6,121 matches
-
hotarul „adevărat” dintre Europa și Asia. Cu o cosmografie în mână, pesemne, și cu multă știință adunată înainte, M. cel învățat și călcând cu piciorul locurile descrise și de alții (colportori - în genere - de „năzdrăvănii”, care au pus în cărți „zvonuri din auzite”, fiindcă „nici unul dintre marii cunoscători nu au fost pe acolo”) corijează: „Tot ceea ce au scris atât vechii geografi, cât și cei noi, ne arată că vestitul râu Obi se află între două părți ale lumii, între Asia și
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
duplicității sunt surprinse cu veridicitate de autor, care își depășește și îmbogățește mereu registrele narative, căci în Iléana la Possédée interesante de urmărit sunt mai ales isterizarea colectivă trăită de lumea din sat, modul în care „gura satului” și „moara zvonurilor” influențează mentalul colectiv, văzut în paralel cu fixația amoroasă. O astfel de fixație se întâlnește și în romanul Drumuri cu popas, un fel de Han al lui Mânjoală schimbat, pentru că Ion Codreanu este oprit din drumul său spre America de
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
un real citit elegant, fluid, dar cu destule accente de sarcasm, în surdină („Spune-mi/ îți mai amintești de Gina dintr-a VII-a?/ Fata cu pulpe transparente prin care priveam la tablă?”; „Din curte răzbate ciripit de păsări și zvon de fotbal”). Poetul compune, ascultând atent tainele cotidianului, un rondo capriccioso clar, catifelat, dar, în aceeași măsură, puternic. SCRIERI: Desant ’83 (volum colectiv), pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1983; Orașul fără ieșire la mare, postfață Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1989
PETCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288768_a_290097]
-
rafinamentul formei. Este un maestru al sonetului, pe care îl cultivă cu consecvență, fie că celebrează iubirea, cântă marea și miraculoasa forfotă acvatică sau descrie exuberante ori melancolice peisaje meridionale, invocând pretutindeni umbre și întâmplări de odinioară. O culegere târzie, Zvonul anilor (1943), reface traseul sonetistului care își scrie versul „în surdină”, cu o fascinație aparte pentru „glasul apelor”. P. exersează și arta epigramei, vizând de cele mai multe ori personalități sau evenimente ale timpului, ca în placheta Urzici (1910 ) sau în alte
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
Pillat, cântărețul mării noastre, București, 1940; Prin cerești vitralii, București, 1940; Gabriele D’Annunzio, cântărețul mărilor italice, București, 1941; Sonetti italici, tr. G. Villaroel și M. Vassalo, pref. Zoe Gabrea Tomellini, Milano, 1941; Spicuiri marine în poezia eminesciană, București, 1943; Zvonul anilor, București, 1943; Vraja amintirilor, I-II, București, 1947. Traduceri: Paul Bourget, Cuvântul dat. O spovedanie, București, 1908, André Cornelis, București, [1912]; Guy de Maupassant, Bel Ami, București, [1911]; E.M. Vogüé, Jean d’Agrève, București, [1915]; Din alte zări... Poezii
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
perspectivă, a fost corect caracterizat ca fiind „un antifundamentalist și antiautoritarist înrăit, un spirit underground, un anarhist critic și ludic” (Paul Cernat). De aici derivă aspectul care privește „metoda” utilizată: textele vizate (în sens larg - texte propriu- zise, acțiuni, persoane, zvonuri, segmente mediatice etc.) nu sunt niciodată atacate frontal, ci deconstruite dinspre o margine selectată mai mult sau mai puțin subiectiv. În măsura în care P. poate fi aproximat ca un critic ironist, figura criticii lui este metonimia: odată ce un fragment de text este
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
în calitatea sa de stare de spirit, considerându-se idealurile, atitudinile sale critice, în general ideologia sa. La fel și Răscoala de la 1907. În acest din urmă caz, se poate încerca să se „înțeleagă” starea generală de spirit a țărănimii, zvonul răspândit rapid că Vodă însuși o permite, lucru care a fost de natură să legitimeze trecerea la acțiune, într-o oarecare măsură. Max Weber avea în vedere acest caz, când sublinia posibilitatea sociologului de a determina starea de spirit medie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Sondajele de opinie publică În România, azi 3 9-16 Sandu, Dumitru Cultură și experiență de migrație În satele României 3 179-201 Stahl H. Paul, Stahl H.Henri Probleme actuale ale sociologiei Românești 1 5-15 Stoica, Aurelian Valoarea de adevăr a zvonurilor. Zvonurile din România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial 4 109-117 Strâmbeanu, Marius Modele de participare civică a tinerilor din România 4 209-224 Șerban, Stelu Catolici și ortodocși În Moldova: aspecte ideologice și sociale În sate mixte confesional
