6,137 matches
-
cercetări finanțate de guvernul britanic care a avut ca obiect participarea școlară, a constatat că copiii muncitorilor manuali au o rată mai mare a eșecului și abandonului școlar decât copiii proveniți din alte categorii sociale. Mai târziu, în 1959, așa-zisul raport Crowther arată că inegalitățile din domeniul școlar depind mai mult de originea socială a copiilor decât de rezultatele la testele de inteligență, în timp ce variabila venituri este mai puțin importantă decât variabilele culturale. Alte rapoarte din anii ’60 și ’70
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o „felie” integratoare. „Felia” verticală cu rol integrator, reprezentată ca încheind procesul, este profitul firmei. Figura 5.3 În acest mod de divizare a activităților se recunoaște ușor ideea divizării costurilor în directe și indirecte, acestea din urmă fiind așa-zisele cheltuieli de regii generale, ca și a divizării costurilor pe locuri de generare. Pe de altă parte, trebuie sesizat imediat faptul că între criteriile contabile de grupare a costurilor, care sunt valabile pentru toate organizațiile, și cele asociate lanțului valorii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Analiza lanțului valorii pentru o mare firmă cunoscută este focalizată doar pe un număr de elemente semnificative. Acestea redau aproape în exclusivitate doar elemente calitative. Pentru argumentarea afirmațiilor, este comentat modul în care Hax și Majluf (1996), într-o lucrare zisă „practică”, exemplifică utilizarea modelului Porter al analizei lanțului valorii în cazul firmei General Electric, ce numără mai multe zeci de mii de angajați implicați în mai multe zeci de afaceri principale. Analiza este focalizată pe sursele unei strategii de diferențiere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cazul unei situații prezente rămân numeroase incertitudini legate de comportamentul stakeholder-ilor. Incertitudinea apare din cauza posibilităților nelimitate de variație a caracteristicilor individuale și de grup. Este probabil ca un individ să aparțină mai multor grupuri de interese, ceea ce va genera așa-zisul conflict de interese. Pentru că nu se poate cunoaște modul de rezolvare a acestuia, comportamentul său devine imprevizibil. Este posibilă identificarea conflictelor de interese ce vor apărea, dar experiența se poate utiliza doar în rezolvarea unui număr restrâns de cazuri. În
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
elementele clasice asociate aranjamentelor de muncă, ci și de modul în care se gestionează proprietatea ori se realizează o privatizare. Chiar dacă modul lor de reacție este reglementat pentru a deveni previzibil, viteza lor de reacție a crescut prin utilizarea așa-ziselor greve spontane. Paralel, se poate constata că și sindicatele occidentale „inovează” prin regizarea unor manifestări șocante în afara legii, iar cele românești transferă rapid aceste experiențe. Despre reacțiile anormale ale statului și ale organizațiilor publice de administrare sau reglementare s-ar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
schimbare; 8. climatul organizațional: o anumită atmosferă generală induce un set de elemente comportamentale, inclusiv ale liderului. Transformarea culturii organizaționale într-un instrument managerial necesită explicarea modului de manifestare concretă a acesteia prin raportare la definițiile conceptului și identificarea așa-ziselor componente. Ca și în cazul definiției, și aici există păreri diferite privind numărul componentelor, forma lor de manifestare și clasificările asociate. Pentru a analiza caracteristicile culturii organizaționale, Luthans (1998) propune următoarele elemente pentru a fi considerate ca forme de manifestare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
SUA anii ’70 s-au caracterizat printr-o explozie a diversificării marilor firme. Pentru a răspunde acestei provocări a gestionării unui număr mare de afaceri diferite, firmele de consultanță au dezvoltat un set de concepte noi de management în jurul așa-ziselor tehnici de portofoliu. În următoarele două decenii acestea au devenit unul dintre subiectele la modă ale managementului strategic, fiind nelipsit din manualele universitare standard. Succesul lor ar putea fi explicat prin impresia de obiectivare și raționalitate pe care o introduc
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acestor entități, ele se regrupează, generând așa-numitele unități strategice de afaceri. Acestea ar trebui să corespundă câte unuia dintre segmentele strategice identificate. 3. Determinarea caracteristicilor mediului extern: se determină pentru segmentele strategice de analizat, identificate la punctul 1, așa-zisa rată de creștere a industriei în cazul matricei BCG sau așa-zisa atractivitate a industriei prin prisma strategiilor vizate de firmă, în cazul matricei McKinsey. Fiecare matrice are proceduri specifice. Mărimea determinată este una dintre coordonatele (de obicei ordonata) pentru
