KorAP: Find »[drukola/base=încuraja & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...939 940 941 ...966 >

24,143 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

atenția, protecția de care aveți nevoie. - Imperfecțiune/rușine: sentimentul că nu ești „la înălțime”, că ești inferior. - Izolare socială: sentimentul de a fi marginal, diferit, izolat. Domeniul II: lipsa autonomiei și a performanței Familii tipic supraprotectoare sau neglijente, care nu încurajează încrederea în sine și autonomia în afara familiei. Pacienți cărora în mod caracteristic le lipsesc obiectivele personale și abilitățile necesare. - Dependență/incompetență: sentimentul incapacității de a face față fără ajutorul celorlalți. - Vulnerabilitate: sentimentul existenței unui pericol iminent și de a fi

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
fi realizată aceasta. - Să nu se treacă la o altă activitate decât atunci când prima a fost realizată. - Să se definească un interval de timp suficient pentru realizarea acesteia, cu o pauză între două activități. Pe tot parcursul acestui efort, terapeutul încurajează pacientul. Reprezentarea alterată a timpului și consecințele asupra planificării activităților Subiectul deprimat are o reprezentare alterată a timpului, care pare că se scurge la nesfârșit, cu o mare încetineală. Acesta nu reușește aproape deloc să se reprezinte pe sine în

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
a efectuat sarcina care i-a fost încredințată. Realizarea acesteia a fost dificilă în prima zi, dar situația s-a ameliorat în zilele următoare. Martine spune că este „mulțumită” de rezultat, deși „drumul este încă lung”. Terapeuții și grupul o încurajează călduros pe Martine și o felicită. Terapeuții subliniază faptul că, pe măsură ce sarcina era executată, nivelul controlului și al plăcerii a crescut. Tabel 5. Nivelul controlului și al plăcerii Sarcină Etape Control/Plăcere Călcarea rufelor Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-o nu este încă la un nivel ridicat. Ea s-a surprins totuși râzând împreună cu soțul și cu fiica sa când, în ziua în care făceau cumpărături, soțul său nu-și mai găsea mașina în parcare. Terapeuții și grupul o încurajează cu căldură pe Martine în eforturile pe care le depune. Tema ședinței Sedința este consacrată evidențierii dificultăților întâlnite de fiecare. Martine se manifestă ca o susținătoare a membrilor grupului care au avut mai puțin succes decât ea. Test In timpul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Să amplifice/mențină sarcinile comportamentale. Sedința 10: identificarea altor puncte de vedere Trecerea în revistă a sarcinilor Martine este dezorientată: „ea nu reușește să aplice tehnica”. Aceasta pare simplă în timpul ședinței” dar, ajunsă acasă, ea nu reușește „deloc”. Terapeuții o încurajează, reafirmând dificultatea acestei tehnici și îi prezentă o tehnică complementară: identificarea altor puncte de vedere. Tema ședinței Grupul lucrează pentru a se familiariza cu tehnica altor puncte de vedere. Exerciții Tehnica decentrării prin identificarea altor puncte de vedere o atrage

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
se lasă influențat. - Să refuze o cerere de creștere a salariului nejustificată. - Să concedieze un funcționar care a comis erori repetate. - Să organizeze și să conducă un brainstorming săptămânal împreună cu echipa sa, în care să acorde cuvântul tuturor celor prezenți, încurajând astfel criticile constructive. Exemplu de sarcini pe plan sentimental - Să aibă conversații curente scurte cu cât mai multe femei posibil, determinând cealaltă persoană să vorbească, vorbind despre sine cu emoție, fără a încerca să stabilească o relație pentru moment (astfel încât

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
a lucrat asupra carenței afective și asupra temerii sale de a fi apreciat în mod negativ, sau de a nu avea curaj, cât și asupra inhibiției emoționale care determină pacientul să raționalizeze în mod exagerat. Terapeutul îl întărește și îl încurajează pe Xavier cu căldură, dedramatizează și repozitivează eșecurile. El îl încurajează constant să-și formuleze ipotezele, să vorbească despre emoțiile sale. In schimb, combate tendința acestuia spre evitare și raționalizare cu scopul de a-l conduce spre afect și acțiune

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
fi apreciat în mod negativ, sau de a nu avea curaj, cât și asupra inhibiției emoționale care determină pacientul să raționalizeze în mod exagerat. Terapeutul îl întărește și îl încurajează pe Xavier cu căldură, dedramatizează și repozitivează eșecurile. El îl încurajează constant să-și formuleze ipotezele, să vorbească despre emoțiile sale. In schimb, combate tendința acestuia spre evitare și raționalizare cu scopul de a-l conduce spre afect și acțiune. Evoluția cazului Xavier participă la ședințe cu devotament. Pe parcursul acestora, el

