5,858 matches
-
de poezie sau arhitectură, de abia în 1960 și 1970 este întâlnit constant în domeniul teoriei culturale cu scopul de a descrie artefacte care se opun radical canonului modernist. Dacă elanul revoluționar al anilor '6046 a asimilat cu rapiditate în vocabularul său multe post-isme, anii '70 și '80 au consolidat într-o anumită măsură utilizarea postmodernismului atât în critica arhitecturală 47, unde a cunoscut o largă dezvoltare, cât și în critica literar-artistică și în filosofie, devenind astfel un termen globalizant sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
iar alții resping ideea conform căreia postmodernitatea ar depăși modernitatea, încheind-o pe aceasta din urmă și instalându-se în mod singular în arena teoretică și practică, ca o nouă epocă istorică ce o depășește pe cea anterioară. Asumarea unui vocabular comun pare așadar un demers deloc facil, deoarece acceptarea lui ar conduce și la aceea a unor presupoziții și premise care constituie încă un fertil teren al disputelor. Ca o exemplificare a acestor discuții prezentăm câteva linii importante care să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care refuză logica producției și se axează în jurul altor valori. Conceptele utilizate de către autorul francez în special în jurul anilor 1980 s-au transformat în repere ale discursivității postmoderne în genere termeni precum simulacru, hiperrealitate, strategie fatală, seducție regăsindu-se în vocabularul curent al postmodernismului. Punând sub semnul întrebării multe dintre presupozițiile marxiste, freudiene și structuraliste, Baudrillard a deschis calea către un discurs radical, astfel încât unii comentatori l-au catalogat drept teoreticianul "sfârșitului modernității". Acest sfârșit va fi urmat de o serie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
asumate de Derrida, poate îngloba orice. Pornind de la alte considerente și presupoziții, relația logică retorică intervine și în demersul rortyan, pentru care discursul logico-metafizic este unul care pleacă de la niște premise pentru a ajunge la niște concluzii așteptate din interiorul vocabularului respectiv, astfel încât el pare a fi un discurs autoritarist, ce nu creează alternative viabile vocabularului dat. Alternativa este dată de discursul retoric, care accentuează ideea de contingență, o destabilizează pe aceea conform căreia ar exista căi unice de punere a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
intervine și în demersul rortyan, pentru care discursul logico-metafizic este unul care pleacă de la niște premise pentru a ajunge la niște concluzii așteptate din interiorul vocabularului respectiv, astfel încât el pare a fi un discurs autoritarist, ce nu creează alternative viabile vocabularului dat. Alternativa este dată de discursul retoric, care accentuează ideea de contingență, o destabilizează pe aceea conform căreia ar exista căi unice de punere a problemelor și nu presupune fundamente care să implice în mod esențial și constrângător un set
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
însemnat pentru filosofi metaforele care s-au constituit ulterior, pentru noi, în concepte fixate sau chiar în adevăruri. Consecința acestui tip de demers este aceea a înțelegerii contingenței limbajului filosofic și, poate, a încercării de lărgire a acestui tip de vocabular. Tocmai în această ultimă idee filosoful american apreciază întreprinderile unor filosofi precum Derrida, care propun o "împrospătare" a vocabularului filosofic, o descentrare a imaginilor deja fixate, participând la competiția dintre vocabularele filosofice. Rorty recunoaște totuși capcanele unor limbaje filosofice de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acestui tip de demers este aceea a înțelegerii contingenței limbajului filosofic și, poate, a încercării de lărgire a acestui tip de vocabular. Tocmai în această ultimă idee filosoful american apreciază întreprinderile unor filosofi precum Derrida, care propun o "împrospătare" a vocabularului filosofic, o descentrare a imaginilor deja fixate, participând la competiția dintre vocabularele filosofice. Rorty recunoaște totuși capcanele unor limbaje filosofice de tipul celui derridarian, care, de cele mai multe ori, ajunge să ofere contraargumente pentru tradiția filosofică de până la el în cadrul vocabularului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poate, a încercării de lărgire a acestui tip de vocabular. Tocmai în această ultimă idee filosoful american apreciază întreprinderile unor filosofi precum Derrida, care propun o "împrospătare" a vocabularului filosofic, o descentrare a imaginilor deja fixate, participând la competiția dintre vocabularele filosofice. Rorty recunoaște totuși capcanele unor limbaje filosofice de tipul celui derridarian, care, de cele mai multe ori, ajunge să ofere contraargumente pentru tradiția filosofică de până la el în cadrul vocabularului creat de însăși acea tradiție. Cu toate acestea, consideră că "filosofia interesantă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vocabularului filosofic, o descentrare a imaginilor deja fixate, participând la competiția dintre vocabularele filosofice. Rorty recunoaște totuși capcanele unor limbaje filosofice de tipul celui