3,815 matches
-
ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste, metamorfozată în poem sub înfățișarea unei margarete 678, floare preferată a poetului, ia apărarea creatorului, promițând că el se va revanșa prin ilustrarea unor povestiri despre femei vrednice de a fi considerate fidele dragostei, pentru care, de altfel, s-au și sacrificat: „Iar el se va lega aici jurând/ Că nu va mai păcătui așa/ Ci că va stihui, pre voia ta,/ Despre femei iubind cu cinste mare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și Beatrice a lui Dante, Grizilda este desăvârșită și virtuțile ei sunt cunoscute și apreciate de către toți supușii: „Căci, în virtute pururi deplină,/ Purtarea ei fără cusur frumoasă/ Era mereu de bunătate plină;/ Așa era la vorbă de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se răspândise faima ei cea bună,/ Ci și-n ținuturi hăt îndepărtate,/ O proslăveau noroadele mpreună,/ și-așa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de la general spre particular. Povestirea răzeșului debutează prin descrierea unui cavaler care și-a dovedit destoinicia prin mult efort și astfel a câștigat mâna alesei sale. Naratorul se referă la personaje doar ca fiind un distins cavaler și o doamnă vrednică de a fi iubită, având toate atributele specifice literaturii curtenești, pentru ca abia după optzeci de versuri să ni se ofere și numele eroilor: Arveragus și Dorigena. 818 Femeia are atributele perfecțiunii fizice și acceptă dragostea sinceră și devotată a cavalerului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sinceră și devotată a cavalerului: „Căci dânsa n-avea seamăn de frumoasă/ și se trăgea din neam așa ales,/ Că lui nu-i prea dădea curajul ghes/ Să-i spună de tot chinu-i și tot jindul./ Dar pân’ la urmă vrednic ea găsindu-l,/ Văzând adică dragostea-i umilă/ și zbuciumul, a prins de dânsul milă/ și se-nvoi în taină dumneaei/ Să-l facă soțul și stăpânul ei.”819 Conviețuirea lor are la bază un respect reciproc, o dorință de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Femeia nu avea nici măcar libertatea de a ieși din casă, abia a patra zi de la cununie i se permite, conform uzanțelor vremii, să pășească în sufrageria locuinței pentru a lua masa. Pajul Damian, apreciat de Ianuarie pentru calitățile de slujitor vrednic, își mărturisește în ascuns dragostea pentru soția stăpânului și aceasta acceptă favorurile tânărului, ca alternativă la mascarada pe care o trăia. Motivul grădinii paradisiace în care Ianuarie se refugia cu tânăra soție reliefează o nouă ironie la adresa căsătoriei, percepută de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la cererea femeii iubite de a-și oferi plăcerile pentru două sute de florini de aur, trăiește o veritabilă transformare, o redirecționare a sentimentelor dinspre admirație spre dușmănie: „când văzu ce lacomă-i femeia pe care el o socotea o doamnă vrednică de cinste, scârbit de atâta josnicie își preschimbă în ură iubirea lui înflăcărată.”944 Madonna Fiordaliso (II. 5) este o prostituată veritabilă, care profită de un tânăr naiv și neinițiat, înscenând un adevărat plan, „ca printr-un șiretlic destoinic să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la acea vreme, stârnea un entuziasm aidoma celui provocat, ceva mai târziu, de oracole. Aceeași căutare a unei revelații personale, dincolo de rațiune, care-i Împinge pe oameni fie Înspre oracole, fie către astfel de profeți care păreau cu atât mai vrednici de crezare cu cât erau mai Îndepărtați În timp și În spațiu. Pe de altă parte, exista ideea, foarte răspândită, pe care o găsim În Stromatele lui Clement Alexandrinul, cum că barbarii ar deține Învățături despre divinitate cu mult mai
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
aceleași idei despre profeții de odinioară, care au rostit oracole acum Împlinite și ale căror scrieri sunt esențiale pentru ceea ce trebuie să cunoască un filosof. „Căci nu printr-o demonstrație și-au expus ei ideile: mai presus de orice demonstrație, vrednicele mărturii ale adevărului sunt ei Înșiși.” Faptul că Barbarul este, În cele din urmă, „demascat” de Lamprias (422 d) ca fiind mai degrabă „de neam elen, cunoscător desăvârșit al științelor liberale din Grecia”2 decât un „inspirat” este o dovadă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
