24,597 matches
-
îl presupune dobândirea statutului de adult. Detaliind conceptul de individuație, Jung (apud Hughes, 1996) consideră că maturizarea persoanei implică un fericit aliaj între structurile externe și interne ale vieții. Concret, este vorba, pe de o parte, despre împlinirea în profesie, dobândirea unui partener stabil și a rolului de părinte etc., iar, pe de altă parte, despre modelarea unei identități de sine mai profunde și mai rafinate. Dacă abordăm vârsta tinereții în arealul ideativ a lui Erikson (1965), vom preciza că ea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un mentor care să-i îndrume pașii. La rândul său, Havinghurst (apud Hughes, 1996) consideră că instalarea maturității presupune realizarea de către individ a unui număr de opt teme: alegerea unui partener de cuplu, exersarea unor strategii de conviețuire cu acesta, dobândirea rolului de părinte, dezvoltarea unor capacități optime de educație a copiilor, administrarea căminului, activarea în cadrul unei profesii, găsirea unui loc în comunitatea de care aparține, dezvoltarea vieții sociale prin angajarea în prietenii de durată. Cert este că de calitatea alegerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
deși există o reticență la schimbare, la introducerea noilor TIC, în rândul anumitor cadre didactice, totuși avantajele generate de ele conduc la reale schimbări de mentalitate; - chiar dacă folosirea acestor medii de învățare virtuale implică instruiri speciale pentru cadrele didactice, presupunând dobândirea e-competențelor, sunt totuși conștiente de necesitatea continuei lor perfecționări, atât din punct de vedere tehnologic, cât și relativ la noi modalități, metode și instrumente de predare. Chiar dacă inițial implică un mare efort din partea lor, ulterior multiplele avantaje dobândite (mobilitate, un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a învăța și pentru a se dezvolta. Realizarea acestui plan are ca punct de plecare analiza situației curente a individului și a nevoilor sale de dezvoltare, rolul planificării dezvoltării personale fiind acela de a promova învățarea și de a asigura dobândirea de cunoștințe și aptitudini transferabile, necesare avansării în carieră. Organizația poate sprijini acest demers prin orientare vocațională, consiliere a carierei, furnizarea de informații despre oportunitățile de avansare sau despre traininguri și programe de dezvoltare (Armstrong, 2003). Acest proces complex al
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acopere, cel puțin, costurile, iar, pentru renumele instituției, să aibă certitudini că au oferit valoare pentru banii pe care i-au investit/perceput ca taxă pentru curs; - studenți, în aprecierea cursului cu referire directă la procesul învățării și larezultatele acesteia: dobândirea de noi competențe și cunoștințe utile, creșterea stimei de sine, măsura în care experiența de învățare a fost una plăcută, balanța dintre costurile studiului (financiare și efortul personal) și beneficiile dobândite din punctul de vedere al calificării primite, al utilității
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
scopul identificării punctelor considerate slabe de către cursanți și a adoptării și implementării de măsuri menite să amelioreze calitatea cursului. Verificarea competențelor, abilităților, cunoștințelor și valorilor dobândite în urma parcurgerii programului educațional respectiv are ca finalitate obținerea unui certificat care să ateste dobândirea respectivelor competențe. Această evaluare poate fi realizată pe baza unor lucrări scrise, referate, eseuri, lucrări practice, dezbateri, colocvii, examinări orale. Rezultatele autoevaluării cursanților sunt raportate la așteptările pe care aceștia le-au avut față de curs, la ce și-au propus
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al adulților. Consilierea privind cariera adulțilortc "Consilierea privind cariera adulților" Consilierea privind cariera începe în perioada școlarității și continuă de-a lungul întregii vieți active a individului. Dacă, în copilărie, predominantă este educația pentru formarea personalității sub aspect cognitiv, al dobândirii unei culturi generale de bază și a uneia specializate (ca preambul al formării profesionale ulterioare), la vârsta adultă, accentul cade pe dezvoltarea carierei. Educația privind cariera presupune abilitarea individului aflat la vârsta copilăriei și adolescenței de a lua decizii adecvate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi generat de: „indisponibilitatea fizică a partenerului, amenințări ale partenerului de a dizolva relația, implicarea partenerului într-o altă relație (sexuală sau platonică) ce amenință unicitatea și legăturile strânse ale relației cu partenerul, distanțarea emoțională în relație cu partenerul și dobândirea unei puteri mai mari în relație, ceea ce-l face mai puțin dependent și legat de celălalt în relație”(Mayseless, 1991, p. 22). Când partenerul pare mai puțin accesibil și responsiv în relație, el sporește stresul și reînvie tiparul atașamentului stabilit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dobândească unele prerogative în controlul stresului și al inerentelor traume. Altfel spus, să-și exerseze anduranța pentru ca, în final, să devină cu adevărat rezilientă. Părăsind tărâmul copilăriei, experiențele cu potențial traumatizant continuă atât în registrul privat, cât și pe drumul dobândirii unui statut și rol social, sau pe traseul invers, al pierderii lor. Interesant este că după 50 de ani, ritmul de proliferare a acestor experiențe se accelerează: plecarea copiilor din căminul familial („sindromul cuibului gol”), decesul părinților și a altor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