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Acestea ar trebui să corespundă câte unuia dintre segmentele strategice identificate. 3. Determinarea caracteristicilor mediului extern: se determină pentru segmentele strategice de analizat, identificate la punctul 1, așa-zisa rată de creștere a industriei în cazul matricei BCG sau așa-zisa atractivitate a industriei prin prisma strategiilor vizate de firmă, în cazul matricei McKinsey. Fiecare matrice are proceduri specifice. Mărimea determinată este una dintre coordonatele (de obicei ordonata) pentru poziționarea grafică în matrice a unei unități strategice de afaceri. 4. Determinarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
oportunități pentru firme temerare care introduc produse de nișă sau care aleg strategii de concurare total diferite de cele ale marilor firme. Chiar și câteva procente de piață într-un interval dat pentru un anumit tip de băutură din categoria zisă new age reprezintă o afacere bună și o tentație suficientă pentru a încerca. Pe de altă parte, au apărut o serie de „clone”, adică imitații realizate de către terți pe baza ideilor Coca-Cola. Acestea au un preț redus în comparație cu cel al
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sub forma „Steagul Roșu”, „Partizanul Roșu” sau „Emailul Roșu”. A rezistat apoi decenii în fața moscovitului Moș Gerilă și a ieșit învingător. În mod clandestin, au apărut bancuri cu Coca-Cola, în anii ’60 și ’70, prin care se tratau sarcastic așa-zisele realizări revoluționare ale comunismului. Aceste bancuri, cu amprentă tipic românească, au continuat să existe și după 1991 (vezi caseta IV.2). Caseta IV.2 În anii ’70... Se relatează că la aselenizarea primilor astronauți americani, aceștia au avut surpriza să
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
condiții optime de înflorire, ajungând pe înalte culmi de perfecțiune artistică. În secolul nostru, dimpotrivă, ascensiunea rapidă a industriei a mărit interesul pentru tehnică. Aceasta a ajuns la o dezvoltare nebănuită, pe când artele nu izbutesc să iasă dintr-o așa-zisă criză. În al doilea rând, mai ales în știință și tehnică, orice descoperire, orice teorie e condiționată de stadiul dezvoltării disciplinei corespunzătoare. Un exemplu edificator este acela al utilizării forței aburului: aceasta era cunoscută încă din antichitate. Existau jucării ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
genera idei divergente și prin urmare originale a fost avansată de studii experimentale (Kasof, în publicații periodice), precum și de autoevaluările oamenilor de știință creativi (Ghiselin, Rompel și Taylor, 1964). Autoevaluările sugerează rolul indispensabil al amplorii perceptive și al unui așa-zis proces de scanare în etapele inițiale ale rezolvării problemelor, care se apropie, astfel, din punct de vedere conceptual de procesul de brainstorming, unde sunt luate în considerare toate alternativele posibile - la rândul său, un proces ce compensează alte rezultate experimentale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gânditori creativi de marcă. Abordarea rezolvării problemelor a lui Wertheimer demonstrează analogia sa cu procesele perceptive prin intermediul conceptelor structurale precum transformarea, recentrarea, completarea spațiilor, inversarea figură-fundal. Cercetătorii nongestaltiști care au împrumutat elemente din teorie deseori evidențiază insight-ul spontan sau așa-zisa comutare gestaltistă. O astfel de caracterizare a teoriei gestaltiste este oarecum înșelătoare. De exemplu, atunci când Wertheimer a întreprins studiul de caz al lui Einstein (pe care l-a cunoscut și intervievat), el a descris zece etape ale perioadei de nouă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
subiecții pot fi indivizi ce se autodeclară fără prea multă modestie „creativi”. În al doilea rând, cercetătorii din domeniul psihologiei pot întreprinde studii psihometrice asupra unor subiecți. De cele mai multe ori, astfel de investigații examinează subiecți în funcție de performanțele lor la așa-zisele teste de creativitate (Barron și Harrington, 1981). Mai puțin frecvente, însă, probabil, mai valoroase sunt investigațiile psihometrice care examinează subiecți cu incontestabile contribuții creative. Un exemplu clasic îl reprezintă seria de investigații întreprinse la Institute of Personality Assessment and Reseasch
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
