24,143 matches
-
Informațiile sunt bine structurate, există animație și simulări ale unor procese și fenomene pe care profesorul nu le poate realiza În lecția tradițională, dar munca de pedagog nu o poate suplini calculatorul, rolul profesorului rămâne primordial. Asigură modernizarea actului didactic, Încurajează inovația didactică. Poate atrage elevul către studiul științelor biologice; astfel, sistemul AeL trebuie privit ca un material didactic eficient, caz În care, În loc să utilizăm planșele, mulajele, desenele, care sunt statice, se utilizează animația și simulările; biologia, ca și fizica sau
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
de adaptare a curriculumului ține seama de diversitatea copiilor (diferențe de cultură, de limbă etc.); se aplică politici de formare continuă a cadrelor didactice pentru a ține pasul cu noutățile; distribuirea resurselor se face În mod echitabil și deschis; se Încurajează o politică prin care părinții să fie parteneri direcți la procesul de Învățare a copiilor; se Încearcă să existe un serviciu de sprijin (logopezi, consilieri, psihologi, personal medical); c) din punctul de vedere al unor practici incluzive se urmărește: participarea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
copiilor la activități; copiii să-și asume răspunderea pentru propria lor Învățare; educatoarea să explice astfel Încât să Înțeleagă și să Învețe toți copiii lecțiile susținute; educatoarea să folosească o mare varietate de stiluri și strategii de predare-Învățare; copiii să fie Încurajați să Învețe și să se joace Împreună; copiii să participe activ la procesul de predare; educatoarele trebuie să-și adapteze activitățile În funcție de reacțiile copiilor. Conceptul de incluziune În educație se poate defini prin acceptarea de către instituțiile de Învățământ a tuturor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
etc), spații care Încurajeză copiii În jocurile și activitățile libere să se desfășoare În mod natural. 2. Desfășurarea activităților din grădinițe Într un mod echilibrat În ceea ce privește raportul Între activitățile statice și cele de mișcare. Uneori, se Întâmplă să nu fie Încurajată atmosfera de joc, care este activitatea de bază a preșcolarului și care l-ar integra mult mai repede În atmosfera lucrului În grupă. 3. Formele de organizare a activității trebuie corelate cu tipurile de activități derulate cu preșcolarii, astfel Încât să
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
voit să vă întunece valoarea operei - ați izbutit să ne impuneți nouă și străinătății, numai prin autoritatea Dvs. de caracter, precum și prin bunătatea Dvs. firească și omenia cu care ați învăluit această operă gigantică. Ați biruit nu numai fiindcă ați încurajat colaboratorii cu blândețe și generozitate, dar fiindcă i-ați încurajat pe toți acei ce aveau o cât de umilă contribuție la tezaurul nesecat al culturii noastre milenare. Controlând datele istorice prin vestigiile și trofeele rămase, îmbinând partea psihologică cu deducțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
impuneți nouă și străinătății, numai prin autoritatea Dvs. de caracter, precum și prin bunătatea Dvs. firească și omenia cu care ați învăluit această operă gigantică. Ați biruit nu numai fiindcă ați încurajat colaboratorii cu blândețe și generozitate, dar fiindcă i-ați încurajat pe toți acei ce aveau o cât de umilă contribuție la tezaurul nesecat al culturii noastre milenare. Controlând datele istorice prin vestigiile și trofeele rămase, îmbinând partea psihologică cu deducțiunea logică, analizând ca printr-o lentilă uriașă cel mai mic
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost organizat un al doilea focus grup cu scopul de a construi prin dialog proiecția unui viitor dorit, exprimat apreciativ prin „propoziții provocative”, afirmate la timpul prezent, ca și cum ar exista. Sensurile acestora au fost „negociate” între membrii organizației pentru a încuraja participarea la această construcție. Ele nu reprezintă punctul de vedere al managementului organizației, ci rezultatul construcției tuturor membrilor, indiferent de poziție, care au „voci egale”, în sensul dialogului ce reduce asimetria puterii. Aceste propoziții provocative reprezintă o viziune comună, colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prezintă câteva caracteristici: răspunderea individuală - evaluează frecvent performanța fiecărui copil care trebuie să ofere un răspuns personal sau În numele grupului, rezultatul se comunică atât copilului cât și grupului din care face parte; interacțiunea directă - copii se ajută unii pe alții Încurajându-se și Împărtășindu-și ideile, explică celorlalți, discută ceea ce știu, Învață unii de la alții; interdependența pozitivă - copii realizează că au nevoie unii de alții pentru a duce la bun sfârșit sarcina grupului; procesarea În grup - copii au nevoie de o
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
