6,587 matches
-
pe fata nevăzuta a orașului adormit. Zidurile burgului vibrau istorie sub degetele nevăzute ale razelor lunii. Doar o umbră se strecura, ca un gând, pe sub pietrele roase de timp din zidul cetății. Veneam din sens invers de la un concert de vioară, susținut de Ruha. Ajuns în dreptul umbrei, luna îi lumină față pentru o clipă. Doar o clipă și totul a alunecat în implozia timpului. - Doamne! Era losif Visarionovici... Față îi lucea, ca o lamă de oțel. Ochii îi străluceau asemenea unei
DRUMUL SPRE IAD E PRESĂRAT CU STELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356393_a_357722]
-
alături o soție - împătimită iubitoare de muzică bună -, iar în casa lor găsești sute de înregistrări de toate genurile, de la muzica populară românească până perlele muzicale ale titanilor muzicii clasice. Meloman convins, mare iubitor al muzicii clasice, al muzicii instrumentale - vioara ocupând locule ei special în topul preferințelor sale -, domnul Sinu a avut ocazia să o întâlnească la Phoenix pe regretata violonistă de origine română, Ioana Dumitriu, instrumentistă valoroasă a orchestrei “Phoenix Symphony” din capitala statului Arizona, față de care a avut
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
Ioana Dumitriu a fost prea puțin cunoscută în comunitatea romanească din zona metropolei Phoenix, până în iulie 2009, când o veste cumplită a adus-o în centrul atenției publice. Și eu am avut plăcerea să o cunosc pe această doamnă a viorii și de această dată, nea Mitică a fost cel care m-a ascultat povestindu-i tot ce știam despre Ioana Dumitriu, din discuțiile purtate cu ea înainte de a trece la Domnul.... Apusul unei stele În dimineața zilei de vineri, 17
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
este mult prea vizibil pentru a fi irosit, așa încât îi recomandă să se reorienteze spre un instrument cu coarde, mai complex dar și mai dificil. Primii pași pe strunele viorii: “Are talent, dar nu vrea!” Părinții îi cumpără Ioanei o vioară Stradivarius și o duc la concerte, însă școala de muzică vine în conflict cu stilul ei de viață si cu dorința de a fi liberă. Are talent, dar nu vrea! - repeta mereu profesorul de muzică. Deși părinții sunt foarte severi
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
obișnuită și ceea ce vede acum o face să se gândească serios la faptul că, rădăcinile descoperite de curând o vor trage în jos și îi vor afecta viitorul. Ioana revine la părinții adoptivi, și pentru prima dată ia în serios vioara, aprofundând în special, teoria muzicii - materie față de care arătase până atunci dezinteres total. Avându-l profesor pe Modest Iftinchi, un talent recunoscut al viorii, depune o muncă asiduă și în 1973 Ioana absolvă Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din București, unde este
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
îi vor afecta viitorul. Ioana revine la părinții adoptivi, și pentru prima dată ia în serios vioara, aprofundând în special, teoria muzicii - materie față de care arătase până atunci dezinteres total. Avându-l profesor pe Modest Iftinchi, un talent recunoscut al viorii, depune o muncă asiduă și în 1973 Ioana absolvă Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din București, unde este colegă cu renumita violonistă Silvia Marcovici, o persoană care a dat întotdeauna dovadă de un tact și o delicatețe aparte, după cum mi-a relatat
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
prindă ploaia cu degetele goale... Și mâna se-ofilește, ce tristă ipostază, Sub geamătul de tunet împrăștiind pustiu! Iubirea noastră, toamna, iar intră-n metastază Și să mai înflorim e greu și prea târziu... Și plânge înc-o toamnă aceleași melodii; Viorile scâncesc, îmbătrânind iluzii... Eu când mai înfloresc, tu oare-ai să mai vii? Și plânge toamna asta aceleași vechi confuzii... Referință Bibliografică: Și plânge înc-o toamnă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011
ŞI PLÂNGE ÎNC-O TOAMNĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356425_a_357754]
-
2007. Cuvinte de mătase (cronică literară, exegeze, portrete, omagii), Editura Semănătorul, 2009. Tovarăși de ultimă zi (roman), Editura Dacoromână, 2010. Miniona (teatru), Editura Arefeana, 2011. Vera (roman), Editura Dacoromână, 2011. Publicații în antologiile: În pas cu orologiul, Printre sfinte tăceri, Vioara din inima pădurii, Trepte de lumină, Proprietarii de visuri, Gânduri înstelate, Zenit aniversar, Auroră în amurg, Viața ca un sonet, Parfum de liliac, Întotdeauna cu noi, Noul Orfeu, Înțeleptul din America, Mărturisirea de credință literară, Scriitori Români Contemporani, Cărticica Pentru
