23,741 matches
-
s-a născut la 5 septembrie 1944 în comuna Podeni jud. Cluj. A locuit cu părinții în orașul Turda (jud. Cluj), unde a copilărit și a urmat studiile liceale Deși din copilărie a manifestat o atracție deosebită față de cunoașterea faunei sălbatice, mai ales a vertebratelor, a urmat Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj. După absolvirea facultății (1969) a reușit să obțină repartizarea în Delta Dunării, unde, până în anul 1976 inclusiv, a lucrat ca medic veterinar de circumscriptie în Delta Dunării, la
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
și până la pensionare (2009) îndeplinește și funcția de șef Departament Conservarea Biodiversității și Resurse Naturale (INCDDD Tulcea). Locuiește la Tulcea din anul 1977. Este căsătorit și are un fiu. In 1991 obține conducerea proiectului de evaluare a florei și faunei sălbatice de pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, în vederea elaborării măsurilor de protecție. La acest proiect colaborează cu peste 70 prestigioși specialiști botaniști și zoologi din România (București, Cluj, Iași) și din străinătate (Rep. Moldova, Ucraina, Austria). Un număr imens de date
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
Biosferei Delta Dunării, în vederea elaborării măsurilor de protecție. La acest proiect colaborează cu peste 70 prestigioși specialiști botaniști și zoologi din România (București, Cluj, Iași) și din străinătate (Rep. Moldova, Ucraina, Austria). Un număr imens de date obținute privind speciile sălbatice existente sunt utilizate prin procesare în sitem GIS și în perioada actuală în vederea analizelor multiple și protecției biodiversității din Delta Dunării. După 1995 primește responsabilitatea și altor proiecte care au ca principal obiectiv evaluarea și protecția biodiversității, mai ales în
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
publicat cîteva specii în premieră, după cum urmează: A publicat în țară și peste hotare un număr 63 articole științifice, majoritatea din domeniul ihtiologiei, apoi din domeniul patologiei piscicole și un număr mai mic din domeniul herpetologiei și ramuri conexe genofondului sălbatic și protecției acestuia. Lucrările sunt orientate în primul rând pe aspectele de noutate, fiind structurate pe probleme sistematice, ecologice și de protecție. De asemenea, este autorul și coautorul unor cărți de specialitate după cum urmează: -autor unic -autor principal -capitole în
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
atacat pe neașteptate de un vultur, lovit de o mașină sau poate fi martor la un animal ce atacă o persoană. Jucătorii pot acumula karma prin efectuarea de acțiuni cordiale față de rebeli, precum ajutarea lor atunci când sunt atacați de animale sălbatice sau inamici. Aceste acțiuni le vor oferi jucătorilor reduceri la achiziționarea de noi iteme și le vor permite să radiotelefoneze pentru ajutor și întăriri la Golden Path. Jucătorii pot câștiga experiență și prin colectarea de iteme, precum măști și afișe
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
moduri multiplayer competitive cu o structură asimetrica. Jucătorii își pot asuma rolul unui Rakshasa sau a unui membru Golden Path. Cei Rakshasa sunt echipați cu arcuri și săgeți, si au abilitatea de a se teleporta și de a invocă animale sălbatice pentru a-i ajuta în luptă, în timp ce membrii Golden Path sunt echipați cu arme și explozibile, si au acces la vehicule armate. Intitulat „Battles of Kyrat”, jucătorii se luptă între ei în trei moduri, numite Outpost, Propagandă și Demon Mask
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
și Demon Mask. "Far Cry 4" conține și un editor de hartă, care le permite jucătorilor să creeze și să distribuie conținut personalizat. Similar lui "Far Cry 3", jucătorii își pot crea hărțile personale, modificând peisajele, clădirile, copacii, viața, animalele sălbatice și vehiculele. Editorul a primit suport pentru modul multiplayer competitiv pe 3 februarie 2015. Povestea a fost inspirată din Războiul civil din Nepal (1996-2006). Aceasta îl urmărește pe Ajay Ghale, un tânăr american de origine kyratiniană, care se întoarce în
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
GameZone a laudat vocile și personajele, numindu-le satisfăcătoare. Cadrul jocului a fost primit pozitiv. Carter a crezut că natura verticalizată a hărții jocului a creat obstacole atunci cand jucătorii traversau între diferite locuri. Cu toate acestea, el a laudat viața sălbatică a lumii, precum și câmpul vizual al jocului. Harmon a avut comentarii asemănătoare, lăudând grafică jocului și cultură Kyrat-ului. Harmon a crezut că peisajul deluros al lumii jocului este bun de explorat și, deci, traversarea va fi mai plăcută. Cu toate
Far Cry 4 () [Corola-website/Science/333527_a_334856]
-
păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri relictare pe substrat calcaros, tufărișuri alpine și boreale, pajiști panonice și boreale, pajiști panonice de stâncării, pajiști calcifile alpine și subalpine, grohotișuri calcaroase) care adăpostesc o gamă floristică diversificată și faună sălbatică (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) caracteristică Apusenilor. La baza desemnării sitului se află câteva specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
insecte) caracteristică Apusenilor. La baza desemnării sitului se află câteva specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: uliu păsărar ("Accipiter nisus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstun mare ("Apus melba"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză albă ("Ciconia
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
sau coridorul biologic este o zonă naturală sau amenajată (de exemplu, un gard viu) a unui peisaj de formă mai mult sau mai puțin liniară care diferă prin structura și funcția sa de zona înconjurătoare și care asigură deplasarea speciilor sălbatice (terestre sau acvatice) dintr-un habitat vital natural (sau arie protejată) în altul prin zone cu condiții ostile sau mai puțin favorabile acestora. Coridoarele ecologice au rolul de habitat, refugiu, deplasare sau de barieră pentru speciile sălbatice. Infrastructura rutieră sau
Coridor ecologic () [Corola-website/Science/333673_a_335002]
-
asigură deplasarea speciilor sălbatice (terestre sau acvatice) dintr-un habitat vital natural (sau arie protejată) în altul prin zone cu condiții ostile sau mai puțin favorabile acestora. Coridoarele ecologice au rolul de habitat, refugiu, deplasare sau de barieră pentru speciile sălbatice. Infrastructura rutieră sau feroviară sunt de multe ori obstacole în deplasare speciilor terestre, perturbând ciclul lor vital, fiind indispensabil crearea de coridoare ecologice (puncte de trecere) peste aceste obstacole pentru fauna sălbatică. Capacitatea unui zone liniare de a servi drept
Coridor ecologic () [Corola-website/Science/333673_a_335002]
-
habitat, refugiu, deplasare sau de barieră pentru speciile sălbatice. Infrastructura rutieră sau feroviară sunt de multe ori obstacole în deplasare speciilor terestre, perturbând ciclul lor vital, fiind indispensabil crearea de coridoare ecologice (puncte de trecere) peste aceste obstacole pentru fauna sălbatică. Capacitatea unui zone liniare de a servi drept un coridor ecologic depinde nu numai de caracteristicile sale proprii (umbră, hrană disponibilă, etc.), dar și de caracteristicile elementelor adiacente. De exemplu, în peisajele agricole, natura culturilor și modalitățile de gestionare (prelucrarea
Coridor ecologic () [Corola-website/Science/333673_a_335002]
-
cojii de la bazele copacilor sau prin distrugerea rădăcinilor. Speciile scurmătoare provoacă, de asemenea, pagube importante culturilor rădăcinoase. Ele pot afecta în mod semnificativ densitățile populațiilor animalelor erbivore prin concurență directă pentru hrană și prin deteriorarea pășunilor. Unele specii sunt rezervoare sălbatice importante de boli zoonotice ale animalelor de fermă sau sălbatice, ca ciuma și tularemia. Bizamul este o specie cu blană foarte prețuită, intens vânat pentru blana sa, dar, de asemenea, ținut și crescut în ferme, ceea ce a dus la evadarea
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
provoacă, de asemenea, pagube importante culturilor rădăcinoase. Ele pot afecta în mod semnificativ densitățile populațiilor animalelor erbivore prin concurență directă pentru hrană și prin deteriorarea pășunilor. Unele specii sunt rezervoare sălbatice importante de boli zoonotice ale animalelor de fermă sau sălbatice, ca ciuma și tularemia. Bizamul este o specie cu blană foarte prețuită, intens vânat pentru blana sa, dar, de asemenea, ținut și crescut în ferme, ceea ce a dus la evadarea sau eliberarea lui și extinderea speciei în Europa, Asia și
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
păsări, 7 specii reptile și 10 specii de amfibii) și 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43 foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul comun, cerbul lopătar, cerbul roșu, căprioara, mistrețul, bursucul, pisica sălbatică, jderul, acvila de munte, uliul, turtureaua, bufnița, vipera, nemaivorbind de vulpe sau iepure, etc. Până în prezent suprafața masivului s-a redus în mod semnificativ, fiind înclocuit cu culturi de viță de vie, livezi de măr sau câmpuri de floarea soarelui
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
la o naștere. Perioada până la maturizarea sexuală este, de asemenea, scurtă, de circa două luni. Figurează pe lista de hrană a tuturor răpitoarelor de zi și de noapte. Este vânat de mamifere mici carnivore (dihori, nevăstuici, hermine, bursuc, jderii, pisica sălbatică), apoi de vulpe, bursuc, mistreț, ursu, șerpi și păsări răpitoare: ciufii, huhurezii, bufnițele, striga Esze gazda a numeroși ectoparaziți (acarieni, purici) și endoparaziți (cestodele cu localizări în intestinul subțire și ficat; trematodele în duoden și pancreas; nematodele în stomac, intestinul
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. La baza desemnării sitului se află câteva specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice) și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări migratoare semnalate în arealul sitului: acvila pitica ("Hieraaetus pennatus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cristei de câmp ("Crex crex
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
Rovina și Pădurea Sâc. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice), sau aflate pe lista roșie a IUCN. Aria naturală dispune de șase clase de habitat de interes comunitar; astfel: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta se află în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală este situată în partea central-sudică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Ciurila, Feleacu, Florești
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
reprezintă o zonă naturală ( păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală aflată la interferența Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținând Depresiunii colinare a Transilvaniei); ce adăpostește o gamă diversă de faună sălbatică și floră rară. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus" și "Mlaștini alcaline". La baza desemnării sitului se află câteva specii
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșie ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), jderul de copac ("Martes martes"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), pârșul comun ("Myoxus glis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), cosaș ("Isophya stysi
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]