printre acei puțini aleși. Liliane scapă lista de vinuri în farfurie. Ca să salveze situația, Lionel face o comandă îndrăzneață: — Adu-ne două sticle de Pétrus sau cum ai zis că-i zice. Da’ pe rând, să nu se răsufle. — Perfect. Vă deranjează dacă le aducem desfăcute? Să respire puțin
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în farfurie. Ca să salveze situația, Lionel face o comandă îndrăzneață: — Adu-ne două sticle de Pétrus sau cum ai zis că-i zice. Da’ pe rând, să nu se răsufle. — Perfect. Vă deranjează dacă le aducem desfăcute? Să respire puțin vinul înainte? — Perfect, îl imită Lionel. Chelnerii și picolii încep baletul uzual. Lionel se apleacă peste masă și-i șoptește lui Liliane: — Simte-te bine. — O să-ncerc. Chelnerii aduc antreurile. Comesenii își dau silința să mănânce cât mai distins. După supă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
niște hiperbole apreciative către bucătărie - deși n-a detectat nici o urmă de homar în supă. Ajutorii de bucătar ies pe rând în ușă să vadă cine sunt cei doi clienți atât de excentrici. La felul doi, Gustave aduce sticla de vin și începe ritualul degustării. Gustave îi prezintă lui Lionel eticheta și dopul: — Observați: Château Pétrus, 1990. Lionel, binedispus, citește cu voce tare eticheta: — Château Pétrus, o mie nouă sute nouăzeci. Nici un an în plus, nici un an în minus. Am auzit c-
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
prezintă lui Lionel eticheta și dopul: — Observați: Château Pétrus, 1990. Lionel, binedispus, citește cu voce tare eticheta: — Château Pétrus, o mie nouă sute nouăzeci. Nici un an în plus, nici un an în minus. Am auzit c-a fost un an bun pentru vinuri... — Cel mai bun. Ca să-și susțină aserțiunea, Gustave vrea să-i toarne puțin vin lui Lionel, să-l guste. Lionel îl oprește la timp: — Gustave, tată, unde-ai învățat să sommeliezi? Păi nu-mi dai să miros dopul? Gustave se
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Gustave se înroșește tot: de douăzeci de ani nu i-a mai cerut nici un client dopul. Umilit, îi întinde dopul lui Lionel, care se pregătește să-și îndeplinească una dintre marile dorințe ale vieții lui: să refuze o sticlă de vin, într-un restaurant, pe bază de dop. După ce-l miroase, cu un aer dezgustat, i-l întinde și lui Liliane. Aceasta îl miroase, dar nu simte nimic deosebit. Vede privirea imperativă a lui Lionel și supralicitează, prefăcându-se că-i
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
sticla și își pune cenușă în cap: Îmi cer o mie de scuze. Aduc imediat altă sticlă. Lionel se simte obligat să-i îndulcească lui Robert pierderea a două mii de euro: — Sticla asta puteți s-o vindeți la pahar, ca vinul casei. — La bețivi, intră în vorbă Liliane. Gustave coboară în pivnița cu vinuri. Toată lumea îl urmărește cu privirea, ca pe un condamnat la moarte. Numai că Gustave nu s-a născut ieri și nu se lasă păcălit de un client
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Aduc imediat altă sticlă. Lionel se simte obligat să-i îndulcească lui Robert pierderea a două mii de euro: — Sticla asta puteți s-o vindeți la pahar, ca vinul casei. — La bețivi, intră în vorbă Liliane. Gustave coboară în pivnița cu vinuri. Toată lumea îl urmărește cu privirea, ca pe un condamnat la moarte. Numai că Gustave nu s-a născut ieri și nu se lasă păcălit de un client cu toane. După ce stă fix două minute în beci, revine exact cu același
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
același dop și exact cu aceeași sticlă. Îi întinde dopul lui Lionel, care, după ce-l miroase, spune: Așa da, măi Gustave! Vezi că, dacă vrei, poți? Gustave, disprețuitor, îi toarnă, pe fundul paharului, puțin vin. Lionel ia o sorbitură, plimbă vinul prin gură cum a văzut că se face, după care îl înghite. Îi spune lui Gustave, cu alură de connaisseur: — Toarnă! Gustave le umple paharele. Liliane dă paharul peste cap, ca pe-o oranjadă: i se uscase gura de la prețuri
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Coca Cola. În restaurant se lasă o liniște mormântală, anticipând sacrilegiul pe cale să se comită. În ușa bucătăriei s-a strâns tot personalul, în frunte cu maestrul bucătar. Lionel desface cutia, împroșcând toată masa cu lichid. Toarnă puțină Coca peste vinul din pahar și gustă combinația. Strâmbă din nas și mai toarnă puțină Coca. Mai gustă o dată. Satisfăcut, se întoarce spre Gustave și-i spune: — Abia acum e perfect. Mie-mi plac vinurile mai dulci. Gustave leșină. E prins în ultima
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
toată masa cu lichid. Toarnă puțină Coca peste vinul din pahar și gustă combinația. Strâmbă din nas și mai toarnă puțină Coca. Mai gustă o dată. Satisfăcut, se întoarce spre Gustave și-i spune: — Abia acum e perfect. Mie-mi plac vinurile mai dulci. Gustave leșină. E prins în ultima clipă de doi picoli care-l târăsc în pivniță. Lionel îi toarnă niște carcalete de Château Pétrus și lui Robespierre, care e pe cale să-și schimbe complet părerea despre bărbații cu ochelari
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Nu vă faceți probleme: a fost Côte du Rhône, de la Carrefour, cinci euro sticla. — Pentru bețivi, intervine Liliane, pe fază. — Când ați cerut cutia de Coca-Cola, am crezut că v-ați prins. — Ți-am zis că nu mă pricep la vinuri. Și eticheta? — Am păstrat o sticlă goală, de pe vremea lui Mitterrand, pentru cazuri speciale. Atunci înseamnă că poți să-mi dai și cinci sute de euro pentru taxi? îngroașă Lionel obrazul. N-am mărunt la mine. — Nici o problemă. După ce ia
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]