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Îți simt trupul iubito cum freamătă sub mine asemeni valului mării sub briza de vânt. Și trupul meu cântă asemeni harpei sub mâna ta. Tu te lași pradă trupului meu precum vioara freneticului arcuș, iubirea ne-nvăluie și dulcea dorință trezește în noi uimitoare plăceri... E vraja adâncurilor, mistuitoarelor adâncuri, ce te inalță prin iubire spre sublim. Referință Bibliografică: Îți simt trupul... / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 263, Anul
ÎŢI SIMT TRUPUL... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356492_a_357821]
-
spinare, să nu râdă pe de gratis, pușlamaua că e dreaptă sau mai strâmbă lumea, cum ne fuse veacul pune treaptă peste treaptă și înalță-ți prepeleacul! pune aripi la cuvinte nimeni nu ți le mai fure: lemnul bun pentru vioară crește numai în pădure! știm cu toții ce e bine dar cu toți îl ocolim și nu are toată gloata loc de zbor, pe un chilim vorbă multă, sărăcie și eu iată, mă repet cum se bate apa-n piuă sau
DRAGUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356476_a_357805]
-
mult s-a discutat doctrina comunistă. Această m-a marcat foarte mult pentruca nu mi-am putut dezvălui sufletul și adevăratul meu fel de a fi. Eu și sora mea trebuia să învățăm întotdeauna foarte bine. Am facut lecții de vioară și de fiecare dată când erau întâlniri comuniste de primari sau cu alt scop în casa părinților mei, noi eram chemate că un fel de păpuși care trebuia să ne facem jocul. Trebuia să mergem să cântăm, n-aveam voie
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356496_a_357825]
-
Articolele Autorului Bate vântul în cetate Spulberatele iluzii Zornăie în noapte scuzii Conturile vinovate Intră lupii în agora Și semnează la edicte Pedepsind pentru delicte Viața mieilor cu ora Toate astea înfioară Fac să tremure supușii, Nopțile-ndărătul ușii Tace orișice vioară Cei mai mici datori să strige Că avem democrație Azi îți vine rândul ție Să alergi pe catalige Foaie verde libertate Cât ești de originală! Una pe-alta mâinile se spală Astăzi chiar avem de toate! În zadar îi știi
LUPII ÎN AGORA de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355780_a_357109]
-
Dintr-un om numai parfumul Trece în eternitate Mi-am dus viața pe-o fregată Să mă judeci cu blândețe C-am ajuns la cap și iată Mă închin marii altețe Ia nesomnul meu cu tine Ca un cântec de vioară Lebedele, să știi bine, Nu mai mor a doua oară Și-l vei duce mai departe Ca o sagă de-ntrebări Fiecare om o carte Datorează pentru dări Mâna ta de chiparos Să-mi însemne locul crucii Drumul lung și
FLORI DE MOSC de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355838_a_357167]
-
-mi învăț pe de rost fața să mă pot rade jucând viața la blind nu este vorba de intensitatea unui gând mai degrabă de intervalele când abandonezi orice schemă rămâi doar o cutie neagră din care ar putea ieși o vioară un iepure apucat de mănușile Lui sau o săgeată crescând într-un măr putrezit inima dimprejur tăiată soarele a răsărit partea dinspre tine este și mai rece uneori îmi spun că stai în același oraș cu mine desenăm elipse perfecte
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]
-
Trăsura, birjarul obez A tras-o iubito la scară Ne-așteaptă cafeaua amară Pe terasă la domnul Botez Vom gusta un rachiu de secară Alune, nuga sau orez Ne-așteaptă cafeaua amară Pe terasă la domnul Botez Romanțe duios la vioară, Și cântece triste din Peloponez Întoarce-ne-vom numai pe seară Ce-ți place, promit să bisez Ne-așteaptă cafeaua amară... Referință Bibliografică: Pe terasa la domnul Botez / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01
PE TERASA LA DOMNUL BOTEZ de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356011_a_357340]
-
Eu așa voi face. -Ce credeți că are de câștigat democrația românească prin candidații PD-L la europarlamentare? -Sper că va avea de câștigat, mai ales că rolul lor este extrem de important acolo, în conditile în care PE va deveni vioară întâia în materie de legiferare în UE, în vreme ce parlamentele naționale vor trece usor-usor, într-un plan decizional secundar. -Credeți că există riscul că electoratul să fie tentat să compare actualul guvern cu cel precedent, fără să țină cont că atunci
ROMÂNIA IN VIZIUNEA CELUI MAI TANAR SENATOR. INTERVIU CU AVOCATUL IULIAN URBAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355985_a_357314]
-
compozite,în care se interferează elementele biblice cu amintirea elină și cu succesiunea civilizațiilor.Edenul la acest poet este istoria cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă,așa cum subliniază Clonde Viger.Melancolia timpului,a anilor care iau/ Cu ei,departe,viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină,pentru Eliot face parte din indisolubilul tablou ce ne amintește de paradisul visat. Umberto Saba, propus pentru Premiul Nobel,născut în Triest,este un poet al dramelor ascunse,(putem să-l asemuim