derridarian, care, de cele mai multe ori, ajunge să ofere contraargumente pentru tradiția filosofică de până la el în cadrul vocabularului creat de însăși acea tradiție. Cu toate acestea, consideră că "filosofia interesantă e rareori o examinare a argumentelor "pro" și "contra" unei teze. De obicei ea este, implicit sau explicit, locul în care se desfășoară competiția dintre un vocabular încetățenit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în cadrul vocabularului creat de însăși acea tradiție. Cu toate acestea, consideră că "filosofia interesantă e rareori o examinare a argumentelor "pro" și "contra" unei teze. De obicei ea este, implicit sau explicit, locul în care se desfășoară competiția dintre un vocabular încetățenit ce a devenit o pacoste și un nou vocabular, format pe jumătate, ce promite vag lucruri mari"236. Un proiect similar celui descris aici pare a fi însăși filosofia postmodernă, care se axează pe destabilizarea presupozițiilor și limbajului filosofiei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
consideră că "filosofia interesantă e rareori o examinare a argumentelor "pro" și "contra" unei teze. De obicei ea este, implicit sau explicit, locul în care se desfășoară competiția dintre un vocabular încetățenit ce a devenit o pacoste și un nou vocabular, format pe jumătate, ce promite vag lucruri mari"236. Un proiect similar celui descris aici pare a fi însăși filosofia postmodernă, care se axează pe destabilizarea presupozițiilor și limbajului filosofiei moderne, "promițând" uneori modificări masive și uneori înscriindu-și metalimbajul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dezvoltă o teorie nouă cu privire la semnificația limbajului și a comunicării, în care relația dintre semnificat (mesaj) și semnificant (mijlocul de exprimare) este destabilizată în mod constant. Disoluția teoriilor moderne ale semnificației și referinței a dus la preocuparea accentuată pentru pluralitatea vocabularelor, a jocurilor de limbaj, a practicilor discursive, la paralogie, incomensurabilitate, diferend. Crizele reprezentării și ale referinței impun limbajului statutul unui joc liber al semnificanților care a încetat să se mai refere la un înțeles exterior. Limbajul nu mai surprinde semnificația
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
definitivat. Prin complexitatea teoretizărilor, Roland Barthes a influențat și, după unii, s-a integrat postmodernismului francez. Locul central rezervat conceptului de scriitură în majoritatea lucrărilor sale a contribuit la depistarea unor relații și la nuanțarea unor termeni care reprezintă baza vocabularului filosofic postmodern. 3.2.3.6. Deconstrucție și scriitură Scriitura, așa cum apare ea în viziunea lui Jacques Derrida, nu poate fi decriptată în afara demersului deconstructiv (în interiorul căruia cazul ei este un exemplu între altele), precum și a principalelor componente ale propriului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
filosofic postmodern. 3.2.3.6. Deconstrucție și scriitură Scriitura, așa cum apare ea în viziunea lui Jacques Derrida, nu poate fi decriptată în afara demersului deconstructiv (în interiorul căruia cazul ei este un exemplu între altele), precum și a principalelor componente ale propriului vocabular introdus (termenii de diferanță, urmă, gramatologie fiind doar unii dintre ei). De asemenea, analiza scriiturii nu se face dintr-un punct de vedere lingvistic, ci, subsumată unui proiect de o mare anvergură filosofică și culturală, ea va fi inclusă unor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lărgește capacitatea de a pune probleme din multiple unghiuri de vedere este inclus în genul literar). În această situație, importanța criticii literare (care are aceeași "demnitate" ca și textul literar criticat) este în continuă creștere din moment ce furnizează o revizuire a vocabularelor finale care ne-ar constitui. Mai mult, pentru ironist, critica literară este "disciplina intelectuală conducătoare", iar criticii sunt adevărații "sfetnici morali". Habermas atenționează asupra pericolului intruziunii criticii literare în activitatea criticii metafizicii, situație ce ar periclita statutul și substanța proprii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Derrida, care a atacat dur conceptul de rațiune prin critica logocentrismului, observă similaritatea dintre metaforic și filosofic, ambele având înscrise în ele însele ideea morții lor. Metaforele "stinse", care asigură baza retoricii metafizice, și care sunt corespondentele metaforelor moarte din vocabularul tradițional, vor conduce la apariția conceptelor (Paul Ricœur sublinia că "eficacitatea metaforei moarte nu-și capătă înțelesul complet decât atunci când stabilim ecuația dintre uzura care afectează metafora și mișcarea ascendentă ce constituie formarea conceptului. Uzura metaforei se disimulează în "preschimbarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sau "sfârșitul empirismului", sau "sfârșitul cartezianismului""324. Accentul cade pe depășirea unui gen de filosofie, pe inadecvarea unui stil de filosofie sau a unei doctrine la condițiile unei societăți într-un anumit moment dat, sau pe mișcarea benefică a schimbării vocabularelor dintr-un domeniu. Cu toate acestea, în situația actuală, Rorty consideră că ar fi mai profitabilă o abandonare a modelului scientist al filosofiei tradiționale și chiar a figurii clasice a filosofului, care nu ne ajută să găsim soluții la probleme