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de opinie publică În România, azi 3 9-16 Sandu, Dumitru Cultură și experiență de migrație În satele României 3 179-201 Stahl H. Paul, Stahl H.Henri Probleme actuale ale sociologiei Românești 1 5-15 Stoica, Aurelian Valoarea de adevăr a zvonurilor. Zvonurile din România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial 4 109-117 Strâmbeanu, Marius Modele de participare civică a tinerilor din România 4 209-224 Șerban, Stelu Catolici și ortodocși În Moldova: aspecte ideologice și sociale În sate mixte confesional 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și din 3 octombrie 1935 până în iulie 1936, sub redacția lui Ion Anestin. La z. se vrea „o revistă de luptă” și un „ecou cetățenesc fără adulație politică, fără ocolișuri spre sud, spre nord, spre dreapta sau spre stânga”. Rubrici: „Zvonuri, șoapte, strigăte”, „La microscop”, „Povestea vorbei”, „Mica publicitate”, „Cupletul săptămânii”, „Cronica” (literară, mondenă, diplomatică, muzicală, a ecranului, a culiselor). Ilustrații semnează Ion Anestin. Numerele sunt tematice: omul politic, parlamentul, bugetul, specula, farsa, circul etc. Colaborează cu proză scurtă Mircea Ștefănescu
LA ZID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287732_a_289061]
-
Și să merg înainte, să-mi văd umbra întrecându-mă,/ să înaintez împovărat de soare/ (unde să mă feresc de el?)/ scăldându-mă în marea lui 1966,/ și să fiu viu fără de.../ Sunt o pădure de amintiri. E totul numai zvon” (Să povestesc). Cu volumul Hanibal (1972) poetul se adâncește tot mai mult într-un trecut ce se identifică în cele din urmă cu legenda, cu istoria (Orfeu, Nestor, Arhimede). Meditația sa caută acum alegoria generalizatoare, elogiind rațiunea împotriva forței, spiritul
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
diversitate dezarmantă. Mai mult, în această diversitate, intervin și interpretări multiple, care sunt promovate de categoria socială tot mai numeroasă a analiștilor. Referințele prioritare ale analiștilor nu sunt însă programele sau analizele sistematice, ci semnificațiile haotic induse în sistem prin zvonuri și diseminări de semnificații care își construiesc propriul univers și regim de funcționare. Altfel spus, analizele își generează propriile semnificații și se autoîntrețin, astfel că numai episodic sunt întrerupte de intervenția unor evenimente pe care apoi le asimilează în propriul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de călcat până când reușeai să îți îndeplinești obiectivul. Timpul rămas după toate aceste activități și așteptări era mai degrabă redus. Se adăuga reprezentarea generală asupra unui anumit risc asociat întâlnirilor și discuțiilor cu oameni din afara grupului de rudenie. Oricine, spuneau zvonurile răspândite în epocă, ar fi putut să te toarne la securitate sau la partid. Asociaționismul era în timpul perioadei comuniste pur și simplu interzis. Orice asociație era golită în bună măsură de conținut prin controlul ideologic asupra sa, manifest în ceea ce privește acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
știu unde să o caute și, mai ales, știu cum să o utilizeze. Ei sunt agenții schimbării, și dintre ei se recrutează liderii locali menționați mai sus. Ei dau tonul în sat, ceilalți se uită către ei atunci când umblă un zvon nou și așteaptă ca aceștia să-l descifreze și să decidă dacă e valid sau nu. Iar decizia lor, în proporție covârșitoare, este preluată ca atare și de către ceilalți. Această informație a fost foarte importantă pentru echipa de proiect, și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Grigorie Teologul afirmase la rândul său: „Se joacă Cuvântul înalt șal lui Dumnezeuț în tot feluri de chipuri, judecând lumea Sa, ici și colo, cum Îi place”1. Într-un comentariu al acestui fragment, Maxim Mărturisitorul afirmă că, întocmai ca „zvonul căderilor de apă” (simbol al iubirii divine), jocul exprimă „modurile și rațiunile providenței dumnezeiești referitoare la cele ce sunt”1. Jocul, înțeles ca figură prin excelență a ceea ce Părinții greci numeau prin oikonomia, destituie orice primat al dualismului epistemologic „subiect-obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
psihiatrie infantilă. Dumitru (în 1945) și, după moartea acestuia (în 1946), Florica Bagdasar au fost miniștri ai Sănătății în guvernul dr. Petru Groza; fapt și mai remarcabil, s-a spus despre Florica Bagdasar că era sora legionarului Sterie Ciumetti, un zvon persistent, dezmințit de familie pe bază de documente. Astfel, după apariția primelor două versiuni ale textului meu despre Ravelstein, doamna Alexandra Bellow, născută Bagdasar, m-a contactat prin amicul comun Richard Stern și mi-a furnizat prețioase informații privitoare la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Richard Stern și mi-a furnizat prețioase informații privitoare la părinții săi și la Saul Bellow, pentru care îi rămân recunoscător. Pe baza lor, am operat diverse îndreptări minore, dar și următoarea rectificare