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
-o-așa!...că e tânără și vrea) GHEORGEHE: (amenințător) Morți îmi vrei? Ai să le iei, (bombănind pentru el) Și-o să ai parte de ei. FLOAREA: (Of-ooof!...) Plictiseala nu mai trece, Pământul e ud și rece; Nu țambal, și nici vioară, GHEORGEHE: (Sare ca ars de la masă și începe să cânte. Floarea rămâne pe moment consternată) Nici măcar o bălăioară Să cânte seară de seară, Viața să-ndulceasă Și să mă iubească... Ah, tu cârciumioară, Nu mă lăsa surioară! FLORICA: (Cum nasul de
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
-o-așa!...că e tânără și vrea) GHEORGEHE: (amenințător) Morți îmi vrei? Ai să le iei, (bombănind pentru el) Și-o să ai parte de ei. FLOAREA: (Of-ooof!...) Plictiseala nu mai trece, Pământul e ud și rece; Nu țambal, și nici vioară, GHEORGEHE: (Sare ca ars de la masă și începe să cânte. Floarea rămâne pe moment consternată) Nici măcar o bălăioară Să cânte seară de seară, Viața să-ndulceasă Și să mă iubească ... Ah, tu cârciumioară, Nu mă lăsa surioară! FLORICA: (Cum nasul de
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
în lectură Aleg ținuturi unde-și petrecură Conquistadorii vremea în războaie Un țărâit de greieri noaptea cură Din tavane amintind a ploaie Și lucrurile împrejurul meu se-nmoaie Intrând aievea în literatură Această investiție aparte Și susurând duios ca o vioară Recordurile lumii le doboară: Doar să-ntinzi mâna și să iei o carte: Voința proclamată ca stăpână, Cât zborul îți mai e la îndemână! Referință Bibliografică: Mă las robit / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 455, Anul II
MĂ LAS ROBIT de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354824_a_356153]
-
Cel mai renumit dintre toți era însă Silverio Franconetti, intrat în istorie sub numele de „Rey de los cantaores”, posesor al unui adevărat imperiu de localuri specializate în spectacole la scenă deschisă. Spre sfârșitul secolului al XIX, chitara detronează definitiv vioara și celelalte instrumente de acompaniament. Pe lângă dansatori și cântăreți își fac apariția cei dintâi instrumentiști desăvârșiți, capabili să potențeze și să îmbogățească spectrul melodic prin improvizațiile cele mai măiestrite. Scriitorul uruguayan Carlos Reyes descrie rolul lor: „Un cântăreț fără suferință
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
Articolele Autorului Vine toamna val-vârtej Și așterne pe pământ Un covor de frunze bej Purtate hai-hui de vânt. Gâzele se înspăimântă Cuprinse de alergie, Aleargă și se frământă Căci mai au treburi, o mie. Doar un greier hoinărește Purtându-și vioara-n spate, Cântecul nu și-l oprește Fie ziuă, fie noapte. O furnică îl insultă, Plictisită de-al său vers: Dânsa are treabă multă, Prima e în univers! Fără a-și opri cântarea, Greierele îi răspunde, Stăpânindu-și greu mirarea
GREIERELE ȘI FURNICA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354940_a_356269]
-
mai originală poveste a neamului meu, că este caierul din care voi toarce basmul, prilej de a mă întoarce în timp și spre locurile natale, reamintindu-mi de „streșini și cotloane”, de clopote și toacă, păstrate în coarda destrunată a viorii mele sufletești, mi-am lăsat anii mei ce tineri, rămași doar în amintiri și versurile mele, de serile cu împărați și împărătese, fericiți sau triști, fiindcă aveau sau nu aveau „urmași pe bătătură”. Scrise în Cartea vremii și în basmele
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
copii, am fost botezat abia în pârg de școală, la șapte ani, scăpând de plete și de unele boli ale copilăriei și saraciei.Trebuie să vă mărturisesc că prin 1980 am scis un roman, ” Balada pentru o pâine, lacrimi și vioară.” Era încă în sertare la editură Cartea Românească, unde era director ‘tovarășul' scriitor Liviu Călin, care, ca și alți directori de reviste, ziare și edituri, a fugit și s-a ascuns pe 22 decembrie 1989. Săptămâna lui Eugen Barbu îmi
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
156, sect. Vl. Buc) „AM VĂZUT DOI OCHI MINUNE” și „ÎN AȘTEPTAREA MIRELUI” (de Marin Voican-Ghioroiu), iar tinerii elevi de la Școala Gimnazială de Artă „IOSIF SAVA” au interpretat melodii clasice de mare virtuozitate..., încântând auditoriul. RADU MIHAI- cls.aIII-a vioara J.Ober - Tamburina A.Vivaldi - Concert in Sol major, p.I Profesor CLAUDIA ANGELESCU MARTA MINCU- cls. a III-a - violoncel J.Webster - Scherzo Profesor ANI MARIE PALADI VLAD APETRECHIOAE- cls.a V-a - chitara J.Dowland - "Orland Sleepeth" ; Profesor
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]