s-a așezat prima dată în aceste ținuturi care cu siguranță erau locuite în sec. I-II d.Hr. Satele erau pline de locuri minunate, udate de izvoare și pârâiașe, cu grâne, vii, livezi de tot felul, poame din belșug, vrednice a fi servite la masa oricărui om de seamă. Nu lipseau vitele și oile, poate în număr mai mare decât a altor comune din jur. Aerul este foarte curat datorită pădurilor bogate, cu păsări și fiare sălbatice. Existau heleșteie pline
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu tablă galvanizată și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind apreciați ca buni gospodari. Majoritatea locuitorilor dețin terenuri bune pentru agricultură. Amintim în acest sens
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și praful și pulberea s-au ales de munca lor de patruzeci de ani. Primarii comunei Oncești Până în anul 1927, fiecare sat avea administrație proprie. Din 1927, primăria dispunea de un local propriu. Primarul comunei Gheorghe Baban împreună cu cei mai vrednici colaboratori din perioada mandatelor 2000-2004 și 2004-2008 - au repurtat următoarele realizări: Căminul cultural din Oncești, dat în folosință în 2002; Sediul Primăriei Oncești, clădire modernă, cu etaj; Școala cu clasele I-X Oncești, 2006, construită cu fonduri de la Banca mondială
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
puțin cât o participare la slujbă sau mai mult chiar, în timp ce o participare la slujbă, dar însoțită de fapte care dăunează semenilor noștri moral sau material, n-are absolut nicio valoare. Toți locuitorii comunei Oncești sunt de religie ortodoxă. Creștinii vrednici ai acestor locuri au ridicat patru lăcașe de cult, după cum urmează: - Biserica din Bărboasa, cu hramul la 8 septembrie, „Nașterea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mică); - Biserica Oncești, cu hramul la 15 august, „Adormirea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mare); - Biserica Tarnița
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca să alunge tătarii cu nepusă-n masă, ori se vede că nu și-a bătut capul să mai stârnească atâta lume pentru niște tătari. Și cea făcut Ștefan-vodă? I-a hărțuit cu meșteșug ș-a luat Ștefan vo câțiva ostași vrednici și buni de gură și toți călări. Cu dânșii a strâns o gireadă de boi la un loc cu vaci, cu viței, cum s- antâmplat, și a pus mai pe toate clopote, tălăngi, clopoței și le-a luat la goană
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
două istorisiri ale sale din cadrul Povestirilor din Canterbury, cea a lui Sir Thopas și cea a lui Melibeus, între misoginism și filoginism, aceste texte propun două viziuni diferite ale relației dintre sexe. Sir Thopas consideră că nicio femeie nu este vrednică de iubirea sa (atitudine misogină), pe când soția lui Melibeus, alături de fiica sa Sofia, dă sfaturi cumpătate (atitudine filogină), este un simbolic personaj feminin ideal, o donna angelicata. Prima povestire se caracterizează prin tonul glumeț și ironic, a doua este încărcată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ludic al Decameronului, aduce în prima povestire pe care o rostește, un nou elogiu înțelepciunii feminine, cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mărinimie pe care i-o poartă Federigo Alberighi, capabil a se ruina pentru ea și a-i oferi tot ce are, și îl acceptă ca soț chiar dacă nu mai deținea valori bănești, căci preferă „mai bine om odată să fie vrednic de avere”183. Naratoarea se dovedește plină de imaginație, inteligență, spirit critic și umor propunând, în a șasea zi, prin intermediul personajului Michele Scalza - „un hâtru bun de glumă”184, o povestire ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
