3,039 matches
-
petrolieră, într-un loc cu sonde ruginite și rezervoare gigantice de țiței. Apoi, deosebirile se țin lanț. În cărticică scrie altceva: nici pomeneală să plouă și mai cu seamă să plouă torențial, ca la potop. Nu, dimpotrivă. Orășelul Serenite este zugrăvit cum e luat în stăpânire de caniculă, de arșiță, de secetă. Nici strop de apă. Dunărea stă să sece, apa e atât de scăzută că au ieșit la iveală câte și mai câte obiecte, ascunse de zeci și de sute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pentru că a apărut în vedeniile unor părinți cu viață îmbunătățită alături de Sfântul Ierarh Ghenadie, patriarhul Constantinopolului, și Sfântul Ierarh Diorest sau cu alți sfinți. și s-a arătat în mare slavă, pentru că, după cum vedeți și-n icoana în care este zugrăvit, în mâna dreaptă poartă o cruce, simbolul apărării dreptei credințe... înțelegeți? De asta bunul Dumnezeu a îngăduit să apere țara asta creștină, și chiar Europa. Bisericile noastre se roagă pentru fiul dumneavoastră în mod special, pentru că noi îl considerăm ca
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
el se caută pe sine (În Jurnal: „Omul, măsura tuturor lucrurilor, vorbește aici prin gura mea și povestește pe limba mea ceea ce mi-au văzut ochii“), iar uneori pare chiar să ne urmărească. Proza plină de culoare a lui Che zugrăvește obiectele care i se aștern În fața ochilor și, dacă peisajul permite, adaugă și o nuanță intimă: „Drumul șerpuiește printre poalele unor dealuri joase, care marchează Începutul marii cordiliere a Anzilor, apoi coboară abrupt, pînă ajunge Într-un oraș sărăcăcios și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
plînsul, respirînd mirosul acru și stătut de transpirație și de picioare nespălate care Îi umplea Încăperea, amestecat cu praful făcut de două fotolii, singurele obiecte de lux din casa ei. Pe lîngă astm, femeia avea și probleme cu inima.“ După ce zugrăvește complet imaginea ruinei totale, Îngreunată pe deasupra și de animozitatea familiei femeii bolnave, Che - care se simte neputincios ca medic și care se apropie de trezirea conștiinței care Îi va aduce cealaltă vocație, definitivă - a notat aceste cuvinte memorabile: „Atunci, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
apropiat timid de noi și au Început să ne pună tot felul de Întrebări despre „minunatul tărîm al lui Péron“. Avînd În vedere că imaginația noastră era stîrnită de pitorescul grandios prin mijlocul căruia călătoream, ne-a fost ușor să zugrăvim evenimente extraordinare, Înfrumusețînd după bunul nostru plac isprăvile conducătorului, umplînd mințile ascultătorilor noștri cu povestiri despre viața idilică și frumoasă din țara noastră. Prin intermediul fiului său, bărbatul ne-a cerut o copie a constituției Argentinei, cu tot cu drepturile celor În vîrstă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
și defecte îmi oferea el, ce treceri de la duioșii paradiziace la izbucniri de duritate și mânie, dar mai cu seamă de gelozie dusă până la absurd. Da - eram fiul mamei mele și, de fapt, portretizând-o pe dânsa, pe mine mă zugrăveam cu ochiul lucid și înțelept pe care-l moștenisem de la Tata... — Vă mulțumim. Ieșind afară din sala de examen, eram încă beat de elocința pe care tocmai o desfășurasem, când Tobias, ieșit după mine, îmi strecură în mână cu un
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
aproape toți Carpații Meridionali. Aici drumurile erau și ele domoale, iar lipsa accidentelor pregnante ne dispunea la nesfârșite convorbiri pe toate temele posibile... „Universitățile mele“. În sfârșit, profitând de autocarul unui grup de excursioniști - o incursiune la osuarul de la Dragomirna, zugrăvit în culori pastelate de Olga Greceanu, iar apoi la Peștera Dâmbovicioarei... Rămași singuri dincolo de Podul Dâmboviței, am pornit-o pe cărări turistice foarte puțin umblate, care ne purtau tot în paralel cu Piatra Craiului, până când am ajuns în Curmătura acesteia
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