majoră, cerându-mi scuze pentru colportarea unui zvon (deși el îmi fusese confirmat de surse altminteri extrem de competente): Sterie Ciumetti legionarul nu era fratele Floricăi Bagdasar; e vorba de o coincidență de nume cu tatăl ei, inginer de poduri și șosele, apolitic. Florica Bagdasar a fost demisă din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aprinde flacăra revoltei, cum se naște În spiritul țărănimii ideea răscoalelor. El urmărește și legătura muncitorimii cu lumea satelor, efectelor propagandei socialiste printre țărani, ca și fondul mistic nativ, plin de surpestiții, al conștiinței țărănești, În care cuvintele se amplifică, zvonurile se propagă deformate. (Ă). Dar În același timp, sub latura Întâlnirii dintre țărani și muncitori, Petru Dumitriu nu găsește o egală forță de exprimare. Împărțirea manifestelor e puțin forțată, episodul pare introdus, nu este adâncită legătura lui cu textul. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
transformare al tânărului tractorist «Șmecherie» căruia Într-adevăr i se pun cele mai dificile probleme: temperament anarhic, refractar la critică, prin felul În care-și duce munca el este aproape pe cale de a face, inconștient, jocul chiaburilor care tind prin zvonuri să semene neîncredere În tehnică. (Ă). Pentru că Petru Dumitriu este un scriitor care urmărește să realizeze un tablou complet, o «cronică», cum bine s-a spus, a satelor noastre, ne găsim, justificați, din acest punct de vedere, să-i reproșăm
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
țară, În perioada Îngrădirii exploatării chiaburești. În țara noastră, chiaburii pierd poziție după poziție, sub loviturile puternice ale clasei muncitoare, În alianță cu țărănimea muncitoare sub conducerea partidului. Încolțiți ei folosesc orice mijloc pentru a zădărnici politica partidului la sate: zvonuri alarmiste, superstiții, amenințări și chiar asasinatul. Procesul de la Timișoara din anul 1949 a scos În relief aceste mârșăvii ale chiaburilor; ei (speră) Își pun nădejdea În ațâțătorii la război, speră că toate crimele vor rămâne nepedepsite, pentru că Îi va scăpa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
picioare. Nuvela lui Petru Dumitriu Începe cu o serie de instantanee, ce ilustrează această atmosferă de așteptare Încordată. Delegații partidului și ai Ministerului Agriculturii aduc aprobarea, țăranii muncitori se Înscriu din nou pe liste. Chiaburii fierb, uneltesc, pun În circulație zvonuri și reușesc să convingă pe câțiva dintre oamenii mai slabi de Înger, să-și ceară ștergerea de pe liste. Partidul Însă duce prin oamenii săi o largă muncă de lămurire, atât cu fiecare om În parte, cât și prin ședințe, luminând
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
agricolă colectivă. (Ă). În orice caz perioada de pregătire a Înfiripării gospodăriei colective nu apare În Nopțile de Iunie. Mai mult decât atât ai impresia că țăranii muncitori din satul nostru așteaptă realizarea dorinței lor, așa cum ar aștepta adeverirea unui zvon. Și doar ei au fost aceia care au cerut partidului să le aprobe Înființarea gospodăriei. Își spune, de pildă, Măria lui Cebuc: «Să așteptăm, să vedem, poate că e adevărat». Desigur că țăranii muncitori care ceruseră aprobarea puteau să creadă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
goale, vita hămesită. (Ă). Am văzut de toate, am văzut minuni Am șezut la masă până către seară Când pe boltă stele răscolesc tăciuni Și alene luna prinde să răsară. (Ă). De-am lucrat moșia la chiaburi haini Ascultam de zvonuri, vorbe dușmănoase De-acum știu ce-om face, știm să fim stăpâni Și să trecem șerpii sub tăiș de coase. (Ă). Ne visăm departe - Colectiv În sat Bucurie-n case, haine noi și pâine Din trecutul veșted ca un pom
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
stăvili vieții noi. I-au Îngrădit și-acuma nu mai ard În focul urii lor de chiaburoi! (Ă)». Într-o altă bucată, Demascare, V. Iosif ne Înfățișează demascarea unui chiabur ca fiind o treabă simplă. Dușmanul de clasă ce răspândește zvonuri de război fiind un naiv care aproape se autodemască. E greșit să vedem simplist dușmanii de clasă, să-i prezentăm mereu sub același aspect fizic. (Ă). În poezia noastră, chiaburul apare Încă de multe ori sub acest aspect naiv. Adesea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a avut probabil mai multe întâlniri cu reprezentanți ai oficialităților pentru a primi instrucțiuni. Nicolae Itul s-a întâlnit cu el în această perioadă și a încercat fără succes să îl determine să renunțe la planurile sale, despre care circulau zvonuri încă de la Suceava 5. Pătrășcanu, Aristotel Popescu, Blaga, Soroiu, Coriolan Gherman, Ghițulescu, Beșchea și alții au fost duși în camera 1-corecție pe 2 decembrie 1949. Două zile mai târziu, Gheorghe Bâgu și apoi Țurcanu au făcut o primă încercare de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]