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
greutate crescută este datorată fluidelor, nu grăsimii! In ciuda acestor explicații, Gwen răspunde că refuză să ia în greutate chiar și un kilogram în plus. Ea dorește să slăbească. Terapeutul o felicită pentru renunțarea la cântărirea de după-amiază și o încurajează să suprime cântărirea de seară, așa după cum s-a stabilit. Informare și formare: autocontrolul crizelor Terapeutul instaurează o procedură de autocontrol. El o învață pe Gwen să identifice semnele care preced crizele, notând evenimentele externe (situații, acțiuni, relații) și interne

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
aceasta ar putea să se simtă mai bine în corpul său. Ea evocă un curs de dans modern ca pe un mijloc posibil de a scăpa de tensiunile sale și o modalitate de a se simți în formă. Terapeutul o încurajează în acest sens. Exercițiu de meditație Sedința se termină cu un exercițiu de meditație centrată pe conștientizarea corpului (conștientizare a ținutei corpului, a senzațiilor corporale, a limitelor corpului...). Sedința 16: întâlnire cu părinții Sedința se desfășoară împreună cu Gwen și părinții

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
conștientizarea corpului (conștientizare a ținutei corpului, a senzațiilor corporale, a limitelor corpului...). Sedința 16: întâlnire cu părinții Sedința se desfășoară împreună cu Gwen și părinții săi pentru a treia oară și constituie ocazia de a face bilanțul situației, de a-i încuraja pe părinți în eforturile lor și de a găsi noi soluții problemelor existente. Sedința 17 Gwen este stresată din cauza examenelor. Ea se teme că va eșua, situație care provoacă o creștere a numărului de bulimii dar nu și a vomismentelor

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
în eforturile sale. Sedința 19 Această ședință este amânată: Gwen îi telefonează în ultimul moment terapeutului pentru a decomanda întâlnirea. Ea spune că preferă să studieze decât să vină la terapie. Afirmă că se simte stresată, dar încrezătoare. Terapeutul o încurajează la telefon. Sedința 20 Gwen crede că a reușit la examene, chiar dacă spera să se descurce mai bine. Terapeutul și Gwen discută împreună despre vacanță și despre utilizarea timpului: cum să se relaxeze? Pe cine să întâlnească? Ce să facă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
constituie un puternic motor de schimbare, permițând subiectului o bună conștientizare a consecințelor, deci a realității. Este necesar ca subiectul să prezinte el însuși argumentele în favoarea schimbării sale, ceea ce permite terapeutului să verifice dacă acesta este ancorat în realitate. Terapeutul încurajează stima de sine, astfel încât subiectul să creadă în posibilitatea schimbării, deci să-și dezvolte motivația. Pacientul trebuie să fie responsabil de alegerile sale și de punerea în practică a schimbării sale. Motivația nu este o certitudine constantă: ea oscilează pe parcursul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
relație profesională bazată pe empatie, autenticitate și simpatie. Astfel, în cadrul unei convorbiri motivaționale trebuie să se formuleze întrebări deschise, pentru a nu obliga subiectul să ofere un anume răspuns, să se realizeze o ascultare activă, pacientul să fie susținut și încurajat, să se facă în mod regulat bilanțul situației clinice. Acest lucru permite terapeutului să fie coerent cu pacientul în legătură cu situația dată, să facă o pauză în timpul convorbirii și să ofere pacientului timpul necesar reflectării. In sfârșit, este important să se

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
permite să modifice aceste comportamente, într-un mod practic. Tehnica le „vorbește”. Sonia nu se simte judecată. Analiza funcțională s-a referit la o problemă, nu la diagnosticul de alcoolism. Pacientul și terapeutul colaborează împreună în procesul psihoterapeutic. Pacientul este încurajat să-și exprime părerea și terapeutul ține cont de aceasta. Definirea unui obiectiv terapeutic, enunțat cu claritate, evită confuzia și dispersia. Acest lucru îi dă încredere pacientului, cu atât mai mult cu cât el pune în practică tehnicile terapeutice. Evaluarea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
tratament. Terapeuții sunt invitați mereu să realizeze sinteza dintre pozițiile extreme în care este posibil să se blocheze. Tratamentele auxiliare Orice tratament altul decât TCD este considerat ca fiind auxiliar. Ideea de a apela la alte forme de terapie este încurajată de către terapeuții care utilizează TCD al căror obiectiv este acela de a permite pacientului să devină un utilizator eficient și competent al acestor modalități de tratament. Evaluări științifice ale TCD Un număr de treizeci de publicații evaluează pertinența clinică a

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
așteptărilor terapeuților. Aceștia din urmă îi validează cu bunăvoință emoțiile resimțite și îi reamintesc Doamnei B. faptul că aceste reguli au drept obiectiv desfășurarea în bune condiții până la capăt a tratamentului, fără o întrerupere unilaterală a contractului. Doamna B. este încurajată să lucreze din nou asupra acestei situații împreună cu terapeutul său individual. Problema anonimatului Incepând cu a doua ședință, Doamna B. evocă neliniștea sa în legătură cu ideea de a trebui să completeze fișele de auto-observație. La începutul documentului trebuie să fie înscrise

