29,866 matches
-
în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale; e) autoplagiatul - expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale. (2) Abaterile grave de la buna conduită în activitatea de
ORDONANŢĂ nr. 28 din 31 august 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234841_a_236170]
-
statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare și nici incidența art. 23 din Constituție care se referă la libertatea individuală a persoanei fizice. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, în cazul de față nu s-a constatat. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența
DECIZIE nr. 842 din 23 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 237 alin. (1) lit. b) şi alin. (7) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234894_a_236223]
-
nu aduc atingere nici dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Constituție și ale art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, aceste prevederi sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu poate fi reținută. De asemenea, Curtea s-a mai pronunțat și asupra dispozițiilor art. 74 din Legea nr.
DECIZIE nr. 686 din 31 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. f) şi art. 74 alin. (2), (3), (5) şi (8) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234695_a_236024]
-
sens considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 689/2008 . De asemenea, apreciază că textul de lege criticat nu contravine nici prevederilor art. 47 din Constituție și nici celor ale art. 16 alin. (1), întrucât se aplică deopotrivă tuturor celor aflați în ipoteza reglementată de norma criticată. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor art. 16, art. 41 și art. 47 din Constituție. În acest sens, arată că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, cetățenii au dreptul la
DECIZIE nr. 758 din 7 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 68 şi art. 68^3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234708_a_236037]
-
valabilitatea și în cauza de față. Distinct de cele arătate mai sus, Curtea mai reține că legiuitorul are competența să reglementeze, cu respectarea dispozițiilor constituționale, procedura insolvenței, inclusiv a condițiilor în care creditorii majoritari pot lua anumite măsuri prevăzute de ipoteza normei criticate, sub supravegherea judecătorului-sindic. Faptul că judecătorul-sindic supraveghează actele și operațiunile administratorului sau lichidatorului judiciar desemnat de creditorii ce dețin cel puțin 50% din valoarea creanțelor reprezintă o asigurare suficientă pentru respectarea drepturilor creditorilor cu creanțe garantate. Pentru motivele
DECIZIE nr. 664 din 17 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234740_a_236069]
-
de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator ori de a-l confirma pe cel provizoriu, este pe deplin justificată și nu contravine principiului egalității în fața legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. În ipoteza normei legale criticate, un singur creditor deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, ceea ce face inutilă consultarea adunării creditorilor pentru desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator ori pentru confirmarea celui provizoriu, din moment ce hotărârea s-ar putea lua în
DECIZIE nr. 556 din 3 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2), (2^1) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234739_a_236068]
-
că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalității în drepturi, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Curtea a mai reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 urmărește deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și
DECIZIE nr. 759 din 7 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234756_a_236085]
-
altă căsătorie fără să fie acuzată de bigamie - ceea ce ar presupune o încălcare a voinței sale și cheltuieli judiciare pentru procesul de divorț, fie să plece împreună cu soțul său și astfel să își părăsească țara și familia, Curtea apreciază că ipotezele înfățișate constituie consecințe posibile ale actului său de voință, liberă și neviciată, exprimat prin însuși consimțământul la căsătorie, consecințe pe care autoarea le putea anticipa și pe care și le-a asumat la momentul încheierii acesteia, cunoscând statutul special al
DECIZIE nr. 967 din 12 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235062_a_236391]
-
activității desfășurate la societate. Prin urmare, în cazul asociațiilor - consilieri locali/județeni, incompatibilitatea este justificată, pe când ��n cazul administratorilor, nu. Textele de lege criticate sunt neconstituționale mai ales în măsura în care instituie starea de incompatibilitate și prevăd sancționarea acestei stări și în ipoteza încheierii unor contracte de achiziție publică, a căror procedură are o reglementare strictă, și anume Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de
DECIZIE nr. 1.076 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 90 alin. (1), art. 91 alin. (1), (3) şi (4) şi art. 92 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234680_a_236009]
-
contrar, prin emiterea de către prefect a ordinului prin care constată încetarea mandatului de ales local ca urmare a incompatibilității. Dispozițiile de lege criticate nu încalcă egalitatea în drepturi a cetățenilor, ci se aplică în mod egal tuturor celor vizați de ipoteza normei legale și se circumscriu înseși Legii nr. 161/2003 , constituind o măsură pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și sancționarea corupției. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a
DECIZIE nr. 1.076 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 90 alin. (1), art. 91 alin. (1), (3) şi (4) şi art. 92 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234680_a_236009]
-
