4,648 matches
-
avea să vină pe tronul Moldovei abia după 23 de ani. Adică la 14 aprilie 1457. Cum văd eu, stai bine pe picioare,fiule. Așa că hai să mergem mai departe. Dacă tot am început cu daniile domnești pentru a se zidi vreo mănăstire, atunci, cu voia sfinției tale, am să amintesc de acel voievod despre care Grigore Ureche cronicarul - vorbind de bunătatea lui - spune că era o „matcă fără ac”. Călugărul a privit la mine scurt. Nu mă întreabă despre ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îl însemnează - în grecește - pe o Evanghelie a mănăstirii. Între timp însă mănăstirea a purtat și numele de Balica, după numele ctitorului. Aș mai spune că și mănăstirea Dealul Mare sau Hadâmbul, cum i se mai spune astăzi, a fost zidită tot pe un loc dăruit de un voievod ctitorului Iane Hadâmbul, care a ridicat-o în 1659. Cine a fost acel vodă larg la suflet? Iaca ce se spune în hrisovul de danie de la 1659 (7167) februarie 7: „Noi Gheorghe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pomană cu sfintele lăcașuri. De unde să pornim, sfințite părinte? Cred că s-ar cuveni ca primul pas să-l facem către Sfânta Mitropolie. Aici îi oleacă de cântec, părinte. Care ar fi necazul, dragule? Toată lumea știe doar de Mitropolia Veche, zidită de mitropolitul Moldovei, Gavril Calimachi, între anii 1761-1769, și de Catedrala Mitropolitană, isprăvită în 1886... Fii mai explicit, fiule. Păi din documente rezultă că înaintea Mitropoliei Vechi „Sfântul Gheorghe” și a Catedralei Mitropolitane au mai existat încă două Mitropolii „Vechi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de vie... la Greci, într-un hat cu viile Mitropoliei”. Ce îți spune numele locului, sfințite? Acum știu despre ce este vorba, dar vreau să te aud pe tine vorbind despre el. Acest loc ne amintește de mănăstirea „La Greci”, zidită la 1561 de Alexandru Lăpușneanu voievod, care însă s-a risipit repede. Ia spune, dragule! Îți mai aduci aminte de jăluirea țiganilor robi de la Curtea Domnească? Îmi aduc aminte, părinte. Același voievod, de această dată la 30 aprilie 1756 (7264
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Galata din Deal. E drept că el este ctitorul celor două mănăstiri cu numele de Galata. S-o luăm pe îndelete, părinte, și să spunem că în cea dintâi domnie a lui Petru Șchiopu voievod, cea dintre 1574-1579, el a zidit Galata din Vale, care se pare că s-ar fi aflat „În vale, pe locul unde este acum mahalaua Trei Calici” - cum spune N.A.Bogdan. Trei Calici da! Dar unde-s calicii aiștia, dragule, că or fi fost ei mulți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
an dacă s-au așezat Petru vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, care o zidisă întăi, mănăstirea Galata din Vale, care apoi să răsipisă, ci cu toată nevoința au silit și cu toată osârdia au zidit Gala din Deal, care trăiește și până azi”. Asta ar însemna că Galata din deal are ca an de pornire anul 1582 și, după cum se știe, a fost gata în 1584. Dar despre Galata din Deal nu se pomenește explicit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
voievod la 18 decembrie 1589 (7098). El dăruiește mănăstirii „Galatia” braniștea Miroslavei „și cu loc de prisacă în rediu”. Deși Aron Vodă a fost numit „cel Rău”, el a făcut totuși danii către sfintele lăcașuri. Și mai mult chiar, a zidit „mănăstirea din łarină”... Ce ai de spus? N-am să zic altceva decât ceea ce a spus cronicarul Grigore Ureche, care, vorbind de ctitoria lui din țarina Iașilor, spune: „Socoti că, după atâtea răutăți ce făcuse, să să apuce să facă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
piatră cu turn clopotniță și cerdac deasupra porții... Ei, dar să lăsăm acestea și să revenim la Aron Vodă, care în hrisovul din 1594 septembrie 1 - 1595 aprilie 24 (7103) scrie: „Am dat și am întărit sfintei mănăstiri din nou zidită de noi, anume din łarină, în care este biserica Sfântului ierarh,... Nicolae, două moșii... Rânzești și Averești, și moșia Rânzești o închin cu toate heleșteiele ei”. Se întâmplă însă ca o danie să nu poată fi ținută prea ușor. Despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
stăm în liniște. Când toate au fost la locul lor, i-am amintit călugărului că la 6 noiembrie 1618 (7127) „Io Radul (Mihnea) voievod” spune: „Am dat și am întărit rugătorilor noștri... de la sfânta mănăstire care este în łarina Iașilor,... zidită de Aron voievod,... pe drepții lor robi țigani,... care sânt danie... de la unchiul domniei mele, Petru (Șchiopu) voievod și de la Aron Voievod,...Dar dresele pe care le-au avut de la Petru voievod și de la Aron voievod... le-au pierdut din pricina