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
cu greutate dacă se află într-o stare de conștiință emoțională sau rațională, atât de mare este dificultatea pe care o întâmpină în a intra în contact cu senzațiile sale fiziologice și cu afectele sale. Terapeuții validează dificultatea și o încurajează să continue exercițiile. In timpul celei de a cincea ședință, Doamna B. împărtășește împreună cu grupul o experiență trăită în timpul săptămânii și identificată ca fiind o luare de contact cu conștiința sa evoluată: factorul poștal a depus în cutia sa de

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
suferința resimțită. Devine astfel posibilă recontextualizarea evenimentului negativ căruia i se atribuie o dimensiune temporală, deci un sfârșit. Doamna B. întâmpină dificultăți în a aplica această strategie atunci când trăiește emoții dureroase; în schimb, utilizarea acesteia în intervalul dintre crize o încurajează în dorința sa de a aplica celelalte competențe de toleranță la suferință. Sedințele iau sfârșit utilizându-se același scenariu descris mai înainte: sinteză, prescrierea sarcinilor și ritualul de încheiere a ședinței. Modulul eficacității interpersonale Obiective Primul obiectiv al acestui modul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
persoană cât și față de el; pentru îndeplinirea acestei sarcini ea va fi ajutată de către un coleg. După ce își va însuși comportamentul dorit, terapeutul se va reîntâlni cu multă plăcere cu Doamna B. pentru a continua munca împreună. Consultarea pacientului TCD încurajează terapeutul să-l învețe pe pacient cum să interacționeze în mod eficient cu mediul social sau cel medical. De exemplu, atunci când are loc o discuție între profesioniști în legătură cu subiectul, acesta este invitat să participe. De asemenea, terapeutul nu încearcă să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
animatori. M.D. își recapătă speranța în legătură cu demersul său terapeutic. Tratamentele auxiliare Orice tratament susceptibil a contribui la îmbunătățirea situației unui pacient diagnosticat cu TPEL este recomandat de TCD chiar dacă acesta este considerat ca fiind auxiliar. Terapeutul principal poate, deci, să încurajeze pacienții să apeleze la astfel de consultații. Tratamentele psihoterapeutice țintite Doamna B. suferă de atacuri de panică provocate de receptarea unui refuz. Pentru a o învăța tehnica controlului respirației, capabilă să liniștească simptomatologia fiziologică, terapeutul individual îi propune să participe

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Modul realizat după modelul Mirabel-Sarron, 2002. Peste 30: depresie severă. De la 26 la 52: depresie severă. La sfârșitul acestei ședințe, modulul comportamental este încheiat dar, pe parcursul terapiei, terapeuții îi chestionează pe pacienți în legătură cu evoluția planificării activităților lor, fiind atenți să încurajeze fiecare progres, oricât de mic ar fi acesta. Scopul acestui exercițiu și al celui efectuat în ședința a 10-a este prezentat în ședința a 11-a. Martine a trecut de la 31 la 20. Martine a trecut de la 26 la

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
se încerce convingerea, forțarea subiectului: persuasiunea directă nu este eficientă pentru a rezolva ambivalența; ea amplifică chiar rezistența acestuia (Karno și Longabaugh, 2005). Percepția unei rezistențe este semnalul că o schimbare de strategie devine necesară. Este, în plus, important să încurajăm speranța, oferind mai multe posibilități de tratament. Vezi capitolul 3. Dunn și al., 2001; Burke și al., 2003. Miller și al., 2003. Un pacient care realizează prea corect, prea rapid, prea ușor momentele sale de echilibru... Din contra, recăderea, "pasul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
explicată cu această ocazie. Analiza comportamentală în lanț a motivelor care au condus persoana în situația de a nu-și realiza sarcinile, analiza soluțiilor care permit depășirea factorilor care au condus la nerealizarea sarcinilor de efectuat între ședințe. Fiecare este încurajat să evoce situațiile în care ar putea să beneficieze de o competență sau alta. De exemplu, pentru a anunța o absență, o întârziere, sau pentru a obține o informație suplimentară în legătură cu sarcinile prescrise. Prima literă a numelui de familie, urmată

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
imaginăm că există în interiorul nostru o cameră securizată în care este posibil să intrăm atunci când evenimentele exterioare ne sperie, să atribuim un sens constructiv întâmplării, să fixăm atenția asupra unui singur lucru pe rând atunci când îndeplinim o sarcină, să ne încurajăm singuri folosind cuvinte pline de amabilitate și de respect de sine, să ne relaxăm... In acest modul, la cererea participanților, ultimele cinci minute sunt consacrate lecturării unor povești, activitate care permite participanților să trăiască emoții pozitive. Competențe verbale, non verbale

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]