iremediabil optimistă: am credința că totul trebuie să sfârșească cu bine. Deci piesa mea va fi o comedie, o comedie tristă ca și viața... Tema? - Totul! Iar în centru - dragostea, sau năzuința spre mai bine. Totuna e!“ „Dacă vrei să zugrăvești mai multe personaje în așa fel încât să dai iluzia realității, alege, dintre toate, ora unică în care destinul lor se-ncrucișează, ora care le poate servi drept cheie fiecăruia - un numitor comun! Prin urmare, comedia mea să fie povestea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mergea la biserică decât o dată pe an, de Ziua celor căzuți în război. și în acea zi, ședeam de fiecare dată lângă ea. Mă atrăgea în biserică sculptura mare în ghips a Fecioarei Maria, pentru că-i vedeai inima. Care fusese zugrăvită pe rochia ei azurie și lungă pân’la tălpi - o inimă foarte mare, de un roșu întunecat, cu câteva picățele negre. Arătătorul ridicat al Sfintei Fecioare îți îndrepta privirea asupra inimii. Inima fusese atât de prost pictată că până la urmă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de dirigenție. În acea perioadă eram în relații destul de bune cu un coleg, am stat în aceeași bancă, se numea Băldigău Gabriel și era fiu de securist. La vremea respectivă acest aspect nu avea nici o relevanță, ofițerul de securitate era zugrăvit în cărți ca fiind un om corect care apără ,,cuceririle poporului”. De altfel cartierul Codrescu a fost construit special pentru cadrele M.A.N. și pentru cadrele din Securitate. Bineînțeles că au primit locuințe și în Piața Unirii. Ne dădusem
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
scoasă dela locul ei. Crucea aceea pe care e gravat «anul 1821», se află încă în podul bisericii. După cum atestă pisania scrisă în frescă pe zidul despărțitor deasupra ușii dintre pronaos și naos, «cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și zugrăvit aceeastă biserică, cu cheltuiala satului în1824 , august, zi 2», Ctitori au fost așadar toți credincioșii iobagi din parohie cu preotul lor. Biserica este zugrăvită în întregime cu frescă lucrată de meșteri zugravi din familia lui Nicolae Grecu din Săsăuși, terminată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe zidul despărțitor deasupra ușii dintre pronaos și naos, «cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și zugrăvit aceeastă biserică, cu cheltuiala satului în1824 , august, zi 2», Ctitori au fost așadar toți credincioșii iobagi din parohie cu preotul lor. Biserica este zugrăvită în întregime cu frescă lucrată de meșteri zugravi din familia lui Nicolae Grecu din Săsăuși, terminată în 1824, în spiritul iconografiei bisericii ortodoxe. Pe piciorul Sfintei mese de deasupra Sfântului altar se găsește scris anul 1818. Biserica este zidită din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dreptunghiulară, cu altarul deschis de formă semicirculară în partea de est. Are o încăpere în partea de sud, cu intrarea din altar, pentru păstrarea obiectelor de cult. Bolta semicilindrică este din lemn, peste care s-a aplicat tavanul. Nu este zugrăvită ci simplu văruită atât în exterior cât și în interior. Întrucât în Cârțișoara nu mai există credincioși romano-catolici, ei fiind de mult asimilați de credincioșii ortodocși, pe cale naturală, deces sau căsătorii mixte, clădirea n-a mai fost folosită în nici-un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ortodoxe. În exterior, pe zidul de la Sud, biserica are patru tablouri - deasemenea în frescă - Dreapta Judecată, Cumpăna Dreptății, Sfântul părinte Nicolae și Iisus Hristos. Deasupra ușii de la intrare există o pisanie: «Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și s-a zugrăvit această biserică...1809, iunie 28.». În septembrie 1916, în vremea primului război mondial partea de nord-vest a navei a fost afectată de un obuz tras de dincolo de Olt, dinspre Dealul Noul Român. În anul 1980, adică după 174 de ani
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
omenească, ci pun pe scenă chiar grupul și oamenii lui, ca atare d-lor se vede că s-au temut că publicul nu va înțelege despre ce e vorba, n-au avut adică încrederea în talentul d-lor de a zugrăvi și atunci au alergat la indicii absolut concrete: Petrache Crap, Club junimist, Jochey Club, Scuza, etc. au făcut întocmai ca pictorul care simte nevoia de a scrie "Cal" sub tabloul în care a vroit să zugrăvească așa ceva. Eu cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
d-lor de a zugrăvi și atunci au alergat la indicii absolut concrete: Petrache Crap, Club junimist, Jochey Club, Scuza, etc. au făcut întocmai ca pictorul care simte nevoia de a scrie "Cal" sub tabloul în care a vroit să zugrăvească așa ceva. Eu cred că dacă ai găsit esențialul d-lui P.P. Carp (care ar fi "ridicolul", "grandomania") și ai talentul să-l zugrăvești, n-ai nevoie să pui eticheta: Petrache Crap. Închipuiți-vă acum că "Irozii" se joacă la Teatrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