posibile (nu și obligatorii) pe care le poate traversa un muribund până când își asumă propria moarte: negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea. Instituirea unei relații terapeutice cu un bolnav terminal, indiferent sub pavilionul cărei școli defilează specialistul, reclamă nu numai dobândirea din partea acestuia a unei expertize specifice, dar și un anume nivel de maturizare psihică. Printre obiectivele psihoterapeutice esențiale menționăm: explorarea și prelucrarea trăirilor afective ale muribundului față de boală, retușarea imaginii de sine, dobândirea unui sentiment de control, măcar minimal al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cărei școli defilează specialistul, reclamă nu numai dobândirea din partea acestuia a unei expertize specifice, dar și un anume nivel de maturizare psihică. Printre obiectivele psihoterapeutice esențiale menționăm: explorarea și prelucrarea trăirilor afective ale muribundului față de boală, retușarea imaginii de sine, dobândirea unui sentiment de control, măcar minimal al situației, scăderea tendinței de însingurare. Condiția peremptorie pentru a atinge toate aceste deziderate este ca terapeutul să se comporte ca un veritabil container (containment), care preia și depozitează spre păstrare toate trăirile poluante
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
parte, o mutație lăcătuită încă în mister. Eminentul tanatolog, E. Kübler-Ross (2008, p. 46), califica moartea ca „cea mai mare criză pe care trebuie să o înfrunte oamenii”. Iată pentru ce pregătirea deliberată și explicită a omului pentru moarte, adică dobândirea acelei „ars moriendi”, devine prima dintre urgențele vieții. De altfel, până la confruntarea frontală cu moartea, adică în etapa denumită plastic de către P. Landsberg (1992), a „prezenței absente”, ea ne bruiază permanent prin șiragul de deteriorări ale trupului, prin despărțiri, deziluzii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
protectivi sunt adeseori numiți „resurse”. Factorii protectivi au ca efect anihilarea sau diminuarea consecințelor adversităților, fie prin protecția individului și punerea lui la adăpost față de factorii de risc și adversități, fie prin asigurarea potențialului de luptă împotriva adversităților și a dobândirii controlului. Trudel și colaboratorii săi (2002, p. 157) definesc factorii protectivi, în acord și cu alți autori, ca „factori care contribuie la reducerea riscului de manifestare a unor comportamente inadaptate în situațiile în care individul se confruntă cu prezența factorilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
măsurată În funcție de conformarea sau neconformarea acesteia la ceea ce Îndeobște numim deja „standarde europene”. Această transformare a stimulentelor pentru reformă poate fi plauzibilă din două puncte de vedere. Pe de-o parte, ea s-a dovedit utilă până acum prin succesul dobândirii statutului de membru și, pe de altă parte, este justificată și de eventualitatea pierderii sprijinului post-aderare acordat României de Uniunea Europeană. Aceste elemente pot constitui În continuare motorul politic al procesului de reformă. Al doilea tip de perspectivă, În care alege
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Încerca să sintetizez o serie de factori ce au dus la formarea unei astfel de imagini a Comisiei: A) setul de reglementări comunitare ce au creat și au menținut piața internă - caracteristicile produselor, practicarea unor profesii etc. (Defarges, 2002); B) dobândirea de către Comisie, după Maastricht, a unor competențe În aproape toate domeniile controlate În mod tradițional de administrațiile naționale (Christiansen, 1996); C) obligația statelor membre de a informa Comisia „ori de câte ori modifică legislația internă În vederea aplicării normelor comunitare”; de asemenea, obligația de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și funcționare. Acest fapt se datorează diferențelor dintre aceste țări În ceea ce privește sistemele politice sau tradițiile administrative (Pollitt, Bouckaert, 2000; Kassim, Peters și Wright, 2000). Cu toate acestea, Întărirea capacității administrative a țărilor candidate 2 a fost considerată o condiție pentru dobândirea statutului de membru al Uniunii. Fără un model de administrație impus de Uniunea Europeană, România s-a aflat practic, asemenea altor țări (Kassim, Peters și Wright, 2000), În situația de a alege unul din oferta existentă la nivelul statelor mai dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