în fața legii și condițiile de ocupare a funcțiilor și demnităților publice, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece, pe de-o parte, dispozițiile de lege criticate nu conțin norme discriminatorii, deoarece se aplică în mod egal tuturor celor vizați de ipoteza lor, iar, pe de altă parte, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituție, funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate doar "în condițiile legii". Or, Legea nr. 161/2003 , având ca scop asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor
DECIZIE nr. 1.076 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 90 alin. (1), art. 91 alin. (1), (3) şi (4) şi art. 92 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234680_a_236009]
-
procedură fiscală, "aplicarea eronată a prevederilor legale". În sine, această reglementare respectă cele două principii enunțate anterior, al echivalenței și al efectivității; nu s-a susținut că art. 110 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene nu ar putea fi circumscris ipotezei vizate de norma națională, adică nu ar putea constitui o prevedere legală aplicată eronat. Problema controversată vizează admisibilitatea utilizării directe a acestei căi ori, dimpotrivă, parcurgerea obligatorie, în prealabil, a procedurii reglementate de art. 7 din Ordonanța de urgență a
DECIZIE nr. 24 din 14 noiembrie 2011 privind recursul în interesul legii referitor la aplicarea art. 4, art. 7 şi art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237860_a_239189]
-
dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 , Înalta Curte, în raport cu dispozițiile art. 329 și 330^5 din Codul de procedură civilă, având în vedere jurisprudența neunitară prezentată în susținerea sesizărilor adresate, urmează a se pronunța numai cu privire la ipoteza legală prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 , considerentele deciziei fiind valabile, pentru identitate de rațiune, și în cazul celorlalte ipoteze reglementate în cuprinsul art. 1 din lege. După cum rezultă din jurisprudența care a stat la
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
în vedere jurisprudența neunitară prezentată în susținerea sesizărilor adresate, urmează a se pronunța numai cu privire la ipoteza legală prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 , considerentele deciziei fiind valabile, pentru identitate de rațiune, și în cazul celorlalte ipoteze reglementate în cuprinsul art. 1 din lege. După cum rezultă din jurisprudența care a stat la baza sesizărilor adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul art. 329 din Codul de procedură civilă în soluționarea litigiilor generate de contestațiile formulate
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
are în vedere faptul că atât dispozitivul, cât și considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept, deopotrivă, în cazul deciziilor prin care se constată neconstituționalitatea unor norme, dar și în ipoteza celor prin care se resping obiecții sau excepții de neconstituționalitate. O lege care este contrară Constituției nu poate subzista în ordinea juridică internă. Potrivit doctrinei, autoritatea absolută a lucrului judecat în această materie înseamnă că decizia organului de control al
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
administrativ competentă și suspendă cauza; încheierea de sesizare a instanței de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze și nici atunci când excepția de nelegalitate a fost invocată în cauze penale. ... ------------- Alin. (1) al art. 4 a fost modificat
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237703_a_239032]
-
1^1) al art. 7 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicțională, iar partea nu a optat pentru aceasta. ... (3) Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237703_a_239032]
-
prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. ... (4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare. ... (5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept. În acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă. ... (6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237703_a_239032]
-
LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007. (3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea. ... (4) În ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1). ... ------------- Alin. (4) al art. 15
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237703_a_239032]
-
administrativ competentă și suspendă cauza; încheierea de sesizare a instanței de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze și nici atunci când excepția de nelegalitate a fost invocată în cauze penale. ... ------------- Alin. (1) al art. 4 a fost modificat
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237706_a_239035]
-
1^1) al art. 7 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicțională, iar partea nu a optat pentru aceasta. ... (3) Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237706_a_239035]
-
prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. ... (4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare. ... (5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept. În acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă. ... (6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237706_a_239035]
-
LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007. (3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea. ... (4) În ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1). ... ------------- Alin. (4) al art. 15
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237706_a_239035]
-
administrativ competentă și suspendă cauza; încheierea de sesizare a instanței de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze și nici atunci când excepția de nelegalitate a fost invocată în cauze penale. ... ------------- Alin. (1) al art. 4 a fost modificat
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237705_a_239034]
-
1^1) al art. 7 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicțională, iar partea nu a optat pentru aceasta. ... (3) Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237705_a_239034]