binele nu putea decât să triumfe. Este nobilă și de o superioritate morală certă, până în ultimele momente: „Bernabo, recunoscându-și nevasta, i se aruncă la picioare, cerându-i cu lacrimile-n ochi iertare; dânsa îl iertă înduioșată, deși nu era vrednic și, sculându-l de pe jos, îl îmbrățișă cu iubire, ca pe un soț ce se afla a fi”194. Prenumele Zinevra trimite, poate, la numele eroinei romanelor cavalerești, Ginevra, înțeleapta soție a regelui Arthur, care totuși cedează pasiunii lui Lancelot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de duh, ci mojicie [...] Pe de altă parte însă e adevărat că, dacă vorba de duh e spusă întru răspuns și cel care răspunde mușcă precum un câine, fiindcă la rândul lui a fost și el mușcat, omul nu-i vrednic de ocară, așa cum ar fi fost altminteri; de aceea se 215 Ibidem, vol. I, p. 116. 216 Ibidem, p. 378. 217 Ibidem, vol. II, p. 176. 81 cuvine s-avem de grijă întotdeauna cu cine, când, în ce fel și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
orice: „o femeie se cuvine să fie în primul rând cinstită și să-și păzească cinstea ca pe ochii ei din cap, ferindu-și-o cu strășnicie de orice întinare [...] Domnul ne-a zămislit slabe de înger, socot că-i vrednică de rug numai acea femeie care se vinde pentru bani; pe câtă vreme aceea care se dă din dragoste - ale cărei puteri știm toți cât sunt de mari - e vrednică după părerea mea de îngăduință și iertare.”226 Neifile nu vede decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
orice întinare [...] Domnul ne-a zămislit slabe de înger, socot că-i vrednică de rug numai acea femeie care se vinde pentru bani; pe câtă vreme aceea care se dă din dragoste - ale cărei puteri știm toți cât sunt de mari - e vrednică după părerea mea de îngăduință și iertare.”226 Neifile nu vede decât în prostituție stigmatizarea femeii, în afara acesteia este liberă de a se călăuzi după placul inimii, căci cinstea nu poate rezista acolo unde atracția fizică este irezistibilă. În hora
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
irezistibilă. În hora povestirilor va intra și Elisa. Nu este cu nimic mai prejos decât celelalte tinere, inițiată în cultura vremii, folosește cu ușurință citate din limba latină, crede în valoarea instructivă, moralizatoare a povestirilor: „Căci orișice poveste, de-i vrednică, foloase aduce și ca atare se cuvine s-o asculți cu luare aminte, oricare ar fi povestitorul.”227 Este „plină de grație”228, și „o lecuță cam îndărătnică din fire, nu c-ar fi fost răutăcioasă, ci doar așa, din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
facă auzite opiniile. Acest blestem ilustrează și încrederea personajului în puterea cuvântului nu doar de a construi, ci mai ales de a distruge. Istorisirea amintește, cu certitudine, de atmosfera curtenească: suveranitatea femeilor, metamorfozarea bătrânei într-o tânără fermecătoare o face vrednică de dragostea unui cavaler. Dar târgoveața nu are în comportamentul ei nimic legat de curtoazie, este o bovarică avant la lettre. Se poate trasa o linie comună între nevasta din Bath și bătrâna din pădure: ambele sunt trecute de prima
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste, metamorfozată în poem sub înfățișarea unei margarete 678, floare preferată a poetului, ia apărarea creatorului, promițând că el se va revanșa prin ilustrarea unor povestiri despre femei vrednice de a fi considerate fidele dragostei, pentru care, de altfel, s-au și sacrificat: „Iar el se va lega aici jurând/ Că nu va mai păcătui așa/ Ci că va stihui, pre voia ta,/ Despre femei iubind cu cinste mare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și Beatrice a lui Dante, Grizilda este desăvârșită și virtuțile ei sunt cunoscute și apreciate de către toți supușii: „Căci, în virtute pururi deplină,/ Purtarea ei fără cusur frumoasă/ Era mereu de bunătate plină;/ Așa era la vorbă de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se răspândise faima ei cea bună,/ Ci și-n ținuturi hăt îndepărtate,/ O proslăveau noroadele mpreună,/ și-așa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de la general spre particular. Povestirea răzeșului debutează prin descrierea unui cavaler care și-a dovedit destoinicia prin mult efort și astfel a câștigat mâna alesei sale. Naratorul se referă la personaje doar ca fiind un distins cavaler și o doamnă vrednică de a fi iubită, având toate atributele specifice literaturii curtenești, pentru ca abia după optzeci de versuri să ni se ofere și numele eroilor: Arveragus și Dorigena. 818 Femeia are atributele perfecțiunii fizice și acceptă dragostea sinceră și devotată a cavalerului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]