elite - nu ne-a fost nici pe departe indiferentă ascpect pe care îl vom pune în discuție în primul capitol. Elita, în calitatea ei de clasă conducătoare, va fi prezentată sub diferite aspecte în capitolul următor. Dar, pentru teoreticienii așa-ziși „pluraliști”, grupuri în poziție preeminentă se găsesc în toate domeniile vieții, până și în gestionarea activităților specifice timpului liber. Aceste elite, tot atât de diverse pe cât pot fi și societățile moderne, constituie tot atâtea grupuri de influență posibile. De altfel, în anumite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care se poate stabili între cei doi termeni ai concepției paretiene, ezitările între folosirea singularului sau a pluralului (elită sau elite) tind să se traducă printr-o explozie a obiectului. În această privință, John Scott face distincție între teoreticienii așa-ziși „elitiști” (noi îi vom numi unitariști, pentru a evita confuzia cu normativiștii), a căror atenție este centrată pe existența unei singure elite conducătoare (guvernamentale sau nu), și teoreticienii care pot fi calificați drept „pluraliști”, care, dimpotrivă, se ocupă de diversitatea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ibidem, p. 395). Pentru Schumpeter, o judecată nuanțată este cea mai potrivită în această privință: „Calitățile care țin de inteligență și de caracter ale unui bun candidat nu sunt în mod obligatoriu și cele ale unui bun administrator”. Acestea fiind zise, putem considera că „succesul politic” indică o anumită stăpânire a capacității de a „manipula oamenii”. În afară de asta, aptitudinea de a câștiga o poziție politică eminentă este indiciul unei anumite „energii personale” care poate fi benefică (ibidem, pp. 392-393). Contrar unor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care frica) dar el nu inspiră respectul și nu suscită vreun sentiment de legitimitate. Cu toate acestea, subliniază Clifford-Vaughan, prestigiul este, la fel de mult ca puterea, un atribut al oricărei elite, pentru că numai prestigiul poate garanta o adevărată stabilitate. Abordarea așa-zisă „obiectivă” a elitelor implică teza că puterea generează prestigiul. În schimb, această abordare nu ține cont de cazurile în care, din motive ce țin de istorie și de rolul instituțiilor, elementele puterii și ale prestigiului sunt separate. Această separare are
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
asemenea, după o răsturnare revoluționară ce provoacă o foarte mare accelerare a ritmului de înlocuire a elitelor, asistăm la o fază de stabilizare marcată printr-o încetinire a acestui ritm. URSS poststalinistă - și, mai ales, în cursul perioadei brejneviene, așa-zisă „de stagnare” - și China actuală oferă exemple frapante ale acestei evoluții, mergând până la a consacra puterea unor veritabile elite gerontocratice (Putnam, 1976, pp. 65-66). Ritmul de înlocuire a elitelor politice este în strânsă legătură cu modul de funcționare a instituțiilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de aceleași obstacole indică faptul că libertatea se exercită în cadrul unor parametri limitativi, pe care zadarnic am vrea să-i ignorăm. Sociologia ne ajută să avem o mai clară percepție în privința presiunilor structurale ce apasă asupra comportamentelor noastre. Acestea fiind zise, ea nu reduce marja noastră de manevră în raport cu tot ce ne apasă: dimpotrivă, ea o lărgește și ne oferă posibilitatea de a o folosi mai eficient în raport cu propriile obiective. A nu ține cont de învățămintele ei ar însemna renunțarea la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Cărțile nu trebuie utilizate cu pedanterie, ci cu scopul de a-ți construi ceea ce Marc Aureliu numește citadela interioară - a cărei metaforă cea mai adecvată este Turnul. Turnul în care se află atât cărțile consultate de Montaigne, cât și cartea zisă și dictată pentru a se căuta pe sine și apoi pentru a se găsi. Bibliotecile nu servesc decât la aceasta, să ofere ocazii de a medita, a gândi, a reflecta asupra vieții și a existenței. Căci dacă nu-i așa
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui Dumnezeu, de o critică deschisă a creștinismului, ci de un scepticism de sorginte montaigniană grație căruia chestiunea religiei catolice poate fi abordată de pe pozițiile unui filosof dornic să elimine niște sechele. Toți aceștia se înscriu fără tăgadă în curentul zis al „Libertinilor erudiți”, iar Eseurile contează, între 1620 și 1630, ca o lucrare majoră a cenaclului. 53. Odiseea unei biblioteci. La moartea sa Marie de Gournay lasă moștenire documente vechi, înscrisuri și note referitoare la soarta viitoare a propriilor sale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nici bun soț, nici bun părinte - își vedea progenitura ca pe un scuipat ieșit din el, fără mai multă importanță decât scuipatul... -, el mai adaugă la acest portret și faptul că n-ar putea fi un bun cetățean. în Atena zisă democratică, nu se prea glumea cu astfel de lucruri. Virtuosul Socrate, apărător al îndatoririlor cetățeanului în fața lui Aristip care le neagă, va plăti cu viața faptul de a fi filosofat contra cetății... Aristip se dezangajează din treburile colective, cu care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cât și chefliului mare amator de băutură, de plăcerile mesei și ale patului? Cuvântul plăcere creează probleme, deranjează, generează reacții epidermice; ceea ce numește el îl neliniștește pe fiecare și îi pune niște întrebări despre raportul pe care-l întreține cu zisa plăcere. Numai cei care se descurcă prost cu dorințele lor și obțin cu greu puțină plăcere au interes să refuze cuvântul și ocurențele sale, să-l caricaturizeze, să împiedice dezbaterile asupra lui, să umble cu șiretlicuri pentru a evita confruntarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]