s-a desfășurat concomitent cu cel de Îndeplinire a condițiilor de preaderare la Uniunea Europeană. Astfel, aceste țări s-au aflat În situația de a răspunde la două provocări. Pe de-o parte, democratizarea administrației publice, ca o condiție obligatorie În vederea dobândirii statutului de membru al Uniunii Europene, și, pe de altă parte, creșterea de facto a performanței manageriale a administrațiilor publice. Datorită desfășurării concomitente a acestor procese, de cele mai multe ori, inițiativele corespunzătoare au fost considerate identice, procesul de reformare a administrației
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acceptată pentru a limita aplicarea Convenției. Comitetul a notat că legislația actuală a Lituaniei pare să indice că numai cetățenii pot să fie considerați o minoritate; acest lucru ar putea fi acceptat, având în vedere o legislație națională flexibilă privind dobândirea cetățeniei. Dar ținând seama de noua legislație, care este mult mai restrictivă, Comitetul pare să indice că cerința cetățeniei trebuie reexaminată. Parțial, poziția Comitetului consultativ apare mai critică și în legătură cu poziția Danemarcei, respectiv a Sloveniei. De asemenea, în opinia sa
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Tratatului Constituțional în vigoare la acea dată, s-a ajuns la aplicarea Actului și s-a atribuit României calitatea de parte la tratatele pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum au fost ele modificate sau completate (art. 2 alin. 1); dobândirea calității de membru al Uniunii Europene nu este afectată de această procedură alternativă. Prin urmare, Protocolul, respectiv Actul, se află într-un raport de alternanță, trimițând la repere diferite în punctele esențiale ale aderării comunitare. Abandonarea Tratatului Constituțional antrenează însă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru aderare; această admitere se face în mod definitiv, prin Tratatul de aderare, pe care îl încheie statele, cu avizul Uniunii Europene și îl supun apoi ratificării statelor contractante; în baza Tratatului, are loc atât admiterea în Uniune, cât și dobândirea calității de parte la tratate. Tratatul înscrie în texte separate, această dublă operație; deoarece una fără alta nu ar putea fi concepută (nu se poate dobândi calitatea de membru al Uniunii Europene, fără să fi acceptat actul constitutiv, dar calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de drept în materia relațiilor de muncă), promovarea altor tipuri de contracte de muncă decât cele "clasice", respectiv contractele pe durată determinată, prin agent de muncă temporară, cu timp de muncă parțial etc. Dacă prin flexibilitate se urmărește în esență dobândirea unei mai mari libertăți de acțiune pentru angajatori, prin securitate se urmărește dobândirea unei securități individuale, pe tot parcursul vieții persoanei active, indiferent de ipostaza profesională în care se află (salariat, șomer, lucrător independent, într-o profesiune independentă, în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
muncă decât cele "clasice", respectiv contractele pe durată determinată, prin agent de muncă temporară, cu timp de muncă parțial etc. Dacă prin flexibilitate se urmărește în esență dobândirea unei mai mari libertăți de acțiune pentru angajatori, prin securitate se urmărește dobândirea unei securități individuale, pe tot parcursul vieții persoanei active, indiferent de ipostaza profesională în care se află (salariat, șomer, lucrător independent, într-o profesiune independentă, în perioada de formare profesională etc.); în esență, prin flexisecuritate se urmărește asigurarea unor măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
îl au cele privitoare la bunurile dobândite de aceștia. Codul familiei reglementează un singur regim matrimonial, regimul comunității de bunuri a soților, stabilind în art.30, alin.1 că: "bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților". Acest regim, introdus prin Codul familiei din 1954, este unic, legal, imuabil și obligatoriu. Pentru a se sublinia caracterul imperativ al prevederilor legale cu privire la caracterul unic și obligatoriu al regimului comunității de bunuri, în art.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
împreună sau de unul dintre ei; b) bunul să fie dobândit în timpul căsătoriei; c) bunul să nu facă parte din categoriile de bunuri proprii 3. În determinarea calității de bun comun trebuie avute, așadar, în vedere calitatea dobânditorului și momentul dobândirii bunului, precum și modurile de dobândire. Față de împrejurarea că în art.30 C.fam. se folosește expresia "bunuri dobândite în timpul căsătoriei", fără nicio altă precizare, se poate considera că a dobândi, în înțelesul acestui text de lege, înseamnă a deveni titularul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ei; b) bunul să fie dobândit în timpul căsătoriei; c) bunul să nu facă parte din categoriile de bunuri proprii 3. În determinarea calității de bun comun trebuie avute, așadar, în vedere calitatea dobânditorului și momentul dobândirii bunului, precum și modurile de dobândire. Față de împrejurarea că în art.30 C.fam. se folosește expresia "bunuri dobândite în timpul căsătoriei", fără nicio altă precizare, se poate considera că a dobândi, în înțelesul acestui text de lege, înseamnă a deveni titularul unui drept real sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]