mediu, adică factorii sociali, politici, economici. Într-adevăr, tehnologia informațională reprezintă cea mai importantă pârghie în realizarea schimbării, ea însă este completată de factorii organizaționali, cum ar fi cultura organizațională (este necesară o cultură care să fie dinamică și să încurajeze inițiativa și inovarea) și structura organizatorică (structura trebuie să permită coordonarea și colaborarea interfuncțională), precum și de resursele umane (aceasta implică instruirea, motivarea, evaluarea și compensarea personalului). Cadrul general de analiză a impactului organizațional al tehnologiilor informaționale Tehnologiile informaționale oferă noi
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
astfel, un lanț de servicii în cadrul căruia fiecare element poate fi dominant. Furnizarea pe cale electronică a serviciilor guvernamentale către cetățeni înseamnă, de fapt, schimbarea raporturilor dintre Guvern și cetățean, care trebuie să fie beneficiarul principal al acestor servicii. Această modernizare încurajează toate nivelurile guvernului să utilizeze la maximum noile tehnologii pentru a furniza servicii mai accesibile, mai rapide, mai convenabile, responsabile și personalizate, în beneficiul cetățenilor. Prin introducerea guvernării electronice, serviciile și informațiile oferite de administrație sunt accesibile cetățenilor 24 de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
bugetar efectiv în PIB nu are impact asupra calității ajustării fiscale. Poate apărea stimulentul tăierii cheltuielilor de capital în infrastructură, cercetare dezvoltare, educație etc., cu impact negativ asupra creșterii economice viitoare. Riscul apariției unei contabilități bugetare „creative”. Regula analizată poate încuraja inovarea unor operațiuni de tip off budget care să învingă regula, dar să conducă la creșterea nesustenabilă a datoriei publice Sursa: propuneri proprii pe baza analizei situației macroeconomice a României și pe baza informațiilor despre aplicarea regulilor fiscale în lume
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
le poate întreprinde pentru datele voluminoase care există deja și care sunt puse la dispoziția publicului. Capitolul 1tc " Capitolul 1" Metodologia cercetării socialetc "Metodologia cercetării sociale" Acest capitol și-a găsit rostul într-un volum relativ tehnic tocmai pentru a încuraja sociologii, politologii, antropologii, istoricii sau practicanții altor discipline sociale să lase în urmă timiditatea sau condescendența față de tehnicile cantitative avansate de cercetare sociologică. Cunoașterea și folosirea lor nu duc la o specializare tehnică având ca efect închiderea sau limitarea intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
1, „Guvernul ar trebui să cheltuiască mai mulți bani pentru reducerea șomajului”, „Guvernul ar trebui să controleze marile corporații și întreprinderi”, „Guvernul ar trebui să asigure o reprezentare proporțională a minorităților în locurile de muncă existente”, „Guvernul ar trebui să încurajeze angajarea tinerilor”, „Biserica ar trebui să se implice mai mult în conducerea treburilor publice” etc. (variabile observabile, care dau, toate, o măsură a câte unui aspect al liberalismului). Analiza factorială ne arată cum se grupează aceste opinii, atitudini și luări
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cât și pe X2. Astfel, în cazul unuia dintre exemplele de mai sus, putem afirma că tendința de a răspunde similar la întrebările „Guvernul ar trebui să cheltuiască mai mulți bani pentru reducerea șomajului” (X1) și „Guvernul ar trebui să încurajeze angajarea tinerilor” (X2), cu alte cuvinte covariația dintre X1 și X2, se datorează împărtășirii aceleiași convingeri politice, de tip liberal social (acesta este factorul F1). Dat fiind că cele două variabile (întrebări) nu sunt perfect identice, una referindu-se la
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
era acela de a fi un ascet rătăcitor, iar din acest punct de vedere Buddha n-a fost decât unul dintre numeroșii tineri care și au părăsit căminul atrași de dificultățile unei asemenea vieți. Mai mult decât atât, tradiția indiană încuraja abandonarea vieții convenționale la o anumită vârstă, după ce datoria către familie și societate a fost îndeplinită. Renunțarea la privilegiile castei era semnul exterior, vizibil, al realizării faptului că adevărata stare a propriei ființe este „neclasificată”, că rolul sau persoana proprie
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
episodul, nu rostiseră nici un cuvânt de dojană împotriva acestei manifestări de independență. La puțin timp după conciliu, Mahăkăśyapa l-a acuzat pe Ănanda de mai multe erori comise în timp ce îl slujea pe Buddha, între care și aceea de a fi încurajat admiterea călugărițelor. Ănanda și-a mărturisit greșelile în public și în cele din urmă el a triumfat și a devenit personajul principal al comunității buddhiste. Și-a petrecut restul vieții urmând exemplul Maestrului său, călătorind și predicând Legea. Buddhismul se
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
spera să-l mai vadă vreodată și a dat o petrecere în cinstea lui. Fratele mai mare era însă invidios și nu a vrut să participe și el la bucuria familiei. Acest frate îi reproșează tatălui că nu l-a încurajat și pe el să se veselească cu prietenii lui, deși avusese un comportament exemplar. În schimb, pentru fratele mai mic, care i-a risipit averea cu destrăbălatele, a organizat o mare petrecere. Văzând cum gândește, tatăl i-a spus: „Fiule