întocmai ca pictorul care simte nevoia de a scrie "Cal" sub tabloul în care a vroit să zugrăvească așa ceva. Eu cred că dacă ai găsit esențialul d-lui P.P. Carp (care ar fi "ridicolul", "grandomania") și ai talentul să-l zugrăvești, n-ai nevoie să pui eticheta: Petrache Crap. Închipuiți-vă acum că "Irozii" se joacă la Teatrul întreținut de toți cetățenii. Este evident că cetățenii insultați în piesă nu vor admira; piesa va fi un motiv de disensiune, nu va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a VII-a. În excursia de la Constanța am văzut doi pictori și un grafician portretist. Atunci cu permisiunea instructorilor ne-am oprit câteva momente pentru a urmării felul în care pictau sau desenau. Picturile erau executate pe cartoane care erau zugrăvite în culoare albă pe care s-a desenat și pictat în culori de ulei. Portretistul folosea cărbune de desen. Am fost plăcut impresionat de cele văzute, cum s-ar zice „ în direct”, încât am hotărât să mă fac pictor. Dar
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
acestea erau visele de atunci ale copilăriei. Cu pictura am început la câteva zile după ce am revenit acasă. Am luat două cartoane, am scos un pic de var din groapa cu var, l-am diluat cu apă și am văruit „ zugrăvit ” succesiv de mai multe ori până ce după ultima uscare cartoanele mele arătau ca cele pe care le-am văzut la pictorii din Constanța. Culori aveam, nu la tuburi cum aveau pictorii, ci la borcane, doar că erau culori industriale pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
bătrânească, ce fusese cândva locașul unui țăran bănățean simplu ce clădise cu mâinile și sudoarea frunții cele două camere; încăperi destul de mari, ce aveau să se transforme pentru moment într-o adevărată galerie în care fantezia artistului naiv de a zugrăvii pânzele, a transformat fiecare colțișor în diferite eclipse care mai de care mai colorate. Fiecare tablou reprezenta un mic univers în care soarele prindea diferite contururi, având în preajmă diferite personaje ce exprimau expresivități multiple, de la bucurie la necaz sau
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cele zece ediții, domnul prof. univ. dr. Gheorghe Arion, a ținut să sublinieze în discursul său importanța de a ne întâlni în fiecare an pe simezele galeriei de la Casa Armatei, simeze, ce prin contribuția fiecărui artist în parte cu ajutorul pensulei zugrăvim în diferite nuanțe, bucuria Marii Unirii, care ia în fiecare an o nouă înfățișare total schimbată cu o nouă haină de sărbătoare ce sclipește pe marea scenă a artei din România. În încheierea vernisajului, discursul de neegalat al renumitului scriitor
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Mut borcanul cu chimion lângă cel cu schinduf (ce-o mai fi și schinduful ăsta?), ușor plină de mine. Adevărul e că eu și Luke nu am avut aproape nici o problemă de când locuim împreună. (Poate, cu excepția incidentului când eu am zugrăvit baia și niște vopsea aurie a nimerit pe costumul lui cel nou. Dar asta nu se pune, pentru că Luke a recunoscut pe urmă că a exagerat total, că orice om cu minim simț de observație ar fi văzut că vopseaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
văzut. Inclusiv eu, bănuiesc. — Vai, Tom. — A început să zică că i s-a urât de viața în suburbie și că vrea să trăiască și ea un pic, cât mai e tânără. Dar eu m-am gândit că tocmai am zugrăvit, mai aveam un pic și terminam și sera, și că nu e un moment bun să ne mutăm... Ridică spre mine niște ochii extrem de triști. Ar fi trebuit s-o ascult, nu? Poate ar fi trebuit să-mi fac chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
al lui Iuda, marcat de grimasă, contrasta puternic cu cel frumos și senin al lui Isus. Pentru a putea fi ușor identificat și pentru ca elementele caricaturale să fie mai vizibile, Iuda era reprezentat de regulă din profil, În timp ce Isus era zugrăvit din față <endnote id="(63, p. 125)"/>. Trăsăturile Îngroșate ale „chipului semit” au supra- viețuit ulterior și În iconografia laică, fie În repre zentările vizuale ale „Jidovului rătăcitor” din secolele XVII-XIX, fie În caricaturile reprezentându-i pe „jidani” În presa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și moldoveni murdari stau sporovăind” <endnote id="(760)"/>. Dar generalizările de orice fel nu sunt recomandabile nici În privința românilor, nici În privința evreilor. Starea de sărăcie și de mizerie a multor Ostjuden este bine-cunoscută, inclusiv În spațiul românesc. Ea a fost zugrăvită chiar și de scriitorii evrei ; fie că e vorba de stetl-ul din nordul Moldovei (Dorohoi) descris de Ion Călugăru <endnote id="(197)"/> sau de mahalaua evreiască din București descrisă de I. Peltz <endnote id="(456)"/>. Cât despre mizeria care domnea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]