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și scriiturii baudrillardiene, modul în care se depășește un normal discursiv prin activizarea noțiunilor de seducție, strategie, gândire radicală, simulacru, hiperrealitate etc. După cum deja am evidențiat, disoluția teoriilor moderne ale semnificației și referinței a condus la preocuparea accentuată pentru pluralitatea vocabularelor, a jocurilor de limbaj, a practicilor discursive. Pentru Lyotard, limbajul nu mai surprinde semnificația lumii, și, la fel ca în concepția lui Derrida, discursul se reflectă și se investighează pe sine ca discurs și doar intertextualitatea mai poate crea sensul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
legate, de exemplu, de afirmații de tipul: "războiul din Golf nu a avut loc"; "America este utopia realizată"; "realitatea, ca și socialul au dispărut" etc. De asemenea, ca și pentru majoritatea filosofilor postmoderni, abuzul de concepte științifice și împrumutul unui vocabular științific, chiar dacă sub forma metaforelor sau a altor figuri de stil, i-au fost sancționate de către Alan Sokal și Jean Bricmont o dată cu "afacerea Sokal" și întreaga publicistică ce a urmat apariției lucrării Impostures intellectuelles 334. Cu toate acestea, validitatea argumentelor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
stilul observate în primele lucrări vor fi abandonate pe motivul irelevanței lor pentru o analiză pertinentă a societății contemporane. Etapa discursului postmodern începe în jurul anului 1980 și se concentrează pe descrierea personalizată a noilor forme de tehnologie, artă, discursivitate, societate. Vocabularul postmodern baudrillardian va cunoaște acum o dezvoltare remarcabilă, termeni precum hiperrealitate, simulacru, semiurgie (sémiurgy), implozie, seducție, transpolitic etc. se vor extinde prin intermediul unei scriituri care începe să împrumute din ce în ce mai mult din frenezia schimbărilor descrise. Baudrillard nu adoptă stilul neutru al
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
logică expuse, dintre care una dintre cele mai interesante i se pare a fi aceea a schimbului simbolic, care valorifică ideile despre dar și potlatch ale lui Mauss și Bataille. Baudrillard se va distanța apoi de teoriile, dar și de vocabularul marxist pe care îl utiliza consecvent și va respinge distincțiile consacrate dintre bază și suprastructură, economie și ideologie etc., polemizând pe marginea multor concepte ale teoriei marxiste. În Le Miroir de la production va cataloga categoriile și teoriile utilizate de marxism
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
modernă", "modernitatea noastră", "timpuri moderne" etc. Acest lucru nu înseamnă că teoriile pe care le susține acoperă ceea ce îndeobște se înțelege prin termenul de modernitate, ci doar trădează inconstanta preocupare pentru ralierea la un curent sau altul sau la un vocabular anume 433 (cuvântul "modern" din diverse texte târzii denotă în special sensul de bază, acela de actualitate). Tocmai de aceea momentul în care și-a descris teoria în termenii analizei postmodernității este unul demn de consemnat. În "Sur le nihilisme
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
râsul general al publicului în carnavalul tradițional pot fi asociate cu teoriile privitoare la latura distructivă a carnavalului și, prin urmare, a modernității înseși. Conturarea carnavalului postmodern se realizează astfel atât la nivelul conținutului, al temelor luate în discuție, al vocabularului utilizat, cât și la nivelul formei, al scriiturii profesate și al strategiilor discursive abordate pentru a pune în scenă într-o manieră condensată, un exemplu complet de text postmodern. Considerând că Baudrillard este un exponent de seamă al postmodernismului, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care fac posibilă receptarea lor drept o expresie în act a postmodernismului (obiectiv pe care îl urmăresc atât pe parcursul întregii lucrări, cât și printr-o sinteză lămuritoare de final). Ceea ce intenționez să argumentez prin această dublă poziționare este faptul că vocabularul lui Baudrillard este alcătuit din termeni care sunt, în același timp, concepte critice care pot asigura o mai bună înțelegere a categoriilor postmoderne ale socialului și ale discursului, dar ȘI concepte care sunt în ele însele postmoderne, și în acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scrie postmodern, dar și de a analiza critic fenomenul construind o imagine unică. Capitolul 5 Hiperrealitate și simulare 5.1. Realul și "ceea ce este mai real decât realul" Hiperrealitatea și simularea sunt două dintre cele mai cunoscute concepte care alcătuiesc vocabularul baudrillardian și care, dincolo de acesta, intervin constant în majoritatea discuțiilor despre postmodernism, trecând astfel în limbajul postmodern ca atare. Baudrillard introduce noțiunea de hiperrealitate preluând o imagine sugestivă de la Jorge Luis Borges, aceea a cartografului unui imperiu, care realizează o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]