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
încăperi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și în sfârșit terasa de unde ți se deschide o vastă panoramă a Iașului”. Și a dealurilor albastre din jurul orașului, aș adăuga eu, sfințite. Adevărul este că atunci când logofătul Ioan Golăi a zidit biserica - cu aproximație 1546 - ea se afla la marginea de miază noapte a Iașilor. Anul zidirii a fost dedus dintr-o adnotare în limba slavonă făcută pe un Tetraevanghel. După traducerea lui Melchisedec, acolo se spune: „Acest Tetraevanghel l-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
untu de lemnu și tămâie la sfânta biserică”. „Care o fi acea biserică?” - m-am întrebat. Gândul mă duce la cele scrise în pisania bisericii Sfântul Vasile cel Mare din apropierea mănăstirii Galata, în care se spune: „Această biserică... a fost zidită între anii 1795 1806 prin osârdia ieromonahului Vartolomeu și credincioșilor din Târgușorul Nicolina. La zidirea ei s-au întrebuințat și materiale de la biserica cu hramul Izvorul Tămăduirii...” Cred că acele materiale erau tocmai din biserica lui Poroțchie „ce au fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sale,... domnu al łării Moldovii... Io Grigorie Ghica voievoda, care este închinată la... marea mănăstire de la Muntele Sinaii”. Trebușoara asta îmi aduce aminte de Melentie Balica - portar al Sucevei - care se trăgea din familia Buzeștilor, cel care înainte de 1586 a zidit biserica Galata din Gios, sau cum i s-a mai spus, Balica, și în cele din urmă Frumoasa. „Dar de unde până unde apare <Io Grigorie Ghica voievoda> în calitate de ctitor al acestei biserici? Asta am să-l întreb pe bătrân”. Cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
întreb cum devine treaba cu reconstruirea bisericii Frumoasa de către Grigorie Ghica voievod. Păi biserica zidită de Melentie Balica hatmanul a fost desăvârșită de neamul Movileștilor. Vine apoi Grigorie al II-lea Ghica voievod, care reconstruiește biserica între anii 17271733, când zidește și Palatul Domnițelor, pe malul lacului Frumoasa. După această reconstrucție, a mai suferit vreo modificare? După 103 ani, egumenul Ioasaf Voinescu o rezidește din temelii, dându-i forma actuală. Ei, ești mulțumit, dragule? Mulțumit, sfințite. Atunci să încercăm să ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vrăjit armonia cântărilor sfinte. Târziu am intrat în chilie, m-am cuibărit în crivat și am început să citesc într-o carte în care se vorbea despre sfârșitul lui Miron Barnovschi vodă care, în scurtele lui domnii (1626-1629, 1633) a zidit mai multe biserici decât alți domni în zece ani!... În 1633, înainte de decapitare, și-a facut testamentul. Deși a dorit să fie înmormântat în ctitoria sa, mănăstirea Dragomirna, din spusele lui Paul de Alep aflăm că Vasile Lupu voievod - fostul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ar fi: Cine sunt cei care și-au dat obolul - în timp - către această mănăstire? Prima danie a fost făcută la 9 decembrie 1627 (7136) chiar de „dreptcredinciosul domn Io Miron Barnovschi Moghila voievod”, care scrie: „Am început și am zidit ruga și biserica din târgul Iași, în numele Adormirei Preasfintei... Fecioara Maria, și am miluit această sfântă rugă... cu un sat, anume Toporăuții, care este în ținutul Cernăuților, cu iazuri și cu mori,... și am iertat acest sat... de toate dabilele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Muntenii, cu mori pe râul Bârlad, în ținutul Vasluiului”. Zâmbind, călugărul a adăugat: Deși e de mirare, am să-ți spun că în aceiași zi, adică tot la 12 decembrie 1627 (7136), Barnovschi voievod mai miluiește „Sfânta mănăstire ce iaste zidită de noi,... din târgu din Ieșu, cu... niște dughene și cu pivniță de piatră, în târgul Iașilor, împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusască”. Uite cum pofta vine mâncând, sfințite. Tocmai mi-am adus aminte de două danii: una făcută de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
timp în care abia s-a uscat cerneala din celălalt act - adică la 20 august 1666 (7174), același Iliaș Alexandru voievod întărește mănăstirii Trei Ierarhi stăpânirea asupra caselor „unde sânt școala și baia... aproape de heleșteul Bahluiului, pe care le-a zidit și le-a făcut Vasilie (Lupu) voievod”. Așa zisul „Gimnaziu Vasilian” - „școala” - a fost zidit de vodă cam în același timp cu „feredeul” (baia) și se găsea „aproape de heleșteul Bahluiului”, dar, cum știm din alte documente, la deal de „feredeu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1666 (7174), același Iliaș Alexandru voievod întărește mănăstirii Trei Ierarhi stăpânirea asupra caselor „unde sânt școala și baia... aproape de heleșteul Bahluiului, pe care le-a zidit și le-a făcut Vasilie (Lupu) voievod”. Așa zisul „Gimnaziu Vasilian” - „școala” - a fost zidit de vodă cam în același timp cu „feredeul” (baia) și se găsea „aproape de heleșteul Bahluiului”, dar, cum știm din alte documente, la deal de „feredeu”. Asta o știu, părinte, și mă bucur că ai precizat că „școala” se afla la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Apoi, la 24 august 1680 (7188), Ecaterina, soția răposatului Istratie Dabija voievod arată: „Scriem și facem știre cu această... scrisoare a noastră tuturor cui să cade a ști pentru svânta mănăstire Bârnova,... care fiindu din temelii începută și nu deplin zidită de răposatul Miron Barnovschi voievod, și stându așa neisprăvită... până la vremea domnii... domnului meu,... Evstratie Dabija voievod, carele dimpreună și cu noi,... am zidit biserica până unde s-au sfârșit. Iar cu alte cât să cadu svintei mănăstiri podoabe și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să cade a ști pentru svânta mănăstire Bârnova,... care fiindu din temelii începută și nu deplin zidită de răposatul Miron Barnovschi voievod, și stându așa neisprăvită... până la vremea domnii... domnului meu,... Evstratie Dabija voievod, carele dimpreună și cu noi,... am zidit biserica până unde s-au sfârșit. Iar cu alte cât să cadu svintei mănăstiri podoabe și așezături fiindcă l-au apucat moarte... ne-am nevoit și am împodobit și o am întemeiat... cu de toate... până întru desăvârșire... Dat-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
crescut ca ansamblu monastic. Voievodul Gheorghe Duca a avut mare grijă de înzestrarea mănăstirii. Chiar din timpul când - după cum el însuși spune - „Noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit... ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie”. Apoi la 24 august 1670 (7178) Duca Vodă cel Bătrân - cum i-a spus posteritatea - a hotărât ca „cei doisprădzece... poslușnici... toți să fie pe sama mănăstiri Hlincei... iar ceilalți oameni câți mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făcute cu ocazia vizitei la Cetățuia, s-au adeverit, dar... în parte. Asta o aflăm din cele spuse de Grigorie Ghica voievod la 20 martie 1739 (7247), când, scutind de anumite dări mănăstirea Cetățuia arată: „Din starea locului unde este zidită această zvântă mănăstire... ponorându-să dealul, au cădzut de câtăva vremi zidiul... ci peste puțină vreme s-ar fi primejduit și singură beserica”. După ce enumeră scutirile și veniturile acordate mănăstirii, încheie: „Deci,... toate aceste mai sus arătate... am orânduit domniia mea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pot citi pe zidul dinspre amiază: „Această sfântă mănăstire s-au făcut de Io Duca Voievod cu Doamna sa Anastasia, cu fiul seu iubit Io Constantin Voievod, cu Maria; care este hramul Sfântul Ioan Zlataust. Vlet 1683. Și s-au zidit în 30 zile”. Strașnic de repede au lucrat meșterii de vreme ce au terminat-o atât de curând! Când vodă vrea, supușii n-au încotro! Ar mai trebui încă să știi, dragule, că pe acest loc a fost „Beserica strămoșului mieu lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
stăruință până în vara anului 1806. Atunci zidirea era gata desăvârșită. (...) Moruz au fost păstrat zidul împrejurul curților precum era înainte; numai cât l-au reînnoit, precum și turnurile din el. În locul însă al Paraclisului ce era la capătul Uliței Mari, au zidit Poarta domnească, cu o galerie deasupra, în care muzica turcească - meterhaneaua - cânta la ceremoniile mari, la vreme de masă, când prânzea domnul, și seara la chindie. Palatul în această stare, a slujit de rezidență domnească până în vremea lui Ioan Sturza
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
descifrată de episcopul Melchisedec? N-am să tăgăduiesc că ai dreptate, părinte. Ca drept dovadă, am să amintesc ce scria pe acea piatră: „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului duh. Binevoi robul lui Dumnezeu panul Iurie Danco și zidi acest templu, spre ruga Arhistratigului Mihail și Gavriil și celorlalte puteri netrupești, și spre pomenirea sie și părinților sei și pentru toți reposații; și sa săvârșit în zilele Evseviosului Ioan Petru Voievod (Rareș), în anul 7049, luna iulie, 30 zile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]