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
discipolii săi și le lasă acestora Legea (dharma), dar nu mai poate fi cu ei. Iisus moare răstignit, aproape singur și părăsit de Apostoli. Le lasă și El ucenicilor Legea Sa, însă învie, apoi se înalță la ceruri și îi încurajează spunându-le că va fi întotdeauna cu ei. 3. Contururi religioase în istorie În comunitatea buddhistă, există trei elemente fundamentale numite „Giuvaeruri”: Buddha, Ordinul și Doctrina. Acestora le corespund în creștinism Hristos, Biserica și Evanghelia. După dispariția lui Buddha, mesajul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și dictează modul în care percepem și reacționăm la alții."41 El citează studiul autorilor Althen și Jaime, în care s-au comparat atitudinile și convingerile nord-americanilor cu cele ale filipinezilor, ajungând la următoarele constatări: 1. În cultura nord-americană este încurajată autonomia, pe când în cea filipineză dependența. 2. Filipinezii au convingerea că există o cantitate de bunuri materiale constantă în societate, ce pot fi împărțite și reîmpărțite iar dacă cineva acumulează mai multă avere, o face în detrimentul celorlalți, ceea ce este "imoral
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
celălalt că ne străduim să îl înțelegem mai adecvat arătându-i că nu ne este indiferent și că ne interesează soarta lui. Psihologul Carl Rogers, îngrijorat fiind de această problemă a dezvoltat un joc de "întârzierea argumentelor" și prin acesta încuraja oamenii să se asculte cu adevărat unii pe alții. Apare o "relație de dependență a anchetatorului de anchetat" 46. Metode și tehnici de optimizare a comunicării și în special cea a comunicării interculturale sunt diverse și în ultima vreme în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
existe puncte comune. * Comunicarea interculturală este imposibilă atunci când nu există un teren de întâlnire a culturilor, iar ceea ce este deja mai mult aceste puncte comune trebuie să se refere la orientări majore ale culturilor care inițiază dialogul. Preocupările diferite nu încurajează un dialog intercultural fructuos. Interculturalitatea poate fi astfel definită ca o experiență comună concretizată în valori comune autentice, ca materializarea unei tendințe naturale umane spre comuniune. Ceea ce interculturalitatea își propune acum nu se referă credem noi la punerea în raport
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
la marginalizare, prin furt (exporturi culturale sub-plătite) sau strangulare (importuri ieftine). Acest risc privește țările mai puțin dezvoltate, dar și țările dezvoltate în raport cu altele mai dezvoltate decât ele"72. Industriile culturale au nevoie de un mediu stabil, care să le încurajeze, de talent și pricepere. În același timp, pentru faptul că ele constituie de multe ori imaginea unei țări în lume, ele nu pot fi supuse în întregime regulilor pieței, ceea ce înseamnă că funcția lor specială trebuie consemnată în sistemul fiscal
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un mod pur protecționist."81 2.19. Multiculturalismul ideologie a diversității culturale Multiculturalismul este un sistem de credințe și comportamente care recunoaște și respectă prezența tuturor grupurilor diverse într-o organizație sau societate, recunoaște diferențele și valorile lor socio-culturale, și încurajează și permite contribuția lor continua într-un context cultural inclusiv, care dau putere unei organizatii sau societăți. Pentru multi este, un concept valoros, folosit de diverse segmente ale populației, care datorita poziției sociale vad în mod diferit lumea. Faptul că
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și a reputației firmei, oportunități inovative și de marketing mai mari. Managementul diversității este strategia de a promova percepția, recunoașterea și punerea în aplicare a diversității în organizații și instituții. Este un cumul de metode și tehnici care promovează și încurajează nevoile și abilitățile individuale ale persoanelor și le transformă în valoare adăugată pentru orice societate, la nivelul capitalului uman. Este procesul de a deveni cultural competent prin înțelegerea nevoilor, dorințelor, punctelor forte, punctelor slabe, credințele si valorile fiecărei persoane, oferindu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
că putem veni cu rețete prestabilite care și-au dovedit succesul în alte părți și uităm că fiecare comunitate are la rândul său un caracter unic și că relațiile interumane nu se desfășoară după tipare prestabilite. Managementul diversității promovează și încurajează nevoile și abilitățile individuale ale angajaților și le transformă în valoare adaugată pentru organizație, la nivelul capitalului uman. Managementul diversității începe să aibă un rol din ce în ce mai important în managementul angajaților, pentru că echipele diverse sunt mult mai